Evenimentul Zilei, ianuarie 1993 (Anul 2, nr. 159-182)

1993-01-28 / nr. 180

Urmare a avertismentului omenem privind situația de pe Dunăre. GUVERNUL RON­AK RIDICĂ TONUL LA NAVELE IUGOSLAVE Deocamdată acestea nu-l bagă-n seamă ! Amănunte în pag. a 3-a Convoiul "BIHAC" TURNU-SEVERIN CALAFAT BULGARIA Convoiul "ORAȘAC" BECHET ISRI SEARA,SITUAȚIA DE PS DUNARE OM3ÏÏÎ ȘI ZÎUNÎCEA i­m © .țfs%4 • ! •§ irinf ^ EDIȚIA I I n i U • T^I M IU {gfj B11 fMț >4 rj ^ ál I li 1 Ëjxÿi 1 I Ei B ș 11 I H H | | • SEU S SB 1 H -aaÆKMM"iTOiii«iufeMJâ^»i»iSaBi |§9sl I ' --­■H M ■■■>■--■. ■'■ -I..—- - '■■■■■ I ■■«■ — .. ■ ' — I. I "—■*.— “"‘ ' 1 I 1 IH . si ...:F ÉEr, ' '.șM Anul II ■ joi 28 ianuarie 1998 V Preț 35 lei " ________- : •* - - - .... - ■• - -—■■>­ in­i'Ffc. Coincidență tragică în urma unui accident rutier VICTIMA ERA CHIAR FU cam CAS­A REFUZAT SA L TRANSPĂRA LA SPITAL " ' ' 11­­ :■■!*"'V vsfer- • .■ • 1. ■• TATĂL A DESCOPERIT ADEVĂRUL LA SPITAL Vasile Ursu din București a refuzat luni, din motive bine întemeiate, să transporte la Spitalul de Urgență victima unui grav accident rutier. Ulterior, dl Ursu a aflat că victima era fiul său, Daniel Marin, in virstă de 7 ani. Daniel a fost accidentat pe str. Sebas­tian de Adrian Geamănu, aflat la volanul unui automobil Dacia. Copilul traversa neregulamentar strada , în încercarea dis­­perată de a-i evita, Adrian l-a accidentat și pe Cezar Mihăilescu, în vîrstă de 22 de ani, care era aplecat în acel moment asupra portbagajului mașinii sale, parcată pe partea dreaptă a carosabilului­Mașina lui Adrian a fost repede încon­jurată de trecători, ceea ce l-a determinat să apeleze la ajutorul unui alt conducător auto pentru a-l transporta pe Daniel la spital. Primul solicitat, dovedit în cele din urmă a fi chiar fatal copilului, a refuzat motivind o deplasare urgentă. Daniel Marin Ursu a fost transportat la Spitalul Grigore Alexandrescu. Exame­nul medical a stabilit existența unui trau­matism cranio-cerebral acut închis, com­binat cu o contuzie frontală piramidală nazală. La scurt timp după internarea co­pilului, la spital s-a prezentat tatăl acestu­ia. Numai atunci a aflat Vasile Ursu nu­mele celui pe care refuzase să-l transporte. Cezar Mihăilescu a fost­ internat la Spi­talul de Urgență cu fractură deschisă la femur și fractură la gamba dreaptă. RADU BARABA POPA MM MU TURISMUL ROMANESC VREA SA ATRAGĂ TURIȘTII STRĂINI FOLOSINDU­­SE DE LEGENDA VAMPIRULUI DRACULA IWSITII LA ROOMANE! - Astfel costumați veți colinda toate țările avansate, veți atrage turiștii și veți încerca să schimbați proasta imagine a țării noastre în lume ! ! ! Desen de ADRIAN ANDRONIC De 26 ianuarie, Parlamentul României a făcut un cadou fostului secretar general PURTĂTORUL DE CUVÎNT AL LUI NICOLAE CEAUȘESCU, SENATORUL ADRIAN PĂUNESCU, VA REPREZENTA ROMÂNIA LA CONSILIUL EUROPEI Parlamentul României a votat, marți, 26 ianuarie, includerea în delegația României la Consiliul Europei a senatorului Adrian Păunescu. In aceeași zi, publicația VREMEA apărea pe prima pagină cu fotografia lui Nicolae Ceaușescu, însoțită de un text în care răsturnarea fostului dictator este re­gretată, criticîndu-se actul de la 22 decem­brie 1989. Nu este prima dată cînd Adrian Păunescu își exprimă nostalgia față de personalitatea lui Nicolae Ceaușescu, fostul său obiect de cult. Prin includerea senatorului PSM în delegația care va reprezenta România la Consiliul Europei, dorul de Ceaușescu va ajunge la Strasbourg. ALEXANDRU LUPU După ce a fost operat, emil mmm s-a SĂ CAUZES O SCULPTURĂ DIN PIATRA SCOASĂ DE LA RUNICUL SAD . OPERA VA FI INCLUSA IN VIITOAREA SA EXPOZIȚIE Sculptorul Emil Mureșan a fost internat la Spitalul municipal din Mediaș și operat. In urma intervenției chirurgicale i s-a ex­tras un calcul vezicular ovoid, de 50/25 mm, în greutate de 22 de grame. După operație, sculptorului i-a venit ideea să transforme această „materie primă” in­tr-o sculptură pe care a denumit-o „Su­pliciu”. „Opera” este de dimensiunile unei cutii de chibrituri și va fi inclusă într-o viitoare expoziție. ȘTEFAN DORU DANCUȘ După ce a fost scoasă cu forța din discotecă, o minoră a fost violată pe stadion - AGRESORUL MARIAN GHEORGHE ESTE CĂUTAT DE POLIȚIE Marți, 26 ianuarie, o elevă în vîrstă de 16 ani, din comune Dascălu, Sectorul Agri­col Ilfov, a reclamat că pe 23 ianuarie, la ora 22.00 a fost violată pe terenul de fotbal din comună. Acostată și scoasă cu forța din disco­tecă de către consăteanul său, Marian Gheorghe, în vîrstă de 15 ani, minora a fost condusă la stadion și - sub amenin­țarea unui cuțit - a fost silită să întrețină raporturi sexuale cu agresorul. Imediat după comiterea faptei, Marian Gheorghe a dispărut de acasă, lucrătorii postului de poliție continuînd cercetările pentru prinderea sa. VICTOR M. IONESCU MO Văzut de ION CRISTOIU Occidentul aruncă mîna-n curtea noastră! Cu vreo cîteva zile în urmă, era o simplă știre de presă. Un convoi iugo­slav cu produse petroliere înaintează pe Dunăre, refuzînd să se conformeze em­bargoului impus de Națiunile Unite. Acum, e deja un scandal inter­național. Convoiului dinții i-au ur­mat altele. Se anunță că la Reni noi convoaie sunt încărcate de zor. Embar­goul e pus la îndoială printr-o fisură care riscă să se lărgească pe zi ce trece. Dacă acestor convoaie nu li se va in­­tîmpla nimic, mai mult ca sigur altele ii vor urma exemplul. Nu numai pe Dună­re, ci și în alte părți din jurul Iugosla­viei încercuite. Alarmat, Departamentul de Stat al SUA a dat publicității un co­municat prin care cere României și Bul­gariei să ia toate măsurile necesare pentru a pune capăt violării embargou­lui pe Dunăre. Ministerul de Externe francez, într-o declarație difuzată asea­ră, e și mai sever. El cere țărilor rivera­ne „să nu caute pretexte pentru a nu aplica embargoul". Sunt primele reacții occidentale. Vor urma probabil, și alte reacții. Nu știm cum vor fi acestea. Nu știm ce măsuri vor lua SUA și aliații săi în fața acestei noi sfidări din partea Iu­goslaviei. Știm însă sigur că declara­țiile Departamentului de Stat și ale MAE francez sunt bizare. El nu precizează ce fel de măsuri să ia România și Bulgaria. Să tragă cu tunurile in navele respecti­ve ? Să pornească război împotriva Bel­gradului ? Să ridice un baraj de-a curmezișul Dunării ? România a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a stopa marșul navelor sârbești. A lua alte mă­suri nu înseamnă altceva decit a deschi­de focul asupra navelor respective. E inutil a insista asupra a ceea ce înseam­nă acest lucru. Navele respective comit un evident act de terorism internațional. Acțiunea de a se opri prin forță trebuie să țină cont de acest lucru. S-ar pierde vieți omenești. S-ar putea produce un dezastru ecologic. Intre București și Bel­grad s-ar putea aprinde flacăra unui război. Dorește cineva un nou focar în această parte a lumii ? Declarația De­partamentului de Stat, de exemplu, evi­tă cu dibăcie să precizeze măsurile pe care trebuie să le ia România. Ea se mulțumește să reamintească Bucureștiu­­lui că aceste măsuri se regăsesc in Rezoluția 787 a Consiliului de Securitate. Abilitatea Departamentului de Stat nu poate fi pusă la îndoială. Rezoluția 787 e de o ambiguitate stră­lucită. Ea nu face nici o referire con­cretă la ce măsuri ar trebui să ia țările riverane pentru respectarea embargou­lui. Ea nu precizează, mai ales pînă unde se poate merge cu asemenea mă­suri. Lăsînd loc tuturor interpretărilor, Rezoluția dă fiecărei țări posibilitatea să acționeze cum o taie capul. Din ne­fericire, asta înseamnă, în același timp, că țara respectivă își asumă în totali­tate responsabilitatea pentru eventuale­le consecințe catastrofale ale măsurilor luate pe cont propriu. Evitînd să preci­zeze ce măsuri trebuie să ia România și trimițînd la Rezoluția ONU, SUA pa­sează responsabilitatea pentru conse­cințele nefaste ale unei intervenții în forță pe seama României. Departamen­tul de Stat știe ce-ar însemna acțiunea militară asupra navelor teroriste. E lim­pede, astfel, că SUA evită să-și asume responsabilitatea. Occidentul aruncă mîna în curtea noastră. Venită din par­tea unor mari puteri, cele care au pus la cale embargoul, asemenea lașitate surprinde. Pe de-o parte, Occidentul vrea să se respecte embargoul. Pe de alta, el evită să se implice pînă la capăt. Pen­tru a ieși basma curată din această di­lemă, el se mulțumește să facă presi­uni asupra României. S-o mustre, pentru că n-a făcut imposibilul. S-o îndemne să riște pe cont propriu. Fără nici o ga­ranție că și-ar asuma, ulterior, o parte din povara riscurilor. Bine, bine ! spu­nem noi, românii. Vom acționa în forță asupra navelor. Vom trage asupra lor, dacă va fi nevoie. Asta înseamnă noi poveri pentru noi. Povara unui dezastru ecologic. Povara unei și mai mari încor­dări între România și Serbia. Povara unui eventual război. Ne garantează Occidentul că ne va ușura într-un fel poverile ? Răspunsul ni­­ dă viața de pînă acum. România a respectat conș­tiincioasă. Rezoluțiile ONU privind Irakul și Iugoslavia. Din această cauză a pierdut miliarde de dolari. În nici o clipă, SUA, Occidentul nu s-au gîndit să ne ajute la recuperarea acestor pier­deri. Iată de ce, lipsa de entuziasm cu care noi, românii, întîmpinăm declara­țiile occidentale e perfect explicabilă. Din această întîmplare Occidentul ar trebui să tragă o concluzie. Nu numai în legătură cu noi, dar și în legătură cu alte popoare ale lumii, care privesc cu tot mai multă posomorală faptul că Occidentul le cere să-și sacrifice intere­sele de dragul intereselor sale.

Next