Evenimentul Zilei, ianuarie 1993 (Anul 2, nr. 159-182)

1993-01-15 / nr. 169

Dl Silviu Brucan dezvăluie: UVIII TURCII ESTE PRIN­ESOR LE TEORIA :­ TEHNICA SPIONAJ­IA 0 ȘCOALA A CIA­ ­ .•V' • ' fi i%‘ fi', -i V-; • l‘­ » „El nu operează de capul lui** în dupa-amiaza zilei de ieri, am pri­mit la redacție un telefon din partea cunoscutului politolog Silviu Brucan. Domnia sa a insistat să publicăm in ziarul nostru o declarație conform că­­reia dl. Liviu Turcu este profesor de "teoria și tehnica spionajului la o școa­lă a CIA". Reproducem integral textul primit de la dl. Silviu Brucan : „Cazul lui Liviu Turcu ridică două probleme de principiu : una este de deontologie jurnalistică și alta, mai gra­vă, privește atitudinea noastră astăzi față de acei foști spioni români care au fost recrutați de CIA, KGB sau alte or­ganizații străine. Liviu Turcu a fost șe­ful unei rețele de spionaj ale statului român care a fost recrutat de CIA și s-a stabilit în Statele Unite, unde a ră­mas pînă astăzi. M-a căutat in timpul vizitei mele la Washington in 1991 și am avut o lungă discuție cu el. La în­trebarea mea de ce nu se întoarce în țară, acum, după cariera dictaturii cea­ușiste, mi-a răspuns că nu poate face așa ceva fiind legat de postul pe care-l are și stilul de viață femenean. Ce fel de .­post? Predă un curs de teorai și tehnica spionajului la o școală a CIA, deci vorbind pe șleau, omul a fost și este plătit de CIA. Am ciulit urechile cind am citit . in ziarul dvs. de ieri că el nu se rezumă !a ..demascarea", lui Mișu Negrițoiu, ci are in vedere întreg guvernul Văcăroiu, cum se exprima el „coerența și unitatea celor ce formează această echipă“. Se­ pune o primă întrebare : cu ce autoritate morală intervine în viața po­litică a României un agent plătit al CIA ? Și o a doua întrebare : dacă tre­buie să i se ofere unui agent al CIA posibilitatea de a-și îndeplini misiunea in România ? Pun această a doua în­trebare deoarece nu cred nici că Li­viu Turcu este un patriot preocupat de binele țării, nici că un om care făcînd parte d­intr-o organizație ca CIA operează de copiii lui. Sa nu cădem dintr-o extremă în alta: înainte, toți românii plecați și rămași în străinătate erau etichetați „trădători" sau „spioni". Acum, cădem în genunchi in fața fie­cărui român rămas în Apus și ascultăm cu evlavie chiar și spusele unuia care știm că se află în slujba unei agenții străine de spionaj". CRINA NEDELCU I^^U­rrrfc W : • i :/ ■ I ; 1 Redactor șef: ION CRISTOIU Anul II ■ Vineri 15 ianuarie 1993 ■ Preț 35 lei ZILEI Plecînd din fruntea UDMR Dl. Domokos Géza lasă în urmă o bombă cu fitilul aprins Azi se deschide la Brașov Congresul al III-lea al UDMR Astăzi, 15 ianuarie 1993, la sala ,,Tractorul“ din Brașov, vor debuta lucrările celui de-al treilea Congres al UDMR. Evenimentul se va desfășura de-a lungul a trei zile. Unul din punctele principale ale­ ordinii de zi este alegerea pre­ședintelui formațiunii, în urma retragerii, anunțate în re­petate rînduri, a actualului președinte executiv, dl Domo­kos Géza Abandonarea funcției politice de prim-plan de către dl Domokos Géza — considerat Un factor de echilibru în U­D­M­R -T- este regretată chiar și de adversarii săi politici (ca de exemplu dl. Ioan Gavra, vicepreședinte al PUNR). ‘ în actualul context intern al UDMR, cînd aripa radicală a marcat puncte importante, retragerea dlui Domokos Géza lasă cale deschisă tuturor posibilităților. BOGDAN IONESCU (Amănunte în pag. a IlI-a) ■; ' O explozie a zguduit Complexul Studențesc Regie fiica și mama au murit în urma arsurilor .­­ ț Lg orele 00,40 o teribilă explozie a zgu­duit căminul P4 din Complexul studențesc Regie. Imediat, pe geamurile sparte ale camerei 128 au țîșnit limbi de flăcări care au afumat zidul clădirii pînă sus, la eta­jul V. Alarmați, studenții au reușit să pă­trundă în cameră, de unde au scos două corpuri. Panică. Strigăte disperate după Salvare și pompieri. Un voluntar se oferă să transporte cu mașina lui, la spital, cele două victime, care trăiau încă. La 5 minu­te după explozie, apar 3 mașini de pom­pieri. Pînă la ora 2.00 focul este stins. Tot la acea oră, în huiduielile mulțimii de studenți adunați în­ fața căminului a apărut o mașină a Salvării, căreia i s-au PRINTR-UN MIRACOL TREI STUDENTE AU SCĂPAT spart geamurile. Avea numărul 37-B­9702. Am aflat de la pompieri cauza deflagra­ției urmate de incendiu. Au explodat două butelii de voiaj. In fața noastră, în timp ce mînia focului este domolită, se comentea­ză aprins, se fac supoziții. Toate locatare­le erau în cameră, nu, numai două, nu, trei, nu, două fuseseră văzute puțin mai devreme stînd pe u­n calorifer, în hol. Rea­litatea era însă mult mai tragică. Am afla­t-o la Spitalul Titan. Cele două victime sînt : Mihaela Eman­­di, 24 ani, studentă la TCM, și Aurelia E­­mandi, 65 de ani, mama ei, venită in vi­zită. Amindouă se aflau la regrimare. Me­dicul de gardă, dr. Achil Dinu, ne-a spus că cele două au suferit arsuri foarte gra­ve, pe mari porțiuni din suprafața pielii. Ieri, la ora 14.30 fiica și mama au decedat. Cele două butelii ,care au produs de­zastrul aparțineau Mihaelei. In jurul orelor 20.00, una din colegele de cameră a ple­cat cu trenul la Giurgiu. SORIN OVIDIU BALAN ANCA ALEXANDRESCU ­ •* ** * .V­»I ß2 noua ripostă zdrobitoare dată de Saddam Hussein imperialismului ame­­­rican Desen de ADRIAN ANDRONIC Un caz straniu de agresiune sexuală Un tînăr navigator a fost mușcat de penis de o profesoară POLIȚIA CONTINUĂ CERCETĂRILE Se află în fază de cercetare penală cel mai straniu caz de agresiune sexuală pe­trecut în ultimii ani la Constanța. La sfîrșitul lunii decembrie, în barul „Tripoli" de pe B-dul 1 Decembrie 1918 din Con­stanța, s-au întîlnit, în toiul nopții, T.I., pro­fesoară la o școală generală din județ și un navigator, în virstă de 32 de ani, an­gajat in funcția de barman la localul sus-amintit. Avînd în vedere ineditul situa­ției, numele celor doi nu a fost divulgat presei. Spre dimineață tînărul a invitat-o pe doamna profesoară la o plimbare cu ma­șina, apoi în apartamentul său. S-au con­sumat și aici băuturi alcoolice. Situația a degenerat cu repeziciune, astfel că tînâra a ajuns la poliție îmbrăcată într-un halat de casă și papuci, iar proprietarul apar­tamentului a ajuns la Spitalul Jud­ețean Constanța, secția Urologie. Cu urs diagnos­tic inedit , mușcături și echimoze pe penis. In apartamentul victimei, pereții erau stropiți de singe. In ciuda acestor eviden­țe, profesoara a declarat­ că ea a­­ fost­ cea agresată. Cercetările continuă. SORIN­ LUCIAN IONESCU REMUS HARALAMBIE MüLMü WP Văzut de ION CRISTOIU O exigență lipsită de realism: autonomia comunitară Azi se deschide la Brașov, la Clubul Tractorul - nume amintind de frumoa­sele vremuri de la Bumbești—Livezeni —, Congresul UDMR. In editorialul de marți scriam că reuniunea de la Brașov se a­­nunță extrem de importantă pentru o­­poziție, pentru forțele democratice, pen­tru stabilitatea politică a României. A­­vertizam acolo că o eventuală victorie a poziției radicalilor în ce privește drep­turile minorității maghiare ar fi extrem de riscantă pentru relațiile interetnice din România, pentru democrația noas­tră. In acest sens, pledam pentru o ma­tură chibzuință din partea delegaților UDMR în procesul de adoptare a Pro­gramului și de alegere a noii condu­ceri. Congresul abia începe. Noii lideri vor fi aleși abia mîine dupa-amiaza. Progra­mul, la rîndu-i, va fi votat abia mîine dimineață. Nu ne putem pronunța, așa­dar, cu deplină certitudine asupra rezul­tatului final al bătăliei dintre moderați și radicali. Cu toate acestea, un docu­ment primit ieri, prin fax, de la UDMR - Proiectul Principiilor de bază ale Pro­gramului UDMR — mă face să cred că zilele premergătoare Congresului n-au fost un timp al înțelepciunii pentru lide­rii partidului. Fie și la o privire grăbită, documentul ne dezvăluie un adevăr in­contestabil. Programul UDMR, așa cum îl schițează Proiectul, reia în linii mari principiile Declarației de la Cluj. E drept, e vorba doar de un proiect, și se poate spune că forma finală, cea adop­tată de Congres, va depinde numai și numai de poziția delegaților. Poziția care ar putea fi alta decît cea a actualilor lideri ai UDMR, autori ai Proiectului. Chiar și în această formă, însă, docu­mentul e de rău augur pentru rezultate­le finale ale Congresului. Declarația de la Cluj a fost prost primită de toate for­țele politice românești. Poziția acestora a fost atît de critică față de unele prin­cipii din declarație, că liderii UDMR au dat înapoi, pierzîndu-se în lungi explica­ții asupra caracterului provizoriu al do­cumentului, asupra dificultăților de tra­ducere din maghiară în română. Ecouri­le Declarației de la Cluj ar fi trebuit sâ-i ducă pe liderii UDMR la o concluzie lo­gică : principiile avansate în document sunt­­ respinse de majoritatea românească. Cu toate acestea, iate­le reluate în Pro­iectul Principilior de bază ale Programu­lui UDMR pentru a deveni principiile documentului fundamental al partidului, ce­ menit a-i orienta viața și activitatea de acum încolo. Unul dintre principiile care trec din Declarație în Program se referă la au­tonomia comunităților etnice. Atît Decla­rația, cît și Programul fac trimiteri, în a­­cest sens, la experiența democrațiilor din țările dezvoltate. Personal, sînt de acord cu această trimitere. Intr-adevăr, au­to­­nomia comunităților etnice e o realitate care definește o societate care a ajuns în punctul culminant al democrației. În­trebarea pe care mi-o pun însă e urmă­toarea : a atins societatea românească de azi culmile democrației ? Și voi răs­punde categoric , nu. Dacă la nivelul creării instituțiilor democrației se pot constata progrese simțitoare, la cel al mentalităților,­ lucrurile stau rău de tot. Numai un democrat din cap pînă în pi­cioare poate înțelege că autonomia co­munitară e o exigență democratică și nu una vizînd destabilizarea țării sau pier­derea unei părți din teritoriu. Cîți dintre românii de azi, inclusiv dintre noi, jur­naliștii, se pot mîndri că sunt un model de mentalitate democratică ? Autonomia comunităților etnice nu reprezintă înce­putul procesului de instaurare a demo­crației, ci punctul de apogeu al acestui proces. Societatea românească de astăzi se află la începutul procesului. Ea nu e pregătită astfel să primească binevoitoa­re exigența autonomiei comunitare. De aceea, principiul din Programul UDMR va fi, incontestabil, întîmpinat cu suspi­ciune de majoritatea românească. Cu toate acestea, liderii UDMR au trecut în Proiect principiul autonomiei comunita­re. Nu știu dacă această exigență apar­ține și întregii etnii maghiare din Româ­nia. Nu-i exclus ca ea să fie determina­tă și de nevoia­­ unor politiceni din UDMR de a obține, în numele originii etnice, putere pe plan local și chiar pe plan central. Dar chiar dacă autonomia ar fi dorința etniei maghiare, UDMR e totuși o forță politică. Și în această ca­litate, ea trebuie să dea dovadă de un realism mult mai pronunțat decît cel al simplilor cetățeni pe care-i reprezintă. Acest realism spune că exigența autono­miei comunitare nu e oportună în acest moment.

Next