Evenimentul Zilei, februarie 2014 (Anul 23, nr. 7019-7041)

2014-02-06 / nr. 7022

% 1"România lui Cristoiu Ion.cristoiuaevz.ro ____________________________________________________________________ De ce-l menajează Traian Băsescu pe Victor Ponta, principalul responsabil pentru Tragedia din Apuseni? D­uminica, 2 februarie 2014. După ședința CSAT, în care s-a discutat, la solicitarea premierului Victor Ponta, responsabilitatea STS în Tragedia avi­atică din Apuseni, președintele Traian Băsescu susține o Declarație de presă. Eșecul operațiunilor de depista­re a aeronavei prăbușite și de salva­re a supraviețuitorilor (doi au murit, iar ceilalți cinci au fost descoperiți și salvați de persoane particulare) a stîr­­nit o furtună la nivel național. Dincolo de trăncăneala mai mult sau mai puțin tendențioasă a televiziuni­­­lor de știri, s-a înfiripat și s-a ampli­ficat în opinia publică o neîncrede­re în capacitatea statului român de a acționa în situații de urgență. O neîncredere periculoasă, pentru că situații precum cea din Apuseni se pot repeta - și încă la proporții urieșești - provocate fie de calamități sau acci­dente, fie chiar de acțiuni teroriste. E­ra normal, era de așteptat, ca șeful statului să intervină pu­blic pentru a restaura încrederea populației în statul român arătînd că eșecul dramatic din Apuseni își are cauza în prestația necorespunzătoare fișei postului din partea demnitari­lor însărcinați de Lege cu gestionarea situațiilor de urgență, și nu în slăbi­ciunea de esență a statului român, Traian Băsescu nu s-a ridicat la înălțimea acestei așteptări. Mai întîi, pentru că el s - a pronunțat în legătură cu Tragedia din Apu­seni abia duminică, 2 februarie 2014, pe cînd accidentul a avut loc în 20 ianuarie 2014. Timp de aproa­pe două săptămîni, în spațiul pu­blic s-au dezlănțuit diversiuni me­­diatice de-a dreptul criminale, cele mai multe pentru ca responsabili­tatea adevăraților vinovați să fie es­tompată. în al doilea rînd, Traian Băsescu s-a pronunțat despre Tragedia din Apu­seni după șahul dat de Victor Ponta prin solicitarea convocării CSAT. Știind că funcția de președinte îi cere să se refere și - dacă nu mai ales - la responsabilitatea unor persoane și nu a statului român în eșecul din Apu­seni, Traian Băsescu a făcut une­le referiri la ceea ce trebuia întreprins din punct de vedere legal. Aceste re­feriri au fost justificate chiar în de­butul intervenției sale ca expresia voinței de a-și spune punctul de ve­dere „cu privire, în principal, la capa­citatea statului de a acționa în situații de urgență“. Lăsînd la o parte proasta inspirație de a se lăuda cu ceea ce ar fi făcut el dacă ar fi răspuns de Operațiune, Tra­ian Băsescu a atras atenția că: „Acțiunea din Apuseni nu a fost coor­donată în conformitate cu reglemen­tările în vigoare. De aceea, a fost un eșec, așa cum a definit-o și primul - ministru“. La atît se rezumă re­plica dată de Tra­ian Băsescu realității mai mult decît pri­mejdioase denunțate de președinte ca fi­ind „impresia că statul român nu este capabil să acționeze în situații de urgență“. Firește, Traian Băsescu ne-a făgăduit că va reveni în zilele următoare asupra acestei chestiuni, în seara de dumini­că neavînd timpul necesar, deoarece trebuia să se întîlnească cu Delegația FMI. Faptul că s-a referit, în fine, la cau­zele eșecului doar după ședința CSAT și într-un discurs consacrat aproape în totalitate apărării directorului STS a transformat necesara intervenție prezidențială într-o intervenție strict politicianistă. N­u e de mirare că mașinăria PSD de produs diversiuni, cu o lun­gă experiență în manipularea opini­ei publice (teroriștii din decembrie 1989, mineriadele), a sesizat rapid greșeala comisă de Traian Băsescu și a deturnat atenția opiniei publice de la responsabilitatea Guvernului Pon­ta la o chestiune colaterală, cum e cea a responsabilității unor instituții pre­cum ROMATSau STS. Ar fi fost normal ca Traian Băses­cu să se refere și la „reglementări­le în vigoare“ și, pe baza lor, să ara­te, din postura de Președinte al Ro­mâniei, cine e responsabil de eșecul Operațiunilor din Apuseni. Un eșec care s-a soldat nu numai cu moartea a două persoane, dar și cu o deosebit de primejdioasă adîncire a neîncrederii în statul român. Care sunt aceste reglementări în vi­goare la care ar fi trebuit să se refere Președintele României? P­ăi. Reglementările în virtutea că­rora Guvernul României a declarat recent stare de alertă în șapte județe ale țării pe motiv că e nevoie de aceas­ta în condițiile calamității produse de iarna grea. Decretul de instituire a stării de aler­tă invocă drept temei legal articolul 2, paragraful 1 al Ordonanței de urgență nr. 21/2004 din 15 aprilie 2004, dată de Guvernul Năstase, devenită, prin De la ora 16, de cînd s-a declanșat alarma, și pînă tîrziu în noapte, Victor Ponta s-a dezinteresat total, ostentativ, de Tragedie, de Operațiunile de depistare și salvare. votul Parlamentului, Legea nr. 15 din 28 februarie 2005, publicată în MO nr. 190 din 7 martie 2005. Legea, pentru că OU a devenit Lege, folosită drept temei pentru declararea stării de alertă, intitulată Legea pri­vind Sistemul Național de Manage­ment al Situațiilor de Urgență, creează cadrul legal complex și complet al defini­rii prin lege.­­A ceea ce înseamnă situații de urgență; - A instituțiilor im­plicate în gestio­narea situațiilor de criză -A acțiunilor care trebuie întreprinse. Articolul 2 al Legii definește clar situațiile de urgență. Se încadra accidentul aviatic din Apuseni în definiția dată stării de urgență? Paragraful d al articolului 2 al Legii, rezultat prin modificarea CU în Par­lament, include accidentul din Apu­seni în sfera situațiilor de urgență. D­eși au murit doar doi oameni și restul populației din zonă n-a fost supusă nici unui risc, prin na­tura zborului și personalitatea celor șapte de la bord accidentul a creat o emoție națională de proporții, con­­ferindu-i nota evidentă de situație de urgență. Dacă instituțiile responsabile ar fi avut dubii în legătură cu asta, era de datoria premierului Victor Pon­ta, prin fișa postului singurul capabil să facă o evaluare a tuturor aspecte­lor, să intervină pentru a se stabili că e vorba de o situație de urgență. Articolul 7, paragraful a, al Legii sti­pulează că în situații de urgență se constituie Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Potrivit articolului 8: „(1) Comitetul Național pentru Situuții de Urgență, denumit în conti­nuare Comitet Național, se constitu­ie și funcționează sub conducerea ne­mijlocită a ministrului administrației și internelor și sub conducerea pri­mului-ministru. (2) Comitetul Național este un orga­nism interministerial format din per­soane cu putere de decizie, experți și specialiști desemnați de ministere­le cu atribuții complexe în gestionarea situațiilor de urgență. (3) Organizarea și funcționarea Comi­tetului Național se stabilesc prin ho­tărârea Guvernului, la propunerea mi­nistrului administrației și internelor“. Articolul 8, paragraful 1, a fost temeiul legal pentru întrunirea Comitetului Național pentru Situații de Urgență în cazul stării de urgență produse de vis­­­col Ț­­aportul întocmit de Gabriel Oprea i­.evită referirile la Legea nr. 15 din 7 martie 2005 pentru a se opri asupra Hotărârii de Guvern nr. 741 din 9 iulie 2008 care aprobă Regulamentul pri­vind situațiile de urgență, generate de producerea „unui accident de aviație civilă“. Lăsînd la o parte faptul că o Hotărîre de Guvern nu poate ține loc unei Legi (Legea nr. 15/2005 e valabilă și azi). Raportul nu ia în considerare obliga­tivitatea de a se stabili dacă acciden­tul din Apuseni s-a constituit în stare de urgență. Din punct de vedere legal, Vic­tor Ponta trebuie să coordoneze Co­mitetul Național pentru situații de Urgență. Din punct de vedere politic, Victor Ponta trebuia să decidă dacă e vorba de o situație de urgență potrivit Le­gii 15/2005. Nici din punct de vedere legal, nici din punct de vedere politic, Victor Ponta n-a făcut nimic. De la ora 16, de cînd s-a declanșat alarma, și pînă tîrziu în noapte, Victor Ponta s-a dezinteresat total, osten­tativ, de Tragedie, de operațiunile de depistare și salvare. B­a mai mult, prin mesaje­le liniștitoare date în intervi­ul de pe B1 TV, Victor Ponta a indus autorităților o stare de liniște crimi­nală prin raportare la ceea ce se întm­­pla pe teren. Ca și în cazul Plagiatului, Victor Pon­ta face mișcări spasmodice pentru a scăpa de responsabilitate. Diversiunea cu STS­­ e una dintre acestea. Că Victor Ponta vrea să-și scape pie­lea e de înțeles. Ce va mai rămîne din el dacă n-ar fi ditamai stabul? De neînțeles e menajarea lui Victor Ponta de către Traian Băsescu. Ar fi fost normal ca Traian Băsescu să invoce Legea nr. 15/2005, și, o dată cu asta, să-l arate drept responsabil pe Victor Ponta. Președintele s-a rezumat la invocarea vagă a reglementărilor în vigoare. Nimic despre Legea 15/2005, ni­mic despre responsabilitatea lui Radu Stroe, nimic despre dubla responsa­bilitate a lui Victor Ponta. De ce oare? De ce-l menajează Traian Băsescu pe Victor Ponta, principalul responsabil pentru Tragedia din Apuseni?

Next