Evenimentul Zilei, aprilie 2002 (Anul 11, nr. 2977-3002)

2002-04-22 / nr. 2995

CLUJ-NAPOCA Incompetența naște sărăcie Deputatul Emil Boc afirmă că decizia guvernului de a întrerupe furnizarea de curent electric la S.C. industria Sîrmei Cîmpia Turzii S.A. (ISCT) este o­ greșeală, pentru că ar avea consecințe sociale extrem de grave. „Cetățenii nu trebuie să sufere din cauza incompetenței reprezentanților PSD", consid­eră deputatul Emil Boc. „Guvernul ar trebui să se gîn­­dească în primul rînd la schim­barea echipei manageriale și la «deconectarea» clientelei sale politice de la avantaje și privi­legii, înainte de deconectarea întreprinderii de la sistemul energetic. Dacă o întreprindere nu merge bine, întîi îi schimbi conducerea, apoi o închizi”, a declarat Emil Boc. S.C. Industria Sîrmei Cîmpia Turzii S.A. este condusă de preșe­dintele PSD Cîmpia Turzii, Marius Bordea. (D.l.) % Vigilentul Boc TRANSILVANIA Pagina 6 • Nr. 2995 • luni, 22 aprilie 2002 Suferințele sportului „Mens sana in corpore sano” a fost sloganul sub care, că vroiai, că nu vroiai, în anii socialismului biruitor, toată lumea, măcar la școală, făcea 10 minute de gimnastică de înviorare. între timp, pentru promovarea României în lume, se construiau, de zor, baze sportive monumentale în care tineretul patriei își cam pierdea tinerețea. Azi, dacă n-au fost luate la prețuri de nimic de cîte vreun investitor, ele zac în paragină și uitare. în rest, copiii sunt singurii care, în condiții improprii, mai aduc cîte o rază de speranță prin județele patriei. Cejul­tate Clujul Județul Cluj a obținut, în ultimii trei ani, locurile 4-5, în clasamentul rezultatelor obți­nute de sportivi în competiții naționale și internaționale. Este vorba în special de sporturile individuale, deoarece cele de echipă sînt în suferință, aceas­ta și datorită unor baze sportive aflate în suferință. Stadionul municipal, unul dintre simbolurile fanion ale municipiului, este într-o stare avansată de degradare, nece­­sitînd peste 110 miliarde lei pentru reabilitare, după apre­cierea lui Nicolae lenac, direc­tor adjunct la Direcția Jude­țeană de Sport și Turism. „Pentru Sala Sporturilor s­­au obținut 2 miliarde pentru schimbarea pardoselii, rămî­­nînd, pentru viitor, rezolvarea hidroizolației, zugrăvelile inte­rioare și exterioare, precum ș instalația de climatizare”, ne-a declarat Dorel Pojar, directorii DJTS. Pentru că aici sînt planifi­cate în timpul zilei activităț sportive, conducerea DJTS a propus de mai mult timp con­struirea a încă două săli poliva­lente de sport. Degeaba La capitolul baze pierdute se trece singurul patinoar artifi­cial din județ care, datorită situ­ației juridice încîlcite, a fost lăsat pradă ruginei. Mai bine se situează bazele sportive încredințate firmelor private sau instituțiilor. Piscina olimpică a fost redeschisă prin efortul Universității Tehnice. Interesant este că toate bazele sportive din municipiu, foste în proprietatea unor fabrici, sînt repuse în funcțiune, după unele perioade în care între­ținerea lor a lăsat de dorit. Ba­za sportivă Clujana a fost cumpărată recent de un ameri­can de origine română, care promite modernizarea aces­teia Ia județ, cea mai bine între­ținută bază este Complexul sportiv din Dej, în bună stare este și terenul de fotbal al ISCT din Cîmpia Turzii, precum și sala polivalentă. Turda are un stadion cu tribune neterminate și trăiește cu speranța că se va construi și aici o sală de sport. în comunele din județul Cluj există peste o sută de terenuri de sport, majoritatea destinate fotbaliștilor. Săli de sport există însă doar în preajma școlilor, și doar în mai puțin de jumătate din comunele județului MIHAI BACALU în Satu Mare au dispărut sporturile de echipă în timp ce voleiul, baschetul sau fotbalul se chinuie să existe, cluburile de karate din Satu Mare adună la un loc peste 300 de sportivi legitimați și anual se mîndresc cu titluri europene sau chiar mondiale. Chiar și în 2002, la Satu Mare se joacă handbal pe un teren cu bitum, sub cerul liber. Unio activează în Divizia A, însă nu își poate permite mai mult din lipsă de... sală de com­petiții. O Sală a Sporturilor se tot construiește de șapte ani în incinta Școlii Generale nr.5, aceasta fiind investiția Minis­terului Educației și Cercetării, doar că, încă, clădirea este neterminată. Tot de atîta timp însă, pe rînd, sporturile de echipă la nivelul seniorilor au dispărut. Baschetul feminin și masculin se oprește la nivelul juniorilor, de volei nu se poate vorbi iar handbalul se face din plăcere. Pe lîngă lipsa condiți­ilor mai apar și dificultățile de ordin financiar. Pentru Satu Mare performanțele sportive se opresc la capitolul juniori fie că e vorba de lupte, judo, box, tenis și chiar scrimă. O echipă în Divizia B și una în C. Doar cu atît se mîndrește Satu Mare pe harta fotbalistică a țării. Doar că nici la acest capitol viitorul nu pare tocmai roz. Olimpia este pe un loc ret­rogradant în eșalonul doi iar Someșul, echipa satelit, ar putea trece automat în D, dacă „Oii” ar mai face vreun pas greșit. Din păcate pentru iubitorii fotbalului sătmărean, prietenia dintre Mircea Govor, președintele Olimpiei, și Jean Pădureanu, cel al Gloriei Bistrița, nu a adus nimic bun pentru echipele din Sătmar. Mai mult, spectatorii nu se înghesuie la jocurile Olimpiei, în ciuda intrării libere, în tribune nu vin mai mult de o mie­­ două de privitori. Ciudat este că “per­formanțele” actuale ale echi­pelor sătmărene au fost spriji­nite, cu bani nu tocmai puțini, de la Consiliul Local și Județean. Rămîne de văzut cum vor fi justificați ei în cazul unui eșec total! IOANA ARDELEAN Baze sportive moderne, fără echipe Valea Jiului este, poate, printre singurele zone din țară care dispune de o baze sportive bine îngrijite. Acest lucru se explică prin faptul că ele sunt, în mare parte, private sau că de întreținerea lor se ocupă autoritățile locale sau exploatările miniere. Stadionul Jiul al echipei de fotbal a minerilor, sau stadionul de rugby al echipei Știința, sînt doar două exemple ale unor baze sportive ultramoderne. De asemenea, Sala Polivalen­tă din Petroșani, locul unde se desfășoară diferite concursuri sportive este mîndria autori­tăților. în ciuda acestor condiții, activitatea sportivă din Valea Jiului se află de cîțiva ani într-o adevărată criză. Lipsa unor ju­cători de valoare face ca echi­pele de fotbal să fie la coada clasamentelor. De aceea sta­dioanele sînt goale, pînă și cei mai înflăcărați suporteri re­­nunțînd să mai meargă la meci­uri. O serie de personalități din lumea sportului și mulți sportivi și-au exprimat, nu de puține ori, regretul față dispariția sportului de performanță din zonă. La un moment dat, odată cu privati­zarea clubului Jiul, s-a crezut că acest lucru va duce la revig­orarea sportului. Acest lucru nu s-a întîmplat. Alin Simota, patronul Clubului, nemulțumit fiind de evoluția jucătorilor săi, declară că a făcut cea mai păguboasă afacere. Acum ,sin­gurele performanțe se mai obțin doar echipele de karate, șah, sau handbal, la copii, echipe care, paradoxal, se antrenează în condiții improprii, pe cori­doarele Casei studențești sau, cînd este cald, afară pe deal. MARIUS MARACHE transilvan­ă Stadionul din Cluj - un simbol în paragină SALAJ Mort la ora de sport Un elev de clasa a V-a din local­itatea Cehu Silvaniei (Sălaj) a murit, vineri, după ce i s-a făcut rău la ora de sport, informează RomNET. Colegii lui povestesc că copilului i s­­a făcut rău dintr-o dată, a căzut jos și a rămas în stare de inconștiență. Profesorii școlii au chemat imediat ambulanța, iar copilul a fost dus la spital, dar nu a mai putut fi salvat. Medicii care s-au acifrat de copil au declarat că încă nu se cunoaște cauza decesului. Părinții lui spun că nu cunoșteau ca băiatul lor să fi suferit de vreo boală. (E.T.) Călătorie la nord-vestul Clujului La Panticeu, lideri ai comunității locale și primari din șase comune au schimbat opinii cu autoritățile județene La școală, România e vecina cu URSS Școala din Panticeu este așezată în centrul comunei alături de Căminul Cultural­­ de Primărie. Directorul școli s-a plîns că dotarea instituție este, peste 90 la sută, aceea­ din perioada dinainte de 1990 că orele se țin la mai multe clase și discipline simultan, ce materialul didactic e învechi (harta României ne situează în vecinătatea URSS) etc Cadrele didactice sînt pe punctul de a părăsi comuna, datorită reducerii sporului de zonă, care a ajuns de la 50 la 12 la sută. Patru din cei 15 absolvenți ai clasei a 8-a din anul trecut nu au reușit din motive financiare să-și contin­ue studiile la oraș. Aron Lungu, primarul din Pantinceu, ne-a spus că după 1990, populația a scăzut constant, de la peste 2.700 locuitori, la doar 2.014, la recensămîntul din acest an, totuși, în comună se înregis­trează un spor natural de 5-6 copii pe an, astfel că la gră­diniță au fost obligați să mai înființeze un post de educa­toare. Alături de școală, la anii 80 s-a ridicat un cămin cultural, poate cel mai modern și impunător din județul Cluj. Investiția a fost realizată în pro­porție de 80 la sută. Din cauza stopării finanțării, utilizarea clădirii cu peste 26 de săli este imposibilă; în acest moment, fi­nisarea Casei de Cultură nece­sită peste zece miliarde lei. în plus, cele peste nouă mii de volume din biblioteca comu­nală sînt depășite sau degra­date Se fură pădurea Victor Spătaru, fostul șef de secție al SMA Dîrja, a cerut urgentarea restituirii titlurilor de proprietate țăranilor, reclamînd că Direcția silvică nu se implică în păzirea fondului lemnos, care se împuținează pe zi ce trece. Spătaru a mai acuzat prețul scăzut la achiziția de lapte de la țărani, și a cerut acordarea de credite pentru cumpărarea de tractoare. Ne­mulțumirea față de inerția lu­crătorilor de poliție, care reac­ționează cu întîrziere la sesi­zările cetățenilor față de abu­zurile ciobanilor a fost expri­mată și de primarul din Dăbîca, Valer Petrindean. Nelu Pop, comandantul Inspectoratului Județean de Poliție a invocat dotarea slabă a angajaților săi și numărul redus de angajați, 2 sau 3 polițiști trebuind să patru­leze pe teritoriul a 12 sau 13 sate „Fantezia rustică” sau relansarea turismului rural Valer Petrindeanu, primarul comunei Dăbîca, dorește ame­najarea de pensiuni agroturis­­tice și înființarea unei linii zil­nice de transport pentru turiști. Dînsul plănuiește să înființeze în comuna un muzeu al obi­ceiurilor și meseriilor vechi, grupate generic sub titulatura „Fantezia Rustică”. Vizita în zonă va include și vizitarea cetății medievale a lui Gelu, plimbare în codrii și pescuit pe lac. Proiectul se va materializa în termen de o lună, rod al colaborării dintre consiliul local și un investitor originar din sat, care este dispus să inves­tească peste 1,5 miliarde lei Țăranii din Podișul Someșan au­­ televizor degeaba Locuitorii din comunele din nord-vestul județului Cluj nu pot recepționa cu mijloace nor­male decît TVR1 și Radio Ac­tualități. Ei au cerut Direcției de Radio și Televiziune crearea posibilității de recepție a cana­lului 2 al televiziunii, dar li s-a cerut pentru aceasta 3.800 de dolari,­ sumă care nu poate fi strînsă, ne-a dezvăluit primarul din Dăbîca Singurul investitor serios din comună, șicanat de Napolact Mircea Bărăian, patronul unic al SC Remido SRL, a uimit presa cu fabrica de produse lactate pe care a ridicat-o la Panticeu, dînd de lucru la 12 persoane. Pentru că strînge peste 3500 de litri de lapte pe zi de la cetățenii din trei comune, acesta a devenit o serioasă concurență pentru mamutul Napolact, și pentru că rambursează țăranilor jumătate din zerul rezultat, în aceste condiții Bărăian reușește­ să producă brînzeturi în valoare de 1 miliard de lei pe lună. Cașcavalul său Rucăr, ambalat în pungi speciale de import este căutat, dar taxele mari practicate și adaosurile comer­ciale de pe traseu fac ca aces­te produse să ajungă la con­sumatori cu prețuri de peste 50 la sută mai mari față de prețul producătorului. Monument istoric abandonat Comuna Pantinceu este atestată documentar din anul 1314, dar cel mai vechi monu­ment este biserica reformată, construită în sec. al Xll-lea. Din păcate, lipsa banilor și a eno­riașilor au dus la degradarea continuă a monumentului, că­ruia, săptămînă trecută, i-a căzut și turla. Primarul ne-a relatat că a primit din partea episcopului reformat răspunsul că nu se poate implica în reconstrucția monumentului din lipsă de fonduri, dar și datorită faptului că aici mai sînt doar doi enoriași. Alternanța la guvernare a Panticeu există o bună comunicare între primar și con­siliul local. Ion Catarina, viceprimarul PD, a fost primar în mandatul trecut, cînd Aron Lungu a fost doar viceprimar. Catarina crede că legea venitu­lui minim garantat a dus la situ­ații paradoxale la Panticeu, familii nevoiașe renunțînd la vite pentru a putea primi acel ajutor financiar simbolic. MIHAI BACALU Fabrica de lapte Panticeu, concurată neloial de Napolact

Next