Evenimentul Zilei, ianuarie 1993 (Anul 2, nr. 159-182)
1993-01-15 / nr. 169
Dl Silviu Brucan dezvăluie: UVIII TURCII ESTE PRINESOR LE TEORIA : TEHNICA SPIONAJIA 0 ȘCOALA A CIA .•V' • ' fi i%‘ fi', -i V-; • l‘ » „El nu operează de capul lui** în dupa-amiaza zilei de ieri, am primit la redacție un telefon din partea cunoscutului politolog Silviu Brucan. Domnia sa a insistat să publicăm in ziarul nostru o declarație conform căreia dl. Liviu Turcu este profesor de "teoria și tehnica spionajului la o școală a CIA". Reproducem integral textul primit de la dl. Silviu Brucan : „Cazul lui Liviu Turcu ridică două probleme de principiu : una este de deontologie jurnalistică și alta, mai gravă, privește atitudinea noastră astăzi față de acei foști spioni români care au fost recrutați de CIA, KGB sau alte organizații străine. Liviu Turcu a fost șeful unei rețele de spionaj ale statului român care a fost recrutat de CIA și s-a stabilit în Statele Unite, unde a rămas pînă astăzi. M-a căutat in timpul vizitei mele la Washington in 1991 și am avut o lungă discuție cu el. La întrebarea mea de ce nu se întoarce în țară, acum, după cariera dictaturii ceaușiste, mi-a răspuns că nu poate face așa ceva fiind legat de postul pe care-l are și stilul de viață femenean. Ce fel de .post? Predă un curs de teorai și tehnica spionajului la o școală a CIA, deci vorbind pe șleau, omul a fost și este plătit de CIA. Am ciulit urechile cind am citit . in ziarul dvs. de ieri că el nu se rezumă !a ..demascarea", lui Mișu Negrițoiu, ci are in vedere întreg guvernul Văcăroiu, cum se exprima el „coerența și unitatea celor ce formează această echipă“. Se pune o primă întrebare : cu ce autoritate morală intervine în viața politică a României un agent plătit al CIA ? Și o a doua întrebare : dacă trebuie să i se ofere unui agent al CIA posibilitatea de a-și îndeplini misiunea in România ? Pun această a doua întrebare deoarece nu cred nici că Liviu Turcu este un patriot preocupat de binele țării, nici că un om care făcînd parte dintr-o organizație ca CIA operează de copiii lui. Sa nu cădem dintr-o extremă în alta: înainte, toți românii plecați și rămași în străinătate erau etichetați „trădători" sau „spioni". Acum, cădem în genunchi in fața fiecărui român rămas în Apus și ascultăm cu evlavie chiar și spusele unuia care știm că se află în slujba unei agenții străine de spionaj". CRINA NEDELCU I^^Urrrfc W : • i :/ ■ I ; 1 Redactor șef: ION CRISTOIU Anul II ■ Vineri 15 ianuarie 1993 ■ Preț 35 lei ZILEI Plecînd din fruntea UDMR Dl. Domokos Géza lasă în urmă o bombă cu fitilul aprins Azi se deschide la Brașov Congresul al III-lea al UDMR Astăzi, 15 ianuarie 1993, la sala ,,Tractorul“ din Brașov, vor debuta lucrările celui de-al treilea Congres al UDMR. Evenimentul se va desfășura de-a lungul a trei zile. Unul din punctele principale ale ordinii de zi este alegerea președintelui formațiunii, în urma retragerii, anunțate în repetate rînduri, a actualului președinte executiv, dl Domokos Géza Abandonarea funcției politice de prim-plan de către dl Domokos Géza — considerat Un factor de echilibru în UDMR -T- este regretată chiar și de adversarii săi politici (ca de exemplu dl. Ioan Gavra, vicepreședinte al PUNR). ‘ în actualul context intern al UDMR, cînd aripa radicală a marcat puncte importante, retragerea dlui Domokos Géza lasă cale deschisă tuturor posibilităților. BOGDAN IONESCU (Amănunte în pag. a IlI-a) ■; ' O explozie a zguduit Complexul Studențesc Regie fiica și mama au murit în urma arsurilor . ț Lg orele 00,40 o teribilă explozie a zguduit căminul P4 din Complexul studențesc Regie. Imediat, pe geamurile sparte ale camerei 128 au țîșnit limbi de flăcări care au afumat zidul clădirii pînă sus, la etajul V. Alarmați, studenții au reușit să pătrundă în cameră, de unde au scos două corpuri. Panică. Strigăte disperate după Salvare și pompieri. Un voluntar se oferă să transporte cu mașina lui, la spital, cele două victime, care trăiau încă. La 5 minute după explozie, apar 3 mașini de pompieri. Pînă la ora 2.00 focul este stins. Tot la acea oră, în huiduielile mulțimii de studenți adunați în fața căminului a apărut o mașină a Salvării, căreia i s-au PRINTR-UN MIRACOL TREI STUDENTE AU SCĂPAT spart geamurile. Avea numărul 37-B9702. Am aflat de la pompieri cauza deflagrației urmate de incendiu. Au explodat două butelii de voiaj. In fața noastră, în timp ce mînia focului este domolită, se comentează aprins, se fac supoziții. Toate locatarele erau în cameră, nu, numai două, nu, trei, nu, două fuseseră văzute puțin mai devreme stînd pe un calorifer, în hol. Realitatea era însă mult mai tragică. Am aflat-o la Spitalul Titan. Cele două victime sînt : Mihaela Emandi, 24 ani, studentă la TCM, și Aurelia Emandi, 65 de ani, mama ei, venită in vizită. Amindouă se aflau la regrimare. Medicul de gardă, dr. Achil Dinu, ne-a spus că cele două au suferit arsuri foarte grave, pe mari porțiuni din suprafața pielii. Ieri, la ora 14.30 fiica și mama au decedat. Cele două butelii ,care au produs dezastrul aparțineau Mihaelei. In jurul orelor 20.00, una din colegele de cameră a plecat cu trenul la Giurgiu. SORIN OVIDIU BALAN ANCA ALEXANDRESCU •* ** * .V»I ß2 noua ripostă zdrobitoare dată de Saddam Hussein imperialismului american Desen de ADRIAN ANDRONIC Un caz straniu de agresiune sexuală Un tînăr navigator a fost mușcat de penis de o profesoară POLIȚIA CONTINUĂ CERCETĂRILE Se află în fază de cercetare penală cel mai straniu caz de agresiune sexuală petrecut în ultimii ani la Constanța. La sfîrșitul lunii decembrie, în barul „Tripoli" de pe B-dul 1 Decembrie 1918 din Constanța, s-au întîlnit, în toiul nopții, T.I., profesoară la o școală generală din județ și un navigator, în virstă de 32 de ani, angajat in funcția de barman la localul sus-amintit. Avînd în vedere ineditul situației, numele celor doi nu a fost divulgat presei. Spre dimineață tînărul a invitat-o pe doamna profesoară la o plimbare cu mașina, apoi în apartamentul său. S-au consumat și aici băuturi alcoolice. Situația a degenerat cu repeziciune, astfel că tînâra a ajuns la poliție îmbrăcată într-un halat de casă și papuci, iar proprietarul apartamentului a ajuns la Spitalul Județean Constanța, secția Urologie. Cu urs diagnostic inedit , mușcături și echimoze pe penis. In apartamentul victimei, pereții erau stropiți de singe. In ciuda acestor evidențe, profesoara a declarat că ea a fost cea agresată. Cercetările continuă. SORIN LUCIAN IONESCU REMUS HARALAMBIE MüLMü WP Văzut de ION CRISTOIU O exigență lipsită de realism: autonomia comunitară Azi se deschide la Brașov, la Clubul Tractorul - nume amintind de frumoasele vremuri de la Bumbești—Livezeni —, Congresul UDMR. In editorialul de marți scriam că reuniunea de la Brașov se anunță extrem de importantă pentru opoziție, pentru forțele democratice, pentru stabilitatea politică a României. Avertizam acolo că o eventuală victorie a poziției radicalilor în ce privește drepturile minorității maghiare ar fi extrem de riscantă pentru relațiile interetnice din România, pentru democrația noastră. In acest sens, pledam pentru o matură chibzuință din partea delegaților UDMR în procesul de adoptare a Programului și de alegere a noii conduceri. Congresul abia începe. Noii lideri vor fi aleși abia mîine dupa-amiaza. Programul, la rîndu-i, va fi votat abia mîine dimineață. Nu ne putem pronunța, așadar, cu deplină certitudine asupra rezultatului final al bătăliei dintre moderați și radicali. Cu toate acestea, un document primit ieri, prin fax, de la UDMR - Proiectul Principiilor de bază ale Programului UDMR — mă face să cred că zilele premergătoare Congresului n-au fost un timp al înțelepciunii pentru liderii partidului. Fie și la o privire grăbită, documentul ne dezvăluie un adevăr incontestabil. Programul UDMR, așa cum îl schițează Proiectul, reia în linii mari principiile Declarației de la Cluj. E drept, e vorba doar de un proiect, și se poate spune că forma finală, cea adoptată de Congres, va depinde numai și numai de poziția delegaților. Poziția care ar putea fi alta decît cea a actualilor lideri ai UDMR, autori ai Proiectului. Chiar și în această formă, însă, documentul e de rău augur pentru rezultatele finale ale Congresului. Declarația de la Cluj a fost prost primită de toate forțele politice românești. Poziția acestora a fost atît de critică față de unele principii din declarație, că liderii UDMR au dat înapoi, pierzîndu-se în lungi explicații asupra caracterului provizoriu al documentului, asupra dificultăților de traducere din maghiară în română. Ecourile Declarației de la Cluj ar fi trebuit sâ-i ducă pe liderii UDMR la o concluzie logică : principiile avansate în document sunt respinse de majoritatea românească. Cu toate acestea, iatele reluate în Proiectul Principilior de bază ale Programului UDMR pentru a deveni principiile documentului fundamental al partidului, ce menit a-i orienta viața și activitatea de acum încolo. Unul dintre principiile care trec din Declarație în Program se referă la autonomia comunităților etnice. Atît Declarația, cît și Programul fac trimiteri, în acest sens, la experiența democrațiilor din țările dezvoltate. Personal, sînt de acord cu această trimitere. Intr-adevăr, autonomia comunităților etnice e o realitate care definește o societate care a ajuns în punctul culminant al democrației. Întrebarea pe care mi-o pun însă e următoarea : a atins societatea românească de azi culmile democrației ? Și voi răspunde categoric , nu. Dacă la nivelul creării instituțiilor democrației se pot constata progrese simțitoare, la cel al mentalităților, lucrurile stau rău de tot. Numai un democrat din cap pînă în picioare poate înțelege că autonomia comunitară e o exigență democratică și nu una vizînd destabilizarea țării sau pierderea unei părți din teritoriu. Cîți dintre românii de azi, inclusiv dintre noi, jurnaliștii, se pot mîndri că sunt un model de mentalitate democratică ? Autonomia comunităților etnice nu reprezintă începutul procesului de instaurare a democrației, ci punctul de apogeu al acestui proces. Societatea românească de astăzi se află la începutul procesului. Ea nu e pregătită astfel să primească binevoitoare exigența autonomiei comunitare. De aceea, principiul din Programul UDMR va fi, incontestabil, întîmpinat cu suspiciune de majoritatea românească. Cu toate acestea, liderii UDMR au trecut în Proiect principiul autonomiei comunitare. Nu știu dacă această exigență aparține și întregii etnii maghiare din România. Nu-i exclus ca ea să fie determinată și de nevoia unor politiceni din UDMR de a obține, în numele originii etnice, putere pe plan local și chiar pe plan central. Dar chiar dacă autonomia ar fi dorința etniei maghiare, UDMR e totuși o forță politică. Și în această calitate, ea trebuie să dea dovadă de un realism mult mai pronunțat decît cel al simplilor cetățeni pe care-i reprezintă. Acest realism spune că exigența autonomiei comunitare nu e oportună în acest moment.