Evenimentul Zilei, octombrie 1992 (Anul 1, nr. 87-113)

1992-10-14 / nr. 98

Astă seară, la Bruxelles. Un meci pel viațăl și pe­ moarte BELGIA-ROMANIA • Partida va fi transmisă în direct de posturle naționale de radio­­ programnw( " România actualități " ) și televiziune { programul 1 } # Transmisiile vor începe la ora 20.50. 4353 ИСШШ | «ÿx Ж litMp'&•? • 'Vv^^A ,^-v­ щ Щ1рйМР1^МЯ '3 ‘.V. •- . : ШШ& Ж&Ш ■ v/v-Æ ■ Щ1ЩЩ1ш§1ш ENZO SCIFC Wv WMiUfflHnH*rowii Irani iniùuùW*cuiVn I I * рр1Д8Щ|д|ИиИ^^Ш1 Я I ку ВУ ^аюйаКЯВ В Н ^ ‘ \ ra X ^lBw'’it”ffHff ж Ж жЫлШшек. «г i Ж‘Ж EDIȚIA I ■V Anul I ■ miercuri 14 octombrie 1992 ■ preț 20 lei Un lucru sigur CUTREMURUL DIN ROMÂNIA NU ARE NICI O LEGĂTURĂ CU CEL DIN EGIPT A fost o mișcare tectonică de mare adîncime în seara zilei de 12 octombrie la ora 21, 33’ și 43’ s-a produs, în zona Vrancei, un cutremur de pămint la adîncimea de 120 kilometri avînd magnitudinea de 4,6 grade pe scara Richter și intensitatea de 4 grade pe scara Mercadi, în zona epicentrului. La București seismul a avut intensitatea de 3 grade ,pe scara Mercal­i. Cutremurul nu a fost precedat de șocuri și nu a fost urmat de replici. Acest fapt este o caracteristică a mișcărilor tectonice cu adîncime mare, replicile fiind urmarea unor mișcări cu magnitudine de peste 6,7-7 și intensitate de 8 grade. Ultimul seism cu intensitate de peste 4 grade pe scara Richter a avut loc în 17 august, iar în perioada trecută între aceste mișcări, în zona Vrancei s-au produs și alte cutremure care au avut, însă, intensități de sub 4 grade. Un cu­tremur produs în zona Vrancei este resim­țit în București doar la intensități de peste 4 grade pe scara Richter. Seismul produs în România nu are nici o legătură cu cel din Egipt, acela fiind un cutremur de suprafață, cele două zone a­­parținind unor teritorii tectonice diferite. Specialiștii Institutului de Fizică a Pămîn­­tului caracterizează acest seism ca făcînd parte din categoria mișcărilor obișnuite produse în zona Vrancei. Nu s-au înre­gistrat pagube. SILVANA PATRASCANU ШшШ .jffeüi... - -xesiife.­ — DISPUTĂ POSTELECTORALA CE­LE MAI MIRI DRAGA ?! N-AI VĂZUT CA ȘI UN „DALLAS" CIȘTIGA MEREU J.R. I Desen de ADRIAN ANDRONIC GHEORGHE ■ HAGI [IMfdeBffitis lONU­UESCul ii oferă un post de sfetnic denMl­il Eni] Пякмтвсп Ieri la conferința de­ presă ă’film Ion Iliescu, domnia sa s-a arătat dornic „sa acorde o atenție deose­bită tineretului„Eu am spus și în timpul dezbaterilor electorale că mă gîndesc la o formulă corespunzătoa­re de consultare permanentă cu di­verse categorii de tineri. Poate con­stituirea chiar a unui fel de­ Consi­liu Consultativ pe lngă președinte, care să colecteze permanent de la tineri diferite propuneri. Eu cred că trebuie să abordăm problema tine­retului nu într-o manieră paterna­­listă“, a afirmat domnia sa. „Poate în cadrul acestui­ Consiliu Consultativ voi găsi un limbaj de conlucrare cu domnul Emil Con­­stantinescu care in calitate de rec­tor, de președinte al Consiliului Rectorilor, poate fi un sfătuitor util pentru un asemenea cadru de con­sultare și elaborare de idei“ •— a adăugat președintele. DAN ANDRONIC (Amănunte in pg. 4) Un caz medical uluitor 0 femeie a născut­­ la două luni după moartea sa Când americanca Connie Hffn­her a născut un băiat, fruntea ei s-a umplut de sudoare. Aceas­tă situație, nu are nimic, ciudat dacă nu s-ar adăuga ■ că mama era moarta din punct de ve­dere clinic în urma unui accident de circula­ție. Nașterea lui Conley НИ­k­ker, în martie 1988, a fost desisiderata un miracol. Mama­­ sa căzuse în comă ireversibilă cu 64 de zile înainte de naștere și nimeni­ ni se­­ aștepta la un aseme­nea eveniment. Această femeie de 30 de ani a devenit pri­ma mamă menținută artificial în viață mai mult de două luni pen­tru­­ ca fiul său să se nască cu garanții suficiente de supraviețuire. în a 23-a­­ săptă­mână de­ sarcină, d-na Hilliker a nascut prin cezariană un­ băiat, în timp ce majoritatea femeilor au nevoie de 40—42 săp­­tăm­îni de gestație. Deși n­așterea lui, Domley. .a fost un motiv de bucurie și­ satisfacție pentru toată lumea, pentru mamă a însemnat sfîrșitul. Aparatul de­­ respirație artificială i-a fost deco­­„COFPIP, £. . s.ă. nespire.. ■în prezent, băiatul are 4 ani și trăiește, ală­turi de­ tatăl său și­ mama sa, vitregă în statul Vermont,.­4 SU­A, în­­ macrie, soțul lui Connie Hu­cker ținind in mină, fotografia băiatului ce s-a născut în a șasea rund de sarcină. învingătorul Emil Constantinescu Cu cîteva luni în urmă, cînd Conven­ția Democratică îl desemna drept candi­­dat pe dl. Emil Constantinescu, m-am numărat printre cei care au primit ves­tea cu mirare. Mi-am exprimat atunci, în­­tr-un editorial din Express-Magazin, scepticismul în legătură cu șansele aces­tui candidat-surpriza, preferat de con­­clavul opoziției unor politicieni de renu­­mele d-lor Ion Rațiu și Nicolas Manoles­cu. Alegerile prezidențiale au adus cu sine victoria d-lu­i Ion Iliescu. La o primă vedere, s-ar părea că viața mi-a dat mie dreptate. O cercetare mai atentă arată însă că m-am înșelat. Ion Iliescu a fost reales președinte. Dar cîștigâtorul- veri­tabilul cîștigător al acestor alegeri, e dl. Emil Constantinescu. Realitatea din ultimul timp ne-a de­­monstrat că oricine ar fi fost candidatul, dl. Ion Iliescu ar fi biruit. De altfel, așa cum arăta intr-un interviu difuzat aseară de Europa Liberă, dl. Ion Iliescu a fost sigur că va cîștiga încă de cind s-a de­cis să candideze. In cursa pentru Cotro­­ceni, actualul președinte a pornit din start avantajat din numeroase puncte de vedere. O experiență politică net supe­rioară celorlalți candidați. O perioadă de exercitare a puterii (numai doi ani și ceva) prea scurtă pentru a se eroda total. Un aparat bine pus la punct in slujba sa. Un partid, FDSN, care l-a ascultat fără ciocnire. O complicitate a unei în­tregi structuri administrative, care a vă­zut un președinte, corect sau nu, posibi­litatea de supraviețuire. Aproape trei ani de insistentă publicitate la Televiziune. O pătrundere în conștiința românilor de peste 20 de ani. O teamă a multora de schimbări radicale, după ce o schimbare — cea din decembrie 1989— le-a dat peste cap viața. Acestor condiții specifi­ce d-lui Ion Iliescu, trebuie sa-i adăugăm avantajul de­ a fi președinte în exercițiu. Peste tot in lume, președintele e avanta­jat în raport cu ceilalți candidați. Cu atît mai mult e valabil acest lucru în Româ­nia, care beneficiază de o lungă tradiție a ciștigării alegerilor de către cei aflați la putere. Ce-a putut opune dl. Emil Constan­tinescu acestor lucruri ? Forța Conven­ției ? Probabil. Dacă ne gîndim însă bine, au fost momente cind Convenția a reprezentat o adevărată povară pentru candidatul Emil Constantinescu. Desi­gur, Convenția a avut un rol decisiv in lansarea d-lui Emil Constantinescu. Fără puterea de seducție a acesteia, necu­noscutul profesor de mineralogie n-ar fi avut nici o șansă. Odată lansat insă, dl. Emil Constantinescu a început să fie tras în jos de Convenție. S-a văzut clar din disputele televizate cu dl. Emil Con­stantinescu a trebuit să plătească cale­le sparte de aceasta: biliuielile în ches­tiunea formei de guvernămînt, lipsa de fermitate în chestiunea națională, tre­cutul interbelic al unor partide din coad­iție. De altfel, simțind acest lucru­, dl. Emil Constantinescu s-a desprins trep­­tat-treptat de Convenție, afirmîndu-și o poziție proprie, mult mai în acord cu pulsul electoratului. Pentru turul al doi­lea, domnia sa a preferat să se prezin­te ca un candidat al milioanelor de ce­tățeni care l-au votat. In ciuda dez­avantajelor cu care a pornit la drum, dl. Emil Constantinescu a obținut aproa­pe 5 milioane de voturi. Adică" mai mult de un sfert din electoratul românesc. Să adăugăm și faptul — extrem de impor­tant — câ dl. Emil Constantinescu a fost ales cu precădere de tineri și de popu­lația orașelor. Adică exact de partea di­namică politic a societății românești. De partea care, mai mult ca sigur, a știut pentru ce votează și, mai ales, a votat fără alt imbold decît încrederea sinceră in candidat. Aceste cinci milioane de voturi reprezintă un sprijin politic mult mai puternic decît cele peste șapte mi­lioane obținute de dl. Ion Ilieichin/Ac­tualul președinte a smuls și cel»­ din urmă victoria. O victorie care nu atinge jumătate din electorat. O victorie obți­nută abia după al doilea tur. O victorie parțială, dacă ne gândim la zdrobitorul procentaj obținut în mai 1990. Desigur, între timp, autoritatea actualului pre­ședinte s-a mai erodat Neîndoielnic insă, în explicarea acestei victorii amare, intră și faptul că l-a avut drept contra­candidat pe dl. Emil Constantinescu. In­­fringerea parțială suferită de «de loit ItW eseu se datorează într-un fel și, până nu demult, obscurului profesor de mineral», aie.

Next