Evenimentul Zilei, iulie 2005 (Anul 14, nr. 4138-4168)

2005-07-24 / nr. 4161

FOCUS Un institut de scos basma curată Personajele-cheie ale Revoluției au pus monopol pe adevărul istoric­ ­ Bogdan Nicolai D­upă mai bine de 15 ani, timp în care ambigui­tatea, confuzia și dezin­formarea de tip FSN, PDSR și PSD au îmbiat la somno­lență și uitare, evenimentele din decembrie ’89 revin în atenția politicienilor. Cum debarcarea îi era oricum anunțată, indiferent dacă PSD câștiga sau nu alegerile, Ion Iliescu și-a pregătit un colac de salvare, care să-i asigure o retragere onorabilă. Institutul Re­voluției Române din Decembrie 1989. Conceput ca alternativă a FSN-ului, institutul a grupat nume „reprezentative“ ale Revoluției precum Dan Iosif, Gelu Voican Voiculescu, Emanoil Valeriu, Sergiu Nicolaescu, g-ral procuror Mugur Florescu, Claudiu Iordache. Trebuie amintit că majoritatea membrilor sunt totodată anchetați sau audiați în calitate de martori în dosarul Revoluției, iar pe numele unora dintre ei s-a dispus chiar începerea urmăririi penale. Iar în ceea ce privește probitatea „acti­vității științifice“, trebuie ținut cont de faptul că în toți acești 15 ani personalitățile institutului au încercat nu clarificarea premiselor sau a faptelor Revoluției, ci mai degrabă controlarea sau manipu­larea adevărului istoric în sensul dorit de ei Salvare pe ultima sută de metri Coincidență sau nu, cu câteva zile înaintea prescrierii pedepselor celor ce se făceau vinovați de ge­nocid, instigare la război, furt de documente și crime împotriva umanității în timpul evenimen­telor din decembrie ’89, se re­­deschidea dosarul Revoluției. General procuror Dan Voinea, din cadrul Parchetului Militar, este desemnat să preia un dosar închis încă din 1994 în coadă de pește și constată o serie de încălcări flagrante ale Codului de procedură penală în activitatea procurorilor militari. în data de 7 decembrie 2004, procurorul militar șef, general de brigadă magistrat Samoilă Joarză, dispune începerea urmăririi penale față de persoanele reclamate de Asociația 21 Decem­brie în dosarul Revoluției, în aceeași lună, proiectul inițiat de guvernul Năstase privind înfiin­țarea Institutului Revoluției era aprobat cu rapiditate de cele două Camere ale parlamentului, fără a suferi vreo modificare. Astfel, personalitățile aflate pe banca acu­zaților în dosarul 97/P/1990 se așezau la conducerea unui institut de cercetare care avea ca obiect de studiu exact capitolul în care erau anchetați. Un colegiu cu scop istoric Cu toate că se vrea un organ academic similar celui ungar sau german, institutul lui Ion Iliescu se suprapune domeniului de acti­vitate al Institutului „Nicolae Iorga“, Institutului pentru Studiul Totalitarismului, Colegiului de Cercetare CNSAS și Institutului pentru Memoria Exilului. Mai mult decât atât, majoritatea mem­brilor sunt anchetați în prezent în dosarul Revoluției române și au făcut parte din FSN. Aflat sub directa coordonare a Senatului, Institutul Revoluției „are că obiect de activitate analiza științifică a premiselor, desfășurării și efec­telor - în plan politic, economic, social - ale Revoluției (...) în scopul realizării unei imagini documen­tare, obiective și cuprinzătoare“, se arată în Legea 556/2004. Totodată, institutul organizează culegerea, arhivarea, cercetarea și publicarea documentelor despre Revoluție. Mai mult decât atât, tot sub egida institutului lui Iliescu va funcționa Muzeul Revoluției, iar Colegiul Național al Institutului va fi alcătuit din „25 de personalități reprezentative și recunoscute“. Adică foști membri FSN, care vor strânge informații și documente atât de pe plan intern, cât și internațional menite să facă lumină în evenimentele din decembrie ’89 „Nu vor apuca să intre în manuale!“ Doru Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie, consi­deră că „toți cei care se tem de justiție încearcă să-și impună varianta proprie asupra evenimen­telor din ’89“: înființarea unui Institut al Revoluției la mai bine de 15 ani de la consumarea eveni­mentelor este ultima­ încercare a celor anchetați în dosarul Re­voluției de a scăpa basma curată. „Nu vor apuca să-și insereze în manuale adevărul care le convine pentru că procurorii de la Parchetul Militar au demarat deja începerea urmăririi penale pe numele unor personalități de pe prima scenă politică“, declară revoluționarul care ține să adauge faptul că revoluționarii adevărați și-au dat demisia din institut. „Traian Orban și Vali Voicilă s-au retras pentru că au refuzat să lucreze alături de cei care au deturnat idealurile revoluționare. Oricum adevărul despre ’89 va ieși la iveală la Parchet, nu în Institutul lui Ion Iliescu“, încheie acesta. Totodată, el a ținut să sublinieze faptul că bugetul alocat este același cu cel al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluțio­narilor Un institut pentru istorici Traian Orban, președintele Asociației Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie Timișoara, consideră că misiunea unei astfel de organizații este aceea de a face lumină în cazul Revoluției cu „metoda specifică cercetătorilor istorici“. Traian Orban a refuzat să facă parte din institutul pre­zidat de Iliescu, plecând de la ideea că „aici ar trebui să lucreze istorici ca Marius Oprea, Stejărel Olaru sau alți cercetători tineri, care pot fi într-adevăr obiectivi“. „Nu știu ce caută în institut oameni din TVR, de exemplu, care sunt anchetați pentru manipulare și instigare în dosarul Revoluției sau revoluționari care ar trebui să depună doar mărturii, nu să lanseze judecăți de valoare“, explică indignat revoluționarul. Acesta este con­vins că rezultatul cercetării va fi unul „politizat, tendențios și convenabil membrilor din Consiliu“. METAMORFOZĂ. Liderii mai mult sau mai puțin întâmplători ai Revoluției au dat puloverul pe cravată și au „coafat“ adevărul VOINȚĂ POLITICĂ Secretizarea trecutului timp de 15 ani în „Ghidul Arhivelor comunismulu - Program de cercetare a Institutului Român de Istorie Recentă“, Marius Oprea nota că în cei 15 ani s-a constatat cu ușurință că „menținerea în România într-un regim secret a arhivelor fostului regim comunist nu a fost un accident birocratic, ci o expresie a voinței politice“. Faptul că preocuparea de căpătâi a fostei guvernări este tocmai Revoluția o dovedește atât politizarea Institutului Revoluției, cât și prima în care acesta a fost înființat. Totodată, istoricul consemna faptul că documentele aparținând atât fostului CC al UTC sau PCR, Securității și a altor instituții guvernamentale au fost și sunt în continuare inaccesibile cercetătorilor preocupați de trecutul recent al României. Dacă timp de peste 15 ani actualul Consiliu director al Institutului Revoluției a fost preocupat mai mult de camuflarea trecutului, de secretizarea arhivelor și de diluarea informației cu privire la evenimentele din ‘89, de ce exact în momentul redeschiderii dosa­rului Revoluției s-au autoerijat în cercetători? Probabil se pregătește ceea ce Marius Oprea, un istoric considerat „incomod“ de către fosta guvernare, numește „acțiu­nea subconștientă de reabilitare a comunismului, sporită de manipu­lări politice", favorizată de lipsa unei cercetări istorice adecvate. INUTIL O Revoluție cu final așteptat Nicolae Vichenie, cercetător în cadrul Institutului Român de Istorie Recentă, consideră că înființarea unui alt institut, în afara celor deja existente și care se ocupă cu studiul istoriei contemporane, este complet inutilă. „Pe de altă parte, trebuie problematizată spontaneitatea evenimentelor din ‘89, având în vedere că Radu Câmpeanu nota în 1986, în „Buletin de informație pentru românii din exil“ că Iliescu va fi succesorul lui Ceaușescu. De unde știa asta cu mai bine de trei ani înainte?“, declară istoricul, în ce privește documentarea cercetătorilor noului Institut politic al Revoluției, Nicolae Vicenie este cirscumspect. Și asta pentru că vechile arhive de partid ale PCR și UTC „fie au dispărut, fie s-au topit, fie au fost arhivate selectiv“, iar dosarele Securității „salvate“ de Gelu Voican Voiculescu în timpul evenimentelor de acum 15 ani nu vor fi probabil niciodată folosite pentru aflarea adevărului. Evenimentul împreună cu Salvați Copiii și CU Sprijinul Save the Children Romania ROMTELECOM vă cheamă să fiți solidari. Pentru o donație de 5 EUTO puteți suna la: 0900 900 080 (tarif fără TVA, număr apelabil din rețeaua RomTelecom) Puteți face donații și direct în conturile BRD Groupe Société Generale, sucursala victoria: RON: R032 BRDE 445SV 443 3239 4450 EUR: R085 BRDE 445SV 443 3327 4450 Cu banii colectați, vom repara o parte din școlile afectate de inundații în județul Vrancea. Astfel, copiii vor putea să meargă la școală cu ajutorul dumneavoastră. Fiecare apel contează: „Evenimentul zilei” vă va ține la curent cu derularea campaniei. 2 I Duminică, 24 iulie 2005 I Evenimentul e duminici

Next