Evenimentul Zilei, octombrie 1994 (Anul 3, nr. 694-719)
1994-10-14 / nr. 705
Adrian Dohotariu e creier de stat in MAE, despre eșecul manifestării „Zilele României la Roma" Pag. 2 Dinu Patriciu a intrat în atenția Ministerului de Merite Pag. 3 Contestând comunicatul Biroului permanent al PUNR, care îi interzice să vorbească în numele partidului, VIOREL SĂLĂGEAN DECLARĂ CĂ LOAN GAVRA ESTE „UN PROS Commun smmt . SENATORUL PUNR A ACORDAT O DECLARAȚIE ÎN EXCLUSIVITATEA EVENIMENTULUI ZILEI" Senatorul Viorel Sălăgean a reacționat foarte dur ieri dimineață la decizia Biroului permanent al PUNR de a-i interzice să vorbească în numele partidului, din cauza opiniilor diferite pe care le are față de conducerea acestuia. Viorel Sălăgean l-a numit pe Ioan Gavra, semnatarul comunicatului oficial al PUNR, „prost“ cu minte scurtă". Ieri dimineață, Viorel Sălăgean a vorbit în plenul Senatului în numele PUNR, încâlcind embargoul impus de Ioan Gavra. Domnia sa ne-a acordat o declarație în exclusivitate CRINA NEDELCI! Amănunte în pagina a 4-a. Un fapt incredibil petrecut în Australia: O pisică a făcut nenumărate adiționale la telefon Un australian a refuzat să plătească nota de plată a telefonului, motivînd că adiționalele sunt făcute de o pisică jucăușă. El a dat în judecată Societatea Națională de Comunicații și a demonstrat cu ajutorul unei casete video că, imediat ce pleacă de acasă, pisica lui siameză ridică receptorul și apasă pe tastele telefonului, pînă la apariția stâpînilor. Tribunalul din Brisbane i-a dat cîștig de cauză, pentru că legea comunicațiilor nu prevede taxe pentru convorbiri prestate de animale LILIANA NEGRI #ț H JB / € șia$rși Deputaților p3 1995 - o chlorousl afacere de 120 miliarde de lei Pag. 2 LA FIHIl BE II! A TĂI Ulii SE ADIE 11 Iii! Pag. 3 „Evenimentul zilei“ a aflat: cele sase primări care a plins sferaîiei instiuuire ACEASTA VA FI ELIBERATĂ DUPĂ ULTIMA VIZITA DE CONTROL Din 29 de instituții de învâțămînt superior evaluate de Consiliul Național pentru Evaluare Academică și Acreditare, 14 sînt în faza de finalizare. Acestea vor fi propuse Ministerului Învățămîntului pentru primirea autorizației de funcționare provizorie, care va fi acordată următoarelor universități particulare : Universitatea Româno-Americană, Institutul „Nicolae Titulescu", Institutul Bancar Român și Universitatea „Athenaeum" din București, Universitatea „Vasile Goldiș" din Arad și Universitatea „George Bacovia" din Bacău. La aceste instituții de învâțămînt superior C.N.E.A.A. urmează să mai efectueze, potrivit dosarelor prezentate, o ultimă vizită de control. Decizia finală care se va da pe 24 octombrie, va fi aprobată doar de Ministerul Învătămîntului. ALEXANDRU CALMACU Noi amănunte despre cutremurul din anul 2009 IP.-uri B Vi JL Uâtf H «I © mm se?i © EM al Milti Pag. 5“8 705 ZKliEi Directa: 10. CRISTOIU Acest număr a fost tipărit în două ediții Anul III , vinari, 14 octombrie 1994 0 14 pag. 250 lat De la trimisul nostru special la Londra, Grigore Cartianu Nici la cea de-a patra încercare, ENGLEZII NU I-AU PUTUT FACE PE ROMANI SĂ SE ÎNCHINE ÎN TEMPLUL FOTBALULUI rmE Din nou despre vizita Regelui Mihai 2. Un eșec în planul bătaliei politice Deși cele două planuri despre care vorbeam în numărul anterior, al bătăliei pentru revenirea pe tron și al întoarcerii în țară ca simplu cetățean, sunt complet separate și deși Regele a optat pentru primul, disocierea lor în realitate e dificilă. Explicația trebuie căutatâ în tactica la care au apelat partidele și organizațiile monarhiste din România. Fără a renunța la idealul readucerii pe tron a lui Mihai, acestea au utilizat din plin și cel de-al doilea plan, în consecință, ori de cîte ori regimul Iliescu, intuind în intențiile regale un pericol de moarte, s-a opus venirii lui Mihai I în țară, partidele și organizațiile monarhiste au transpus imediat discuția în termenii celui de-al doilea plan. Puterea a fost criticată violent, pentru că interzice intrarea în țară a unui simplu cetățean. Sub semnul obiectivului asumat, Regele Mihai a dus pînă acum o politică excelentă. N-a contenit să se adreseze poporului român, în diferite ocazii, ca Rege al țării. A practicat o excelentă politică de hărțuire a regimului Iliescu. Sub semnul acestei politici, toate tentativele de pînă acum de intrare în țară și-au avut rostul lor. Regele știa că autoritățile române, Ion Iliescu îndeosebi, îi vor refuza întoarcerea în țară. De aceea, revenirea sistematică la cererea de a vizita România a avut menirea de a-i spori capitalul politic și, în același timp, de a înfățișa opiniei publice din țară și din străinătate imaginea unui regim care sfidează normele democratice. De fiecare dată aceste mișcări de la Versoix au fost inspirate. Ele au luat în calcul cu o minuțiozitate de admirat fiecare element al conjuncturii interne și internaționale. De aceea, ele au sporit simpatia față de Rege și au măcinat imaginea regimului Iliescu în țară și în lume. Ca analist politic, n-am putut și nu pot să amestec cele două planuri. Nu pot să nu iau în calcul faptul că Regele a optat pentru bătălia politică, în vederea revenirii pe tron. Drept urmare, mi-am propus să analizez fiecare decizie de la Versoix ca venind nu de la un simplu cetățean nostalgic după întîlnirea cu pămîntul patriei, ci de la un bărbat politic angajat într-o confruntare decisivă cu regimul Iliescu. O asemenea ipostază exclude din start implicarea sufletească de-o parte și de alta. Răceala privirii trebuie să fie cea a unui cronicar de război. Analizînd o bătălie, acesta nu-și poate permite să critice pe unul dintre combatanți, pentru că nu e moral să ataci prin surprindere și să-l elogiezi pe celălalt, pentru ca a avut fair-play-ul de a se lăsa măcelărit. Rolul său se limitează la a explica de ce a cîștigat unul bătălia și de ce a pierdut-o celălalt. Sub acest semn, am întors pe toate fețele loviturile de la Versoix și contraloviturile de la București. Cum loviturile regale au fost strălucite, iar răspunsurile regimului Iliescu improvizate, am apreciat că in acest joc de șah între Versoix și Cotroceni a cîștigat pînă acum numai Regele. Sedus de inteligența mișcărilor regale, am remarcat de fiecare dată deosebitul talent politic dovedit de Regele Mihai în bătălia cu autoritățile de la București. Rămînerea mea în acest plan, al bătăliei politice, al șahului epuizant dat regimului Iliescu, explică de ce am considerat drept o imensă greșeală recenta tentativă a lui Mihai de a veni în țară. Așa cum am mai scris, de astă dată luciditatea regală nu și-a mai spus cuvîntul. O serie de gazete au făcut gură mare pe tema întîmplărilor de la Otopeni. Au curs cu nemiluita acuzațiile la adresa autorităților : brutalitate, mojicie, lipsă de democrație. Sînt de acord cu ele. Aș face însă o eroare de neiertat dacă mi-aș concentra și eu scrisul asupra lor. Ar însemna să părăsesc ipostaza de analist obiectiv al bătăliei politice dintre Rege și Ion Iliescu, pentru a deveni un simplu partizan al lui Mihai I. Aceasta pentru că toată tevatura pe care o fac unii jurnaliști și unii politicieni pe seama faptului că regimul Iliescu a interzis unui simplu cetățean dreptul de a intra în România face parte din tactica amestecării planurilor. Așa cum, de altfel, a și declarat Regele ulterior, el n-a intenționat să vină în România ca simplu cetățean. Sosirea la București fără viză s-a înscris perfect în planul războiului de uzură dus împotriva regimului Iliescu. S-a bănuit că autoritățile vor fi brutale. De aceea, s-a scontat pe o violentă reacție internă și internațională. O reacție menită a spori simpatia internă față de monarhie și a știrbi în exterior imaginea regimului Iliescu. Așa cum am mai scris, de astă dată însă, mișcarea de la Versoix a fost greșită. Conjunctura internă și internațională n-a mai fost favorabilă noii lovituri. Autoritățile de la București, intuind rapid schimbarea, au răspuns cu o contralovitură dibace. Indiscutabil, ele au marcat de astă dată în chip spectaculos. Din punct de vedere moral, se poate glosa la infinit pe marginea brutalității cu care Regele a fost obligat să se întoarcă la Paris. Se poate remarca, de exemplu, stupiditatea propagandei pro-guvernamentale și pro-prezidențiale de a insista pe tema unei așa-zise ilegalități comise de Mihai. Regele s-a comportat absolut corect. A venit la Aeroportul Otopeni, în speranța obținerii unei vize. Era un drept al său ca cetățean să încerce. Vâzînd că nu i se dă, s-a întors la Paris. Din punct de vedere al bătăliei politice, n-are importanță însă cum a cîștigat regimul Iliescu. Are importanță doar faptul că a~ învins. Dacă, de exemplu, la aeroport ar fi fost 100 000 de oameni, victoria ar fi aparținut Regelui. Chiar dacă autoritățile nu i-ar fi dat viza. Tot despre o victorie s-ar fi putut vorbi și dacă zeci de mii de oameni ar fi demonstrat, în București și în țară, împotriva brutalităților de la Otopeni. N-a fost însă așa. La aeroport abia dacă s-au strîns 1 000 de oameni. Protestele mult așteptate au fost în realitate palide. Pentru regimul Iliescu a fost un test plin de semnificații. S-a înțeles că Regele se bucură de mult mai puțin sprijin decît se credea. Mai grav, s-a înțeles că se poate continua cu brio pe magnificul drum al abuzurilor, al brutalităților, al lipsei de scrupule. Cancelariile occidentale sunt dispuse să închidă ochii. Opinia publică românească nu reacționează. Fie și pentru această primejdioasă concluzie trasă de mai marii momentului, recenta mișcare regală poate fi taxată ca o prostie. O prostie cu urmări incalculabile nu numai pentru Rege, dar și pentru opoziție pentru presa independentă, pentru toate forțele democratice ale țării. în numai 18 luni de zile, SINEAD O’ CONNOR A SUPORTAT DOUĂ AVORTURI DE VINA SÎNT DOI BĂRBAȚI ÎNSURAȚI Recent, celebra interpretă Siinead O'Connor a șocat opinia publică, mărturisind Fresei că a suportat două avorturi ia 18 luni, în urma unor relații intime cu doi bărbați însurați, ale căror nume a refuzat să le dezvăluie. Pentru a-și trata tulburările psihice cauzate de aceste relații, ea s-a internat la Priory Hospital, „Clinica vedetelor” din Londra, sub numele Sinead Reynolds, plătind o taxă zilnică de 500 dolari. Bine cunoscută consumatoare de droguri, Sinead O’ Connor, (27 ani) a încercat să se sinucidă, in cursul aniului trecut, cu o supradoză de alcool și medicamente, fiind salvată de celebrul interpret Peter Gabriel. MIHAELA STRETEA CHESTIUNEA ZILEI • . ■rr . • • ■ •• . • 'V‘ I fîrt ~ . • • . .*>>i ■ ..B' POLIȚIA CAMPANIA DE B^CULTIOFI ȘiDesen de Adrian Andronic AMENZI