Evenimentul Sibian, ianuarie-martie 1998 (Anul 8, nr. 1181-1241)

1998-01-06 / nr. 1181

TINERII FATA IN FAŢA CU REALITATEA Departamentul Tineret vă urează LA MULȚI ANI! x\ mm ill'yljAHIMI ________lui_____________________| VINE SAU NU VINE... APOCALIPSA ? Părerile sunt împărţite. Fiecare cu părerea lui. Reporter: Am intrat în anul 1998. Să zicem că acesta este ultimul an până la apocalipsă. Ce aveţi de gând să faceţi ? Alin : "Băi prietene, tu eşti normal ?” D-M­anu (44 ani):" Tinere, să şti că nu ai dreptate. Biblia ne spune că..." Nicolata (Arte) :” M-aş distra". (Reporterul: Ai bani ?). "N­u mai am nevoie !" Anonim :”De unde eşti ?" (Reporterul :Ţi-am spus, de la "Evenimentul sibian"). “Şi ce eşti, îngerul sondajelor de opinie ?" Dinu (O.Goga): "Dute mă să­,...cine a zis asta ?" (Reporteru:Noi.)” Păi, dacă presa zice așa.... O PUNEM !” Anonim (ă): "Cine te crede ?" (Reporterul: Tu). "Cum să mor, vorbești prostii...nu am nici 18 ani!” Mircea A.: în ce an ? (Reporterul :Anul ăsta). Nu, nu...în ce an mă prostești tu pe mine ?" Un cioban:"Ce-i aia". (Reporterul: Ai auzit de sfârșitul lumii) "Da". Al doilea cioban :”Până ajunge la noi e mult . Adrian Hertoiu După o vacantă vitregă... Va pasă dacă luni începe şcoala __ Săptămâna aceasta se în­cheie şi vacanţa voastră de iarnă. A fost­­ săracă în ză­padă , dar sperăm că e bogată în cadouri şi surprize. Se spune că fiecare va­canţă are peripeţiile ei. Nu se poate să nu fii rămas, şi după această vacanţă, cu unele amintiri de care să vă aduceţi mereu aminte. E drept, poate banii puţini din buzunare v -au împiedicat să aveţi o vacanţă aşa cum v­­aţi dorit. Dar şi în condiţii "vitrege" contează să vă descurcaţi. A fost totuşi util acest timp de odihnă. Nu a mai fost necesar să chiuliţi pentru a dormi mai mult, pentru a viziona un anume film sau pentru alte dis­tracţii. Dar, a fost ! Acum aveţi în faţă un nou trimestru. Succes ! ­Evenimentul si­bi­an) CU scrisori Mihaela - Ne pare rău pentru tine. Sperăm să te putem ajuta. Robert - Bine ! Te aşteptăm! Cristina - Mulţumim pentru felicitări ! Livia - Dacă ne mai scri, poate stabilim şi termenii unei viitoare întâlniri. Andreea - Mai lasă poezia, despre ce vorbeşti tu e grav, nu e romantic. Silviu - Ai greșit față de prietena ta, poți drege busu­iocul cu un trandafir. Cosmin Chelcea Ce ’’somnul naşte raţiunii”? Am intrat în 1998, un an pe care cu toţii îl vrem mai bun. Dorim şi spunem aceasta ca şi cum aceşti ani ar fi ca o marfă vandabilă pe care cineva ne-o poate recomanda în funcţie de calităţi şi de preţ. Ca şi cum, dacă nu ne convine, îl putem refuza şi să cerem un altul mai bun. Toţi cei întrebaţi ce­­şi doresc în ~ î99ftr^u răspuns clasic :”să fie un an mai bun.” De parcă e suficient să stai cu mâihi­e în sân şi să te aştepţi să-ţi aducă anul ce nu-ţi aduce inteligenţa ta. Dar fiind români, cică se explică totul. Suntem prea mioritici uneori pentru a ne da seama că nu tot ce zboară se mănâncă. Se pare că ne place să jucăm după cum ne cântă alţii, de parcă am fi uitat de piesele noastre autohtone, pline de dor şi jale sau bucurie. Dar cu toţii ne dorim un an mai bun. Nu suntem nici astrologi, nici ghicitori sau medii pentru a privi în globul de cristal sau în cărţi şi pentru a decreta: anul 1998 va fi aşa sau aşa... Suntem cu toţii cetăţenii acestei ţări şi aveam preocupările noastre în so­cietate. Şi, legat de aceste preocupări, anul 1998 poate fi un an mai bun sau nu. Legat de ceea ce putem noi face pentru viaţa noastră e şi ceea ce ne poate oferi noul an. Vom fi atât de influenţabili din partea astrelor încât să nu mai gândim corect, să nu­­rai muncim cum trebuie ? Dar poate că o mare parte vom fi. Pentru că nu am făcut la timp curăţenie în societate­. Că încă mai acceptăm să vorbească în numele nostru vadimi şi ilieşti. Că încă înghiţim uşor orice spectacol politic de doi bani (cât ne ţine punguţa noastră) şi încă nu avem forţa pentru a merge pe două picioare. Ce ar trebui să aşteptăm de la 1998 ? Păi ar fi bine să ne aducă acest an mai multă voinţă şi deşteptare. Căci, dacă vom dormi, somnul nostru va mai naşte şi alţi monştrii roşii, de care ne vom speria abia peste ani... Eforturi pentru­­­­câteva secunde... E Anul Nou, gata ! Gândiţi-vă numai câte pregătiri necesită acea noapte de Revelion.. Adevărate eforturi în domeniul financiar al fiecărei familii, în bucătării s-au dat concursuri culinare, iar în faţa televizoarelor am râs şi atriunghiţi Trifsec de multe ori. Şi regula este să fii cât mai vesel, plin de bani, cu familia sau iubitul lângă tine, pentru ca noul an să te cunoască aşa şi să te ajute mereu să fii aşa. Dar, această noapte în care şi să vrei nu poţi gusta la nesfârşit din toate soiurile de mâncare pregătite şi nici să bei din toate sticlele de pe masă, e una singură. O noapte pentru care ai muncit zile şi nopţi în şir. Asta pentru ajulm­erge Ta­tiTrres­­taurant unde să ai totul de-a gata, printre străini. Dar şi noaptea asta, parcă nu-i întreagă. Ne interezează de fapt câteva secunde de ceas, pământene, pentru a ne bucura,săruta, îmbrăţişa... E Anul Nou, gata ! Potrivit legii. Liceenii au dreptul în Consiliu Fiecare liceu are’Consiliul său de administraţie în care, potrivit Legii învăţământului, ar trebui să fie reprezentaţi şi liceenii. Pentru multe licee, acest Consiliu a devenit un joc al “durerilor”, unde nici măcar doleanţele “şoptite” ale elevilor nu mai ajung. Despre această situaţie, ministrul Educaţiei Naţionale, prof. Andrei Marga, şi-a exprimat clar punctul de vedere, desigur în favoarea liceenilor...şi a legii. Rămâne de văzut dacă cei în măsură se vor autosesiza şi vor reglementa situaţia. Poate lumea “durerilor” va dispărea, iar viaţa liceenilor va deveni mai uşoară... . N-am mai avut ocazia să ne întâlnim imediat după C­­răciun, pentru a vă adresa întrebarea: "unde ne e Crăciunul de altă dată?" Dincolo de explicaţiile ştiinţifice legate de evoluţia omului şi a societăţii , în­trebarea rămâne firească dacă ne gândim că, în unele cazuri, suntem fericiţii păstrători ai unor datini şi obiceiuri străbune... Pentru mulţi dintre noi, Crăciunul n-a rămas altceva decât un nou prilej pentru" organizarea unui­­ "chef, cu muzică şi dans, bineînţeles, cu mâncare şi băuturi de asemenea. Au trecut acele seri minunate de Crăciun in­ care întreg oraşul răsuna de colinde. Au trecut, se pare, momen­tele fericite in care­ întrea­ga noapte se întâlneau gru­puri de colindători şi-şi dădeau bineţe... Pentru cei care înţeleg adevăratele valenţe ale Crăciunului, nu e deloc deplasată întrebarea. Fie la colindat, fie acasă, lângă foc, alături de familie sau persoana iubită. Crăciunul trebuie să fie măreţ pentru fiecare. Nu contează modul în care îl petreci atâta timp cât nu profanezi sărbătoarea creştinească ce o repre­zintă. Până la următorul Cră­ciun va mai trece un an. Vor fi multe în viaţa noastră şi bune şi rele. Ne vom schimba într-atât încât noul Crăciun să-l facem altfel ?Vom pierde puţin câte puţin din măreţia lui ?Sau îl vor reabilita în sufletele noastre ? Unde ne-a fost Crăciunul de­ altă dată ? DOAR PRILEJ PENTRU UN CHEF ?

Next