Evenimentul Zilei, ianuarie 1997 (Anul 6, nr. 1375-1397)

1997-01-15 / nr. 1383

PagQ într-un spectaculos interviu, acordat "MESAGERULUI TRANSILVAN" din Cluj. Șeful IGP, generalul Costică Voicu, afirmă că există bănci europene în care sînt conturi ilegale de miliarde de dolari provenite din România Pag. ȘTIU EI RUȘII CE ȘTIU ! ROMÂNESK se află în pragul unei puternice crize politice, afirmă televiziunea publică rusă Nevasta lui MIRON COZMA s-a prezentat la arestul I.G.P.­aviisd asupra sa o sacoșă cu lucruri pentru soțul ei, în care se afla un telemobil Numele lui Miron Cozma nu apare în plîngerile penale făcute în urma evenimentelor din 13-15 iunie 1990 Pagina m După trei ani de căsnicie, GILLIAN ANDERSON, vedeta serialului "Dosarele X", divorțează Vedetă a serialului "Dosarele X", ac­trița Gillian Anderson divorțează, anunță ziarul londonez "The Sun". ,în vîrstă de 28 de ani, Gillian a mărturisit prietenilor că se desparte de soțul ei, Clyde Klotz (35 ani), după trei ani de mariaj. Ea susține că "nu simte că ar avea ceva în comun cu Clyde, în afară de fiica lor" și că acesta o plic­tisește. Cei doi s-au întîlnit în timpul filmărilor la "Dosarele X", Klotz fiind unul dintre regizorii artistici, și locuiesc la Vancouver (Canada). Ei au o fetița în vîrstă de doi ani. ARINA AVRAM Biletele de tren nu se mai scumpesc de la 15 ianuarie deși Traian Băsescu, ministrul transporturilor, a anunțat că majorarea tar­ifelor la transportul de călători și marfă pe calea ferată se va aplica începînd din 15 ianuarie, ora 0.00, to­tuși, la insistențele primului ministru, Victor Ciorbea, transportul pe calea ferată încă nu se va majora. . "Așa cum am mai de­clarat, majorarea tarifelor la transporturi pe calea ferată se va face în perioada 15- 31 ianuarie" a afirmat min­istrul Băsescu, acesta pre­­cizînd că anunțata majorare din noaptea de 15 ianuarie nu va mai avea loc. LAURENTIU SOLOMON CRUCIADA ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI US ȘI A CRIME/ ORGANIZATE Past . Președintele Bankcoop a fost audiat luni în Calea Rahovei pentru dosarul SJM­.CA'Răducar Baltic Polonia Ungaria DEL ADUC UCRAINA LEGENDĂ Posibila frontier­­a „Ruși dupAu RUSIA România area Neac. Prin unirea cu Belarus, RUSIA se extinde amenințător spre Vest Amănunte în pagina IO 138: ZILEI Acest număr a fost tipărit în două ediți Anul VI , miercuri, 15 ianuaria 1997 O 1A nan- S00 le Varianta în română și engleză pe INTERNET: http: Hm­ww.expres.ro MARIAN LEUȘTEAN DIN LAZEA-VASLUI ȘI-A LĂSAT TESTAMENTUL ÎNREGISTRAT PE VIDEO Un eveniment puțin obișnuit a fost înregistrat pe raza co­munei Laza, județul Vaslui, constituind, după cum susțin ope­ratorii Studioului de Televiziune Vaslui, o premieră națională. Gîndindu-se la familia sa, Marian Leuștean, în vîrstă de 66 de ani, fost pădurar, și-a înregistrat testamentul pe o ca­setă video. Filmarea video a testamentului, timp de 15 minute a fost făcută în prezența soției sale, Agripina, a fiului său, Ion, precum și a unui grup mare de prieteni și rude. Prin a­cest testament video, Marian Leuștean a lăsat fiilor Ion, Costel (plecat la muncă în Israel) și Liviu, casa, grădina de 25 ani, acareturile și animalele din curte. Bătrînul s-a gîndit să-și facă tes­amentul deoarece su­feră de un cancer la intestine, împăcîndu-se de pe acum cu ideea sfîrsitului inevitabil. ELENA BTRILL !Premieră în dreptul succesoral românesc . Dublu asasinat în cartierul Militari din București (pag. 3) EVENIMENTUL ZILEI văzut de ION CRISTOIU Dacă ar fi să credem TVR, adevăratul președinte al României e George Păunescu ! Cu aproape un an în urmă, mai precis în 17 mai 1996, comentînd vizita la București a preșe­dintelui polonez Aleksander Kwasniewski, scriam, în editor­i­ul int­iulat „Trezirea Estului la reali­tate", că fostele țări comuniste ar trebui să-și schimbe radical poziția pe care au avut-o una față de alta după prabușirea comunismului. Din na.vl­ a.e sau, poate, abil m.r­ uite de marile pu­teri, aceste țări s-au prins într-o crîncenă între­cere pentru a intra, fie­are de una singură, în grațiile Occidentului. S-a ajuns astfel la o cursă solitară dusă de fiecare țară fo­ță comunistă pentru a intra în NATO, pentru a se integra în structurile euroatlantice, pentru a atrage investi­torii străm:. Mai grav, aceste țăr­i, uni­ e anterior n­u numai artificial, prin defunctul CAER, dar și natura­, prin vecinatate, relații economice firești, tradiții și interese comune, au ajuns să se faul­teze reciproc în această cursă. Nu de puține ori, aspirația unei foste țări comun­­­e spre Vest s-a concretizat nu numai în efortul de a se înfățișa mai interesantă d­ecît celelalte țări din Est, dar și in încercarea de a pun­e piedici celorlalte su­rate, considerate în chip nefericit drept concu­rente sălbatice. Această politică s-a dovedit fa­limentară pentru întreg Estul. Occidentul a pre­­s­tat de re­pectiva concurență pentru a face ca­turi față de o țară sau alta, ba chiar, în cazul uno­r, cum ar fi România, de exemplu, de a le șantaja. Relațiile economice tradiționale, bene­fice tuturor țărilor din Est, s-au rupt. Un uriaș potent al s-­a rns­pir. Ar fi timpul - scriem­­ ca Estul să :e trezească o realitate. Altfel spus, să-și dea seama că întrecerea între ele pentru a intr­a în grațiile Vestului trebuie înlocuită cu o solidaritate economică și politică în stare a le constitui într-o forță unitară, care să trateze cu marile puteri de pe poziții ir­ult mai îndrăznețe. Această necesitate, ivită din­r-o nefericită ex­periență a celor șapte ani de după prăbușirea concr­lierui, a fost­­ n­e‘ersă de noua putere din România. După noiembrie 1996, președintele Emil Constantinescu și ministrul nostru de ex­terne, Adrian Severin, au gîndit o strategie ex­trem de curajoasă a României față de țările din Est. Reînnodînd firul diplomației noastre active, dip.omație care a făcut din România motorul multor inițiative de cooperare zonală - e su­i­­cient să reamintim, în acest sens, Mica Antantă mnie. oei.că­­ ă.plomația românească de după noiembrie 1996 a început să migălească la fău­rirea doritului bloc al fostelor țări comuniste. Sub acest semn se înscrie vizita lui Petru Lucin­­ski, președintele ales al Republicii Moldova, la București, precum și vizita lui Adrian Severin la Budapesta. Sub acest semn trebuie pusă și vi­zita de stat a președintelui Constantinescu în Polonia. Declarațiile făcute de cei doi președinți la conferința de presă, declarația dată de Emil Constantinescu la plecarea spre Varșovia evi­dențiază limpede că nu-i vorba de o simplă de­plasare protocolară. Că alegerea Poloniei drept țara în care va face prima vizită în calitate de președinte al României n-a fost întîmplătoare din partea lui Emil Constantinescu. Așa cum se­siza Emil Hurezeanu într-o dezbatere organizată la postul de radio „Deutsche Welle", președin­tele României a făcut un calcul extrem de abil. A ținut cont de raporturile privilegiate ale Po­loniei cu țările occidentale, de faptul că Româ­nia n-are cu Polonia problemele ce pot fi infi­nite în cazul Ungariei și Ucrainei. Aș adăuga, la cele spuse de Emil Hurezeanu, și alte argu­mente , rolul pe care-l poate avea Polonia în îndulcirea poziției adoptate de Ucraina în ca­zul negocierilor Tratatului cu România, exem­plul pe care îl constituie Polonia, pentru foarte multe țări foste comuniste, în ce privește rela­țiile cu un vecin precum Germania, stat cu care, cel puțin teoretic, Polonia ar fi trebuit să aibă litigii teritoriale. Plecînd de la aceste premise, în calculele diplomației românești, ale președin­telui Emil Constantinescu, Polonia ar putea con­stitui un aliat de nădejde în îndrăzneață iniția­tivă a României de a înlocui concurența dintre fostele țări comuniste, cu relații de parteneriat. Radio România­ Actualitâți, principalele cotidi­­ane ale țării au sesizat cu promptitudine im­portanța deosebită a acestei vizite, ba chiar și, ca să-i spunem așa, dedesubturile ei. „Evenimen­tul zilei" a pus accentul pe declarația președin­telui Emil Constantinescu, făcută pe Aeroportul Otopeni înainte de a pleca înspre Varșovia că: „Polonia și România sînt partenere și nu concu­rente în efortul de integrare europeană și euro­­atlantică". „Adevărul" a titrat : „România și Polonia, un tandem pentru stabilitatea Europei Centrale și de Est". „Ziua" a precizat: „Con­stantinescu și Kwasniewski anunță nașterea unui noul post strategic în Europa". Radio România. Actualități a prezentat pe larg declarațiile fă­cute de c­ei doi președinți la conferința de presă. Singura instituție de presă din România care a expediat pur și simplu acest important eveni­ment, acordîndu-i un rol minor, a fost TVR ! Inst­iuție publică, plătită de români pentru a fi ținuți la curent cu marile mișcări ale Româ­niei în plan internațional, TVR și-a bătut joc pur și simplu de această vizită. Sub directa conducere a Alinei Mu­giu Pippidt, „Actualitățile" de luni seara au situat reportajul trimisului său special pe locul patru, după alte cîteva evenimente minore în raport cu însem­nătatea d­ologului româno-polon. Mai grav, re­portajul a fost o banală înșiruire de clișee în genul celor practicate de TVR în prezentarea vizitelor lui Ceaușescu în Africa, înșiruire în care și-au găsit locul și unele precizări de o stu­piditate absolută în genul , după un zbor fără probleme. Această tratare superficială a unui eveniment politic de însemnătatea vizitei lui Emil Constantinescu în Polonia a fost cu atit mai șocantă cu cît reportajul trimisului special la Varșovia a fost precedat, în cadrul aceleiași e­­misiuni, de un veritabil elogiu adus vieții și ac­tivității omului de afaceri George Păunescu. Comparînd atenția acordată viimei lui Emil Constantinescu la Varșovia cu atenția de care s-a bucurat din partea TVR George Păunescu, m-am întrebat dacă nu cum­r, în viziunea Alinei Mungiu Pippidi, președintei României nu e Emil Constantinescu, ci George Păunescu 1 Luni noapte ii indivizi mascați au prădat un depozit din comuna Pantelimon de 45 de tone de cafea Luni noapte, în jurul orei 22,30, un depozit de mas­luri privat, situat în comuna Pantelimon, a fost atacat și jefuit de 12 indivizi mascați. Ei au imobilizat-o pe gestionara depozi­tului, au sechestrat-o într-o încăpere și apoi au încărcat în camioane 45 tone de cafea, dispărînd în noapte fără a fi de­ranjați. Politia e pe urmele infractorilor. SIMONA IONESCU a ‘«Ï EG5 *S3 8osTM O­li­ra 3O T3 3 Con­o­ccca *<w e ■E › £ o _c *5 © o­* 5 *0 % 6 î— CL CP­ira 8 ® ca +£ IM Oop .§ b­­. -Ö ‘S £ j» “tg ■ft*« O Om­ CC­­~3 Ov.C* “Q­C­3­I» o­kaca FILMUL SERII LA p La. ¥ mm PASIUNI HEARTBEAT REGIA: MICHAEL MILLER CU: JOHN RITTER, POLLY DRAPER, NANCY MORGAN F CHESTIUNEA ZILEI Ce dactilografiezi non-stop, de trei zile? Lista produselor ce se vor scumpi în perioada imediat următoare 111 Desen de ADRIAN ANDRONIC

Next