Evenimentul, octombrie-decembrie 1893 (Anul 1, nr. 197-269)
1893-12-08 / nr. 251
ANUL I—No. 251 REDACȚIA la Tipografia Popovici Stradi* Veche Xo. 84. ADMINISTRAȚIA: str. Veche No. 84. UN NUMÉR IQ BANI. ZIjüE COTIDIÜlT, )( gireetor politic: )|( I G. A. SGORȚESGU I t ......_ i Abonamentul: Pe an ... . Lei 24— Pe 6 luni 12 lei.— Plata abonament. înainte. Pentru străinătate se adaugă portul. Intersiuni. Reclame și Anunciuri: Pe pagina III linia 50 b., pe pag. IV 25 b. -------------- Vechea școlă Vechea școală a tragerilor pe sfoară este In toată splendoarea ei. In zadar ai striga contra, bătrânii sunt atât de deprinși cu dansa, incăt lu este aproape imposibil de a se dezbăra de procedeurile bizantine și lipsa de scrupulositate în actele lor. Ajungi adesea să dorești disparițiunea lor de pe arena politică, pentru a putea scăpa odată de această stare de lucruri. Un exemplu. Se știe că liberalii au înscris în programul lor sufragiul universal. Căt de sinceră este această dorință, căt luptă dânșii pentru realizarea ei se poate vedea din faptul următoriu. La 19 decembre are loc alegerea unui deputat la colegiul al II-lea de Roman. In vederea reușitei, liberalii au apelat la concusul socialiștilor. Aceștia l’au făgăduit în adevăr, însă au pus condițiunea, ca candidatul lor să iscălească o declarațiune, prin care să’și iee angajamentul de a susține sufragiul universal. Ei bine nu s’a găsit nici un candidat liberal care să’și iee această sarcină. Amenințările de excludere din clubul liberal au fost aruncate și d. Gh. Falade, pretendentul la acest colegiu, a preferat mai bine să renunțe la deputăție decăt să fie un asemenea angajament. Mai mult chiar, un membru marcant al partidului, d. A. Stolojan, a declarat că liberalii au într’adevăr în program sufragiul universal, dar că d lor ate două programe: unul pentru profani, cu principii frumoase și vorbe late, altul pentru dânșii. Nici mai mult nici mai puțin decăt, unta spunem și alta facem. Declarațiunea aceasta a fost însoțită și de asigurarea că oricine dintre ei ar iscăli sunetul cerut de socialiști va fi imediat exclus din club și din partid iată sinceritatea lor ! Nu e nevoe de comentarii. Faptele vorbesc de la sine și dacă relevăm faptul este pentru a constata încă odată mai mult în cătă cinste e în țară la noi școala funestă a tragerilor pe sfoară. Cătă vreme opinia publică va fi încă astfel înșelată nu știm. Sperăm însă că farsorii politici vor fi puși la carantină. # Siluete. D-ra Wanderschmutz. 1 metru 75 lungime, 44 centimetre lățime, vecinie galbănă și bolnăvicioasă, d-ra Wanderchmutz are doi ochi din căutătura cărora se revarsă 5 ani de conjuctivită granuloasă. O pereche de granate pe care un singur ciobotar știe să le incalte. Fața ei lungăreață este umplută de pete de soare, după cum luna— zice dînsa— ie câteodată umplută de nouri. Totuși se crede frumoasă și găsește pentru fiecare damă câte un epitet puțin măgulitor. Una ie prea grasă, cealaltă se îmbracă parcă n’are oglindă, în fine, numai dînsa ie absolut ireproșabilă. Contemporanii ne spun că a venit pe lume o dată cu holera de la 48, ori dînsa, mai bine informată, a împlinit, acum 2 ani, al 25-le trandafir, și ieri m’a invitat să iau parte la soareul pe care ’1 dăm cu ocazia implinirei a 19 ani de naștere», ceea ce dovedește că omul, de păcătos ce se, dă îndărăpt, ca racul. In materie de carte nu prea ie acasă fiindcă fetele trebue să știe cum să învârtească acu și cum se puie oala pe foc, ci despre carte las’ să știe bărbații. Dorset nu obicînuește, numărul mănușelor și a ghetelor idem același, un zeflemist a zis—vorbind despre aceste numere că ie anul nașterei sale (48) întors (84). Devisa: Gura lunei slobodă. Semne particulare : «Bărbatul care să'mi placă mie nu s’a născut încă». (Cred și eu). Mefisto. ■ [UNK]ug» 0 iQ* ■ • MERCURIs decembre is93 giu. de oarece nu ar fi, *impămentanii’". Indigenatule sale nu a trecut niciodată prin camere și cei informați și-au procurat deja acte doveditoare prin care se stabilește bine că tatăl seu a fost supus austriac. Consulatul austro-ungar a eliberat deja un certificat prin care se constată că bătrânul Riegler figura în condicile cancelariei sale. Planurile administrației ar fi astfel dejucate, care nu ar putea susținea candidatura la colegiul al II a unui etrăin. Hm. 3@ ZiCh an Candidatul guvernului la colegiul al II de Roman este dl. dr. Riegler din acel oraș. Se vorbește însă că d-sa nu ar putea fi mandatarul acestui cale Cărți didactice. La ministerul cultelor se lucrează acum la soluțiunea de dat acestei mult trimbițate cestiuni a cărților didactice. Confrații de la Lupta, miraculos de bine informați de cele ce se petrec în departamentul lordului de la instrucție, ne au adus știrea—mai bine n’o aduceau—că s’a hotărît întocmirea unui manual pentru școlile primare și... și atâta tot. Cu toate că suntem liberali-naționali n’am avut și n’avem obiceiul de a critica un zeu, orice măsura luată de guvern, astfel găsim că o lega contra cărților didactice, astfel cum sunt întocmite acum, este cât se poate de necesară, deoarece stampila «aprobată de onor, minister» devenise, in ultimul timp, de domeniu public, pentru a zice așa. Școlile noastre primare sunt încă foarte departe de a corespunde numelui ce port, orice imbunătățire ce se introduce trebuie bine primită și ministrul care introduce aceste îmbunătățiri—fie el conservator sau liberal va avea aprobarea publicului Dar... d. Take Ionescu prea a luat vânt, așa vrea să scăpe, in scurt timp de un zeu care a inceput a cangrena. Cărțile didactice sunt foarte numeroase, ele sunt editate de liberării noștrii și dacă am face o mică socoteală de averea ce s’a băgat in aceceste cărți, am fi in fața unei sume, foarte respectabile. Ce se face deci librarul, a căruia prăvălieie impanată de edituri, pentru care a cheltuit toată averea lui? Intrucât librarii sunt ei vinovați că au editat cărți proaste, dacă cel ce tronează pe de-asupra profesorilor, le-a găsit bine ? Destul de reu o duc librarii noștri, miseria in care trăesc destul de mare pentru ca d. Ionescu să mai vie cu o lege contra lor. Voim ca legea să se aplice, dar nu așa de o dată, și dacă voiți ca dănsa să intre repede in vigoare, despăgubiți, intru cîtva, pe editori. Cum, cu câteva luni in urmă, atuncea când disposiția aceasta era in fașe, însuși organele lui Take Ionescu, au dat desmințiri, când ziarele liberale luase apărarea librarilor ; «monitorul colectivist, astfel scria «Constituționalul» de la 23 octomvrie, iar a pus in circulație svonul, cum că autoritatea școlară prigonește unele cărți didactice. Și’n aceste afirmațiuni Voința se certată cu adevărul : «Ordinele ministerului spun că să se utilizeze in școală orice carte didactică aprobată». Ce însemna aceasta ? Aceasta insemna că zisele Voinței erau fantastice, că nimic nu se adevărat, că cărțile aprobate de minister, rămân bine aprobate. Dezmințirea dată de monitorul junimist a angajat pe editori să reinoiască contractele ce au cu autorii, să facă avansuri, să scoată alte ediții etc. Și astăzi, după 2 luni de zile, ne trezim că Voința a avut perfectă dreptate și că, prin urmare, milioanele de cărți cari umplu magaziile editorilor, pentru cari s’au cheltuit sume enorme,nu mai au un alt rost pe lume, decât oricare altă maculatură. Dacă ar fi să ne potrivim la legile ce se fabrică in departamentul lui Take, librarii ar trebui să închidă prăvăliile, să nu mai rămăie decât Socec și iar Socec, îndărăpt, d-le Ionescu, căci iar ești in ajun de a face un pas funest. Z. ------------------------------------- Scrisori. Lui Victor Maurel Trenul de astăzi te a adus in mijlocul nostru. Slab in materie de muzică, nu prea știu cine ești, dar Claymoor m'a invățat că ești mare, mare. Și ai ajuns in Iași, in urma marilor insistente făcute de oameni tot mari, de confrații mei de la Independența. Numai casierul ’mi va putea spune da că ai făcut bine sau reu, de a veni și pe la noi. Să nu te aștepți la lucruri strașnice, căci noi ceștialalți din Iași nu avem nici mania ovațiunilor, nici a interviielor, numele tău nu va figura la locul de onoare al unei gazete Iașani. Mai puțini culți decât cei de la Independența nu vom striga: „săriți noroade de cumpărați bomboane,, Maurei 1, nici nu te vom compara cu șocolada, căci la drept vorbind ce are de a face Maurei cu șocolada ?