Evenimentul Zilei, noiembrie 1997 (Anul 6, nr. 1629-1653)

1997-11-26 / nr. 1650

Huliganii atacă in haite­­ J ISl 2B 3E «| :.'S si I W­H| ș» S8E SS ÎS Mstre­im ww­WșKgBjwH BB HR 1HH ff1HHBS MUf RR m^b WRB mK WMpBiBg MM Kpf 3Pj*K »mraSRMÎ ,?'­­,|v.' ' ^'Be ImB gB^OvSBF &BK n­H iflHE jjMMF**? 1XEE faffis BEBES HHf 9V HK fh­f MM 'nHw lfifl­ BfiHr :... ■ '. ■­­'■•• ' ■ • ■. ■ &■. . .­. ■'- •■ "'-' ■■ v.,-- -­"--­■ ■­­ " ■■■■ ■ e Bande de tineri care se pretind „rockeri” sau „depeșiști” bagă spaima în călători și devastează stațiile și vagoanele „trenului galben” pag. 3 Fondat 1992 Director CORNEL NISTORESCU Ediția I miercuri, 26 noiembrie 1997 i6pag#iood­e Nr 1650 Anul VI . Ca să fie în formă, Irina Loghin aleagă 12 kilometri pe zi Datorită vocii sale inconfundabile, Irina Loghin este una dintre cele mai cunoscute și apreciate interprete ale cîntecului popular românesc. De-a lungul anilor, ea a exersat continuu pentru a-și menține timbrul vocal, iar acum a hotărît că trebuie să aibă grijă și de siluetă. Așa că a renunțat să mai mănînce carne și s-a apucat de jogging. în fiecare zi aleargă cîte 12 kilometri, în Parcul Herăstrău, însoțită de Lessie, un cîine-lup femelă­­ suficient de fioros pentru a-i îndepărta pe cei care vor să o abordeze. în ceea ce privește activitatea ei profesională, Irina pregătește o mare surpriză fanilor săi. Ea va lansa la începutul lunii decembrie o casetă audio și una video, produse de Eurostar. Caseta audio se numește „Cîntecele mele - cunună de stele" și conține melodii noi, testate deja de public. Caseta video conține un material inedit, pentru care Irina a filmat în locuri nonconformiste, cum ar fi nunțile de țigani , mănăstirile. IUSTINA MUNTEANU Foto: E.Z. Press. Serviciile secrete românești au avut o contribuie esențială în descoperirea acțiunilor subversive ale Consiliului Islamic Mondal Operațiunii susțirinc­ . o anchetă care a scos la iveală că, în trei ani, 1000 de miliarde de lei au luat drumul Turciei EML HUREZEANU, consilier al Guvernului Ciorbea într-un proiect de colaborare româno-germană se estimează constituirea unui grup de experți care să lucreze pentru Guvernul Ciorbea. E vorba de înalți funcționari germani, pensionați și care, pe spezele statului german, ar urma să lucreze pe lîngă Guvernul Ciorbea, între aceștia apare și numele lui Emil Hurezeanu. Poet și beneficiar al bursei Herder, acesta s-a refugiat în Germania în 1982, unde a lucrat la Radio Europa Liberă. Master of arts în Politologie și științe strategice la Bosfor University, el a devenit în 1994 directorul postului de radio Europa Liberă, după care, în momentul mutării acestuia la Praga, Emil Hurezeanu a trecut ca șef al secției române Deutsche Welle din Köln. La București, Emil Hurezeanu ar urma să îndeplinească funcția de consilier special al primului-ministru în domeniul imaginii și explicării reformei, unul din domeniile la care Victor Ciorbea a fost mai mult decît corigent. Unii dintre acești consilieri și-au și început activitatea la București, în timp ce Emil Hurezeanu va intra în pîine de la 1 ianuarie 1998. (B.D.) Președintele UDMR renunță la istorie și geografie trecînd la spionită. Marko Bela afirmă că „scandalul învățamîntului“ a fost întreținut de poliția secretă m ■ pag. Q După ce au chefuit la hramul bisericii Patru golani »8 au violat o femeie, apoi ai lăsat­ sa înghețe într-un pîrîu :î'5) ! CONCURS Privește cu atenție eticheta produsului și răspunde corect la întrebarea: Ce are Moș Crăciun în sac? Răspuns Completează răspunsul corect și trimite-1 pe adresa: C.R 13­80 București. Poți sâ câștigi unul din cele NU PIERDE PAROLA LA PRO P De luni până sâmbătă, între orele: 19:45 și 20:45, și la PRO TV o parolă câștigătoare. Noteaz-o în căsuța corespunzătoare zilei. Completezi cuponul și îl trimiți împreună cu celelalte 5 cupoane ale săptămânii, într-un plic, pe adresa CP 6 -OP 20 București, până pe 11 decembrie 1997, cu mențiunea "Pentru concursul din 12 decembrie". Atenție! Cele 6 cupoane sunt valabile în săptămâna 24-30 noiembrie 1997. Nu pierde premiul! 3 milioane în fiecare săptămână! Premiul se va acorda pe data de 12 decembrie, în cadrul emisiunii s------------mnrtre-------------i.lumi Dil Numele Prenumele Adresa..... B.I. seria. „Nr Miercuri, 26 noiembrie ►M .Telefon FILMUL SERII LA SOȚIA GUVERNATORULUI WHITE MISCHIEF (ANGLIA, 1987) REGIA MICHAEL RADFORD CU: SARAH MILES, JOSS ACKLAND GRETA SCACCHI, HUGH GRAND De la 1 ianuarie 1998, Autovehiculele intrate în țarif trebuie să aibă catalizator Autoturismele pe butuci trebuie radiate pentru a fi scutite de taxa Băsescu pag 4 „Cazul Oltchim“ biliversează plata de capital . Acțiunile dobîndite arbitrar de FPS îi alungă pe investitorii străini . Aceștia cer respectarea drepturilor acționarilor minoritari pag. t Corespondență din Italia Mariana Pasăre, o timișoreancă instalată la Roma, este creierul unei ratele de trafic de d­rag. 1 G­roguri POLITICA-ECONOMIE Pentru a-l aduce pe Gabriel Bivolaru în fața procurorului, PDSR a luat cu asalt Parchetul General EVENIMENT Scandal la Antena 1 , 15 redactori de la „Observator1 dezertează la „Prima TV“, cu șef cu tot COMENTARIUL ZILEI SINUCIDEREA JAPONEZULUI de Cornel Nistorescu Mi-a atras atenția prin sculele de pescuit Avea cele mai grozave undițe pe care le-am văzut în viața mea. Numai fibră de sticlă, mulinete cu tot felul de șmecherii, momeli colorate ca în visele drogaților și tot felul de accesorii la care iți prindeai urechile. Și nu prindea mai nici un pește. De fapt, nici nu știu dacă voia să prindă. Stătea ore întregi pe marginea lacului, cu o pălărie de paie lăsată pe ochi. Bețele se mișcau de mama focului și el rămînea încremenit. O vreme l-am bănuit că doarme. La primul pas spre el, a clipit și mi-a zis: ‘Săracul, îți dai seama ce se zbate în cîrligi”. Culmea este că încremenitul acesta de la marginea melancoliei arăta ca un atlet grec. Avea aproape 1,90 metri și pot spune că era un bărbat furmos care aprindea ochii tuturor fetelor și femeilor care 11 priveau. De altfel, era bine apărat de sora lui și de mamă,, o femeie gureșă care își privea fiul ca pe lumina ochilor. Era singurul student român din Japonia. în acele zile de vacanță l-am cunoscut mai bine pe Păstorel Mesa­roș, un om de care mulți vor fi uitat numai pentru simplul fapt că a murit de mult. Păstorel Mesa­roș a fost primul student român în Japonia. A cîștigat concursul pentru bursă organizat la Universitatea București și a plecat să studieze în Țara Soarelui Răsare. S-a integrat perfect într-o lume care nu spune mai nimic europenilor și americanilor, a învățat japoneza la un nivel care îi șoca și pe japonezi. Eu l-am cunoscut într-o vacanță, și mai apoi, ne-am revăzut de două-trei ori cînd a revenit în România, însoțind diferite delegații japoneze. Abia mai tîrziu, cînd s-a reîntors în țară, am apucat să-l întreb despre pescuit. De ce nu prindea mai nimic în ciuda sculelor sale sofisticate. Și atu­nci mi-a spus că în acea vacanță nu prinsese decât trei-patru pești cărora le dăduse drumul. Tot n-am înțeles. După infernul din Tokyo, românul se bucura ca disperatul de liniștea unui păpuriș și stătea acolo ore întregi pentru a aștepta apusul care, pe Razelm, e mai frumos ca oriunde în lume. Păstorel Mesaroș a terminat Universitatea din Tokyo într-un mod strălucit și a avut curajul să concureze cu cîteva sute de japonezi pe cinci locuri libere pentru doctorat. A intrat primul și, după doi ani, a susținut la Tokyo o strălucită teză de doctorat. După care s-a întors în patria socialismului victorios. Nu l-a angajat nimeni. Și-au bătut joc de ei. L-au trimis să lucreze ca documentarist la o bibliotecă ba­­nală a cadrelor didactice. Cel mai titrat specialist român în japoneză agoniza pe drumurile socialismului în căutarea unui loc în care să-și pună în valoare cunoștințele de limbă și civilizație japoneză. Plecat din țară, toată lumea îl uitase. Uitaseră chiar și faptul că statul român cheltuise sume enorme cu studiile sale în străinătate. Ba că n-are dosar, ba că trebuie să-și facă stagiul, ba cît, ba mîr. Și el nu-și găsea un loc, deși făcea eforturi disperate să-i găsească și să înțeleagă o lume care în acei ani era imposibil de înțeles, în acea perioadă de derută totală l-am revăzut pentru ultima oară. Nu mai arăta ca la pescuit cînd trăia o adevărată transă a reîntîlnirii cu măreția Deltei. Am încercat să-i reciștig pentru un proiect sau altul A fost imposibil. Nu putea înțelege cum, după atîția ani de studiu, în toată România nu se găsește cineva care să-și dea seama cît de folositor poate fi. Și n-a mai rezistat. A plecat de acasă și, după cîteva zile, l-au găsit într-o poiană din apropiere de Timișul de Sus. Stătea în poziția rituală a ceaiului japonez și înghețase frumos, îmbrăcat elegant, doar cu buletinul în buzunar și cu o monedă de un leu, pusă în buzunarul de la piept. La japonezi, o monedă mică e semnul revederii. Scriu toate acestea pentru că ar trebui să învățăm ceva din tragedia lui Păstorel Mesaroș. Chiar și în Japonia, anul trecut, am întîlnit cîțiva studenți mediciniști la specializare, l-am întîlnit și în SUA, în Franța sau la Hanoi. Fie plecați pe cont propriu în aventura cunoașterii, fie cu șansa unor burse, sute, chiar mii de tineri români studiază pe toate meridianele globului. Unii au început să se întoarcă acasă, aducînd cu ei experiența altor civilizații. Și adeseori nu găsesc de lucru în domeniile în care s-au specializat, sînt priviți cu neîncredere sau puși să facă tot felul de corvezi. Un capital de inteligență, cultură și pregătire specializată se risipește ca polenul teilor pentru ca în instituțiile statului și prin firmele mari să vegeteze nechemați, ratați sau extenuați care se agață de scaune. Asta în vreme ce lipsa oamenilor bine pregătiți e chiar suferința fundamentală a României. Poate că povestea tragică a lui Păstorel Mesaroș are forța unui semnal de alarmă într-un fenomen de care sîntem responsabili tocmai pentru că ne purtăm ca niște iresponsabili.

Next