Evenimentul, octombrie-decembrie 1893 (Anul 1, nr. 197-269)
1893-11-26 / nr. 242
ANUL I—No. 242 REDACȚIA la Tipografia Popovici Strada Veche No. 84. ADMINISTRAȚIA: str. Veche No. 84. UN NUMĂR 10 BANI. ZI RE COTIȘI A 1ST. ")j(..... ......"LJ(IL 1 )j( )|( ||irector politic: );( K G. A. SGORȚESCU I )( • )i( Abonamentul : Pe an ... . Le! 24— Pe 6 luni 12 lei.— Plata abonament. înainte. Pentru străinatate se adaugă portul. Inserstunii, Reclame și Anunciuri: Pe pagina III linia 50 b., pe pag. IV 25 b. Păpuși, Păpuși, Păpuși!... Păpuși, păpuși, țară de păpuși unde totul ie de bălciu, unde totul ie păpușerie! Păpuși, păpuși ! iată strigătul pe care fiecare ’] are pe buze, când vede spectacolul desgustător la care asistăm de aproape trei luni. Astăzi întreaga soartă a ministerului conservator, și a tuturor reformelor mărețe pe cari le-au trimbițat atărnă de la validarea sau invalidarea a doi iluștrii necunoscuții, factori inconșcienți ai marilor vijelii ce au stârnit. Th. Ernandi și Raul Romalo,!!! Când Franța era în ajunul loviturei de stat, din 18 brumariu,care a schimbat, destinele sale înlocuind forma republicană prin autoritarismul militar a lui Napoleon I, nu a fost desigur mai multă emoțiune, mai multă așteptare impacientă, mai multe intrigi, decât astăzi cu alegerea iluștrilor fiii ai Bârladului. Timpul de ori, respingând cu Indignare, zvonul că partidul conservator se va retrage de la putere, afirmă sus și tare, că conservatorii nu se pot retrage, fiiindcă le-au rămas multe acte mari de îndeplinit, și multe reforme de făcut, pe cari țara le cere. Ei bine, să cadă mâni Râul Romalo și țara va rămânea paguba sa de toate aceste acte mari, de toate aceste reforme și va plânge pe ele! In adevăr ie de rîs, când te gândești cu ce emfază,cu ce mândrie, junimiștii își luaseră haina de reformatori în fața țarei, cu câte trimbițe vestiseră urbi et orbi, că de azi înainte totul va fi schimbat: legi, societate administrație, justiție, pentru toate o eră nouă trebuia să fie deschisă. Carp, șeful junimiștilor, era, în această privință, de o intransigență, care speriase chiar pe amicii sei. — Se va face, afirma el sus și tare, sau ... sau..., se va mulțumi cu alegerea lui Romalo la Bârlad! cu câteva zile tragedia s’a schimbat în vaudeville. Reschiele a cedat locul lui Eurepid Achile— Carp s’a transformat în Tersyte. El care era mândru și falnic ca Cid Campeador, găsim azi sub haina și bătaia lui Pulcinela, și pentru ca spectacolul să fie complect nu lipsesc nici tradiționalele lovituri de picior, date la locul competent, de pantoful lui c. Lascarache-Nicolaide !! Și când te gândești că toate aceste paschinade se petrec în templul națiunei, în parlament, fără ca una din fantomele cari se agită pe scenă, să-și dee măcar semă de sferile care li se trag, și care le dau momentan imagina vieței și a acțiunei! Defilează cu toții mai rea decât irozii de bobotează, trecând rând pe rând, pe scenă, sărmanele fantoșe, agitând brațele, deschizând gura, făcând să iasă sunete pe cari le cred originale, pe când în umbră stă ascuns, după cortină, marele măiestru, care ride în mod tăcut, satanic, văzând agitația lor seacă. El știe că în măna sa stau sforile, că el, după nevoie, întinde ața lui Arlequin sau scurtează zilele Colombinei. Stă tupilat in umbră, in fundul palatului seu, pavigonul regal, cu ochii săi lâncezi, ațintiți asupra țărei, pe care o stoarce, o suge neîncetat. Singur din toți, merge pe o cale hotărîtă, cu un scop bine lămurit și când cu toții se ceartă și să mănâncă intre denșii, se injură reprobăndu-și reciproc serviciile pe care nu le-au adus țărei; cănd cu toții defilează înaintea sa, incoroind șira spinărei și cerșetorind ajutorul seu, pentru a căpăta o haină mai strălucitoare, el unde, unde aplicămi la toți vestita sa formulă: Noch emn Esel—(un măgar mai mult). Am fost acuzat de violență, de personalitate pentru articolul meu mituire regală ; mi s’a reproșat că am eșit din forma obiectivă, obicinuită Evenimentului. Ași dorit ca faptele să nu’mî fi dat dreptate, dar mesagiul regal și destăinuirile d-lui de Hammerstein in rechstagul german, am aratat, din nefericire, câtă dreptate am avut în deducțiile noastre. Când am dovedit că regele a fost mituit in cestia Schwalb-Bruchn, prefacerea tarifului autonom in tarif convențional probează câtă dreptate am avut. Cele ce scriu aci, le scriu cu durerea omului care ’și frănge mănele văzând zeul și neputându’l impedica. In asemenea cazuri un epitet mai energic, o frasă mai incisivă, este ertată. Streinul știe azi mai bine decât noi, nu cele ce sau petrecut dar și cele ce se vor petrece la noi. Cu trei zile înainte, parlamentul german a știut că tariful autonom nu mai există, și că formalitatea de înregistrare, la biroul care se chiama cameră, va avea loc în mod obligatoriu. Oare acest fapt singur nu se suficient pentru a deschide ochii celor mai indărăptnicî și a arata, pănă la evidență, pericolul ce regele poate presinta pentru România ? Dar când se vorba de rege tóte căpiteniile de partid, fără distincțiune, sunt și rămăn oarbe, sau mai bine zis orbite prin propria lor voință. Nu văd, fiindcă nu voesc să vază. Obicinuiți a cerșetori puterea, uită că ea isvorește de la popor și cu toții defilează cu capul jos cu spinarea îndoită înaintea tronului, pănă când intr’o zi un curent sănătos va veni să spulbere întregul putregaiu. George A. Scorțescu. Stiinete £ Dumneacî. Femeninul lui dumnealui și încă ce femenia mică, grasă, cînd fuge repede pe uliță, pentru a’și da aerul de fată tînără, ’ți face impresiunea unui polobocel, care se rostogolește. ’Și dă toate silințele de a părea tînără, dar actul de naștere și juvaericalele de la Olinchievici, o desmint vecinic. Și tinerețele în care posează, fac zile friptelui dumnealui, pe care dumneal caută să’l menajeze, căci de... de unde toaletele și pălăriuțele ? Pănă dăunăzi n’o găseai acasă decît noaptea, toată ziulica umbla pe la cunoscute : 12 ceasuri de mahalagisme, regulat pe fiecare zi. Cu începere de alaltăeri a aranjat jour fixe, nu o dată pe septemănă, ci în fiecare seară, căci: «care zi nu se fixă?» Aceste sindrofii vor fi de un real folos, căci lumea întreagă va fi pusă la cale de gurița dumneaei. Cît despre parfumul favorit, despre culoarea corsetului, nu mă întrebați : Închipuiți-vă un dulap unde toate producțiunele lui Pinaud și a surorilor Vertu, sunt înșirate, de a rândul. Devisa: II n’y a que dumnealui. Lectura de predilecție : Maxime proprii. Semne particulare : «Afurisit să fie inventatorul actelor de naștere». Mefisto. VINERI 26 NOEMBRE 1893 Se zice». Se remarcă mult în Iași prezența primăriului, tocmai în ziua când la București se pune în dezbateri alegerea de la Ber Iad. Mulți merg cu presupunerele pănă a spune că dânsul a fugit de la vot, având aceiași atitudine îndoielnică ca și în chestia cumpărărei otelului Traian, întrebat de unii, d. Pogor ar fi declarat că crede că lucrurile se vor aranja. Hm. Rușine justiței militare. jf"Intru’n număr trecut vorbind despre ridiculaț sentință dată in procesul maiorului Macedonski, am zis că ea a produs cea mai vie indignare in cercurile ofițerilor superiori. Astăzi un ordin de zi, dat de dl. General Budiștianu, comandantul corp. IV de armată, vine și confirmă zilele noastre. Reproducem acest ordin de zi, astfel cum este redactat, mâne vom reveni asupra acestui fapt, demn intr’adevăr de un militar, care face onoarea armatei Române. No. 2, noembre 24 ORDIN DE Zh Cu ocazia judecărei procesului din zilele de III-20 a. c. in care erau preveniți mai mulți ofițeri din reg. J de călărași, pentru diferite delicte, comise in comandament și gestiunea fondurilor încredințate lor, am Constatat Cu consiliu de resboiu nu a fost la înălțimea Sa, prin verdictul dat a dovedit că judecata sa a fost predominată mai mult de sentimente umane decât de spiritul dreptaței, ce se pretinde de la un judecător cu sânge rece. Pentru aceste motive ordon ștergerea de pe tabloul consiliului de resboi a ofițerilor care au compus consiliul de resboiu și anume: Colonel Teleman, comand, reg. 13 de infanterie. Colonel Giosanu, » »15 de infanterie. Locot. colonel Pelrovici » » 25 de infanterie. Maior Constantincscu Torna din reg. 8 de artilerie. și, Maior Ionescu din reg. 27 infanterie. Această deciziune se va trece in memoriul fiecăruia. (ss) general de divizie Budișteanu.