Era Nouă, 1889-1890 (Anul 1, nr. 1-52)
1890-06-10 / nr. 36
ERA NOUA leştii in virtutea hotăririlor judecătoreşti, —ear Radu Mihai, Costinescu, Stolojan, Carada şi toţi ceilalţi oameni nevoeşi, cari au eşit milionari din politică, inpreună cu d. Ion Brăteanu,—care le-a tolerat faptele lor,—oameni de treabă! Fără coraentar. -Hk-Ce făceau atunci junimiştii altceva decit ceia ce face astăzi d. Panu şi amicii sei ? Ei continuau a-şi păstră atitudinea unui grup ostil guvernului, dar care are programul şi credinţele sale, şi nu se puteau uni cu cei ce se intovărăşise numai pentru resturnare şi nu vroiau să facă jocul altora. Insultele ce le primeşte astăzi d. Panu de la colectivişti şi de la Guno-Catargişti sunt resplata ce d-sa o ia pentru măsura nedreaptă cu care ne-a judecat atuncea. Atuncea însă ca şi acum vechile partide nu puteau să judece lucrurile şi oamenii, decit cum o face Bucarest. Limbajul lor de nu l-am avea înaintea noastră, in adevăr că ar trebui inventat pentru a da publicului o nouă dovadă, că după părerea lor grupările politice sunt nişte tovarăşi cari trebue să sacrifice totul, convingeri și demnitate, pentru interesul politic. Cum ar putea aceste partide să judece altfel atitudinea altora, decit după cum ştiu ele să facă politica ? Din judecata lor asupra altora ţara ii poate cunoaşte tot aşa de bine ca şi după faptele lor. Cit sunt in opoziţie aceste partide cred că se pot uni şi cu dracul—espresia lor— numai ca să restoarne guvernul, pot promite, tăgădui orce, pot in fine inpedica chiar şi realizarea binelui. Şi faptele lor respund la fiecare punct, fără ca să mai fie nevoc a le reaminti din nou. Un om versat in politica lor, cit timp face opoziţie guvernului, nu poate să dee nici un vot favorabil guvernului, nici in chestie de regulament, nici de credite trebuitoare ţerei, si mai vărtos nu in materie de legi generale. A putut să voteze intr'un fel pentru că era la cârma ţerei, anul acesta fiind in opoziţie nu se sfieşte să voteze altfel,—căci face opoziţie. Ce tot umblă deci d. Carp deoparte şi d. Panu de alta, cu programe şi cu consecvenţa in politică ? Acestea sunt mofturi bune pentru copil. In realitate ei sunt inţeleşî pe sub mănă, să combată pe bătrânii din ambele partide pentru ca să le iee locul.— Va să zică lucru mărturisit pe faţă, că politica bătrânilor conta intr’aceasta ca să aibă locul lor. Apoi asta o spunem şi noi, că bătrânii şi cu cei ce le urmează tactica, sunt in stare să facă orce pentru a-şi asigura locul in carul puterei. Dar tocmai aci se deosebesc oamenii de şcoala nouă. Ei cer un loc, dar nu pentru persoane ci pentru convingerile şi programul lor. Şi cînd acest loc le este asigurat, atunci ştiu să-şi sacrifice persoana. De aşa ceva nu se simt in stare nici d-nii Ion şi Dumitru Brătianu şi nici d-nii Catargi-Vernescu. Şi nu numai că nu sunt in stare să sprijine un guvern din care nu fac parte, dar nici nu sunt in stare să formuleze condiţiunile in cari aceasta ar putea să se întâmple in viitor. Pentru ce ?— pentru că li trebue locul pentru persoane şi nu pentru programul lor politic. Este un fond de adever, in ceace spune Bucarest. — Traficul Insultelor. De obicei presa reproduce articole din foile cari au aceleaş vederi politice. Noi cetim in Voinţa Naţională un articol piramidal, incăt nu ne putem lipsi de plăcerea de a-l reproduce. Este cel mai bun respuns ce putem da stelei negre, care-şi varsă veninul in canalul Voinţei. m) Trebue să fie o ticăloşie aproape generală care să întunece mintea tutulor, şi să tocească inima tutulor, pentru ca să nu se ridice o indignare generală in contra cetei de pungaşi, de escroci şi de beţivi, cari au pus mâna pe putere, cari vend ţara la ovrei şi la străini pe fel de fel de decoraţii şi speculează, cu neruşinare, puterea ce li s’a dat, —ca să nu se ridice o protestare generală contra acestor lifte, cari-şi permit a numi pe Ioan Brătianu, pehlivan ! Trebue să fie o amorţire generală, pentru ca haita ciocoilor şi a fanarioţilor, compusă din bucătari şi simigii, vătafi de curte ai foştilor boeri , arendaşi, sugători de sânge ţărănesc şi împilători de ţigani ca Marghiloman, mobiliţi prin jafurile lor, prin hoţiile de cai, prin furturi, prin mită, prin specula femeilor, prin infamiile cele mai neauzite şi nedemne de fiinţa omenească,—pentru ca haita aceasta să-şi permită a numi pehlivan, pe acel care a fost primul consilier al Maiestăţei Sale Regelui, in timp de 12 ani, şi care a întemeiat Statul român şi Dinastia regelui Carol. Ştiţi insă cine sunt pehlivani ? Iată lista din acelaş articol : General Manu, Th. Rosetti, Al. Lahovary, Ghermani, Peucescu, Vlădescu, Marghiloman, Maiorescu şi,pentru culme : „pehlivan este d. B. 1 Carp care duce politica ţârei in zeflemea“. După această socoteală remăn oameni de omenie : Maicauii, Angheleştii, Mihă INFORMAŢII. Corespondenţa publicată in Timpul din 7 Ianuar, relativ la situaţia partidelor din Iaşi, cuprinde aprecieri greşite in privinţa noastră. Corespondentul ieşan al confraţilor noştri, este rău informat, cînd crede că junimiştii din Iaşi s’ar afla faţă cu guvernul in altă situaţie decit cei din Bucureşti şi din toată ţara. Suntem in Iaşi ca şi pretutindenea, amici ai acestui guvern, ce ne dă realizarea programului nostru, in jurul căruia — de-am fost înainte unii din noi conservatori sau liberali,—ne-am unit cu toţii. Gruparea noastră politică nu are nici un motiv să dispară sau să se confunde cu altele, in cită vreme are incă înaintea ei o misiune de îndeplinit şi trebue să lupte din resputeri pentru realizarea ei. — Dimitrie Ioan Unul din fruntaşii Romanului a incetat din viaţă.—Dim. Ioan este sincer şi adînc regretat de toţi cei ce l-au cunoscut. Un caracter blind şi real, o educaţie distinsă, o purtare afabilă, modestă şi corectă — aceste au fost calităţile cari intregeau simpatica sa figură Prin el a ajuns să dobîndească mai mult decit o însemnată posiţie materială — renumele moral de care se bucura printre concetăţenii sei, cari i-au încredinţat in diferite răndurî mandatul de representant al naţiune!. Dim. Ioan nu era pasionat pentru politică, decit numai pentru a face binele, sau pentru a ajuta pe alţii să lucreze spre binele ţerei. De aceia s’a şi bucurat in viaţă de stima şi increderea generală a tuturora. Familia sa a perdut un afectuos frate, oraşul şi judeţul Roman, un devotat fiu, iar ţara un distins cetăţan. D-nii abonaţi cari nu şi-au achitat abonamentul, sunt rugaţi a ne trimete costul abonamentului până la finele acestei luni, pentru a nu suferi intrerupere in primirea foaei. Administrația vErii NoacL.