Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)

1894-11-26 / nr. 529

POVESTEA ZILEI. Sun­t prietine, nu de azi și nici de ori. Mulți se­­’ntreabă, mirați, cum de doue copile pot trăi intr’o așa dulce armonie Zinca e blondă, Ținca e brună, amăndoue insă sunt frumoase și îți plac la nebunie. Când Ținca râde, Zinca e fericită. O lacrimă in o­­chii Tincăi e in grabă sorbită de gurița Zincăi. De amiciția lor ele au dat de multe ori dovezi puter­nice. Ora 10 dimineață, Zinca abia deschise ochii și privi cu mirare in jurul ei. — Toc, toc!—Intră.—Ușa se deschide cu putere și Ținca, desperată, cu ochii roși de plâns, se a­­runcă in brațele prietenei sale. „Auzi infamul, ne­mernicul, să mă lese el pe mine, Jenică, singură o noapte lungă de iarnă și cine știe in ce locuri, in ce cărciume a petrecut! Zinca nu o lăsă să’și ter­mine plângerea: „Nu te îngriji Zincuță, căci Jenica e cel mai fain băiat, nu e un ceas de cănd m’a părăsit. Și Zinca și Ținca se imbrățoșară cu căldură. Trufala. DRAMELE GELOZIEI Chadelas, comisioner de vinuuri din Condes (Francia), in vârstă de 37 ani, se căsătorisă cu o femeie mult mai tânără de­cât el, pe care­ o brutalisa. Chiar in ziua nuntei o păl­­muisă, și de-atunci palmele și pumnii cur­geau droaie. Se pare că și femeia, drept resbunare, era cocheta, in lipsa bărbatului ei, care mereu era in călătorie, primea visita tinerilor din localitate, cu cari petrecea și limbele rele găseau mult de vorbit asupra purtărei ei. Mai cu samă tânărul Hippolyte Pignol, un biet foarte frumos, se zicea că-i in bunele grații ale tinerei ștrepgărițe. Bărbatul află toate acestea din niște scri­sori anonime și hotărî să și răsbune. In a­­cest scop nu mai eșea din casă de cât mnai­mat cu o pușcă. In sara de 10 iulie, trecând pe podul Condes, văzu venind spre dânsul doi oameni, pe cari-i recunoscu­m­dată că sunt frații Pignol, se dădu rapide după un stâlp al podului pentru a-i lăsa să treacă. Cu tot întunericul, frații Pignol recunoscură pe Cha­delas și, pentru a evita o altercațiune, trecu­ră prin partea opusă. Abea trecuseră de stîl­­pul după care era ascuns Chadelas, când a­­cesta se repezi la ei și adresândmse lui Hip­polyte Pignol îi zisă : — Ah­­ează de un sfârșit!.. Râdică pușca și dădu foc. Pignol căzu ca trăsnit. Fratele său n’avu de­cât timpul a a­puca arma de țară și a îndepărta a doua lo­vitură, care probabil îi era destinată ; apoi se repezi asupra omorîtorului, îl dezarmă și strigă ajutor. De­și drama se petrecea pe­ o noapte in­­tunecoasă, in mijlocul unui pod pe unde rar trecea câte un om, detunătura și strigătile a­­traseră pe doi oameni ce erau prin apropi­ere. Omorîtorul fu prins și dat pe mâna jus­tiției ; iar nenorocitul Hippolyte Pignol, care murise, fu ridicat și transportat acasă la el. Afacerea a venit sâmbătă înaintea curței cu jurați, care a condamnat pe omorîtor la opt ani de muncă silnică, de­oare­ce comi­­siunea juraților îi acordase circumstanțe a­­tenuante. O nouă palmă dată­­ erei de regele­ M. S. ține a fi bărfitorul cel mai îndrăz­neț al neamului nostru. Opera păcătoasă, începută in Nachrichten Ausburgen Zeitung cu publicarea memoriilor sale o continuă as­­tă­zi, fie direct, fie indirect, prin scribii sei, in presa reptiliană germană Reproducem aici un articol publicat in „Gazeta de Colonia“ din 26 noembrie c. s. pentru a dovedi cu ce nerușinare suvera­nul nostru bârfește țara care-l hrănește. Iată articolul : —Regele Carol este foarte darnic. In 1891, cu ocasia jubileului de 25 ani al Domniei sale, a creat măreața fundațiune Carol I pen­tru Universitate, și astăzi, cu ocazia nuntei de argint, a dat 200.000 lei pentru săteni. Regele Carol este un om politic remarcabil (vorzüglich), aceasta a dovedit-o cu prisosin­ță in împrejurările cele mai grele. Că este un bun militar, a arătat-o in resboiul ruso­­turc. Dar mai are ceva, ce nu au toți oa­menii de stat și militarii buni; el este un e­­ducator extraordinar (vortreflicher Erzieher), și această calitate este pentru viitorul Ro­­măniei cel puțin tot, atât de precioasă ca și cele­l­alte două sus-menționate. Societatea ro­mânească de astăzi, cu toată predilecțiunea ei pentru frivola vieață parisiană, de care tot este incă dominată, cugetă și făptuește totuși cu mult mai bine de­cât înaintea ve­­nirei Regelui Carol in țară. Sub regele Carol, idei mai severe de mo­ralitate, de datorie, de credință și onestita­te au fost foarte puternic (wesentlich) des­­voltate, atât prin propriul său exemplu, cât și prin severitatea cu care a înlăturat m­ișe­ Jia. (mit der er das Gemeine verbannte.) EVENIMENTUL Și noua sa fundație este iarăși un act fin de educație socială. Cu suma de 200.000 lei, pe care a dăruit-o, a pus basa unei case de ajutor pentru muncitorii agricoli; in același timp insă a făcut apel la clasa avută, ca să contribue și ea din prisosul ei—pe care'l ri­sipește adese­ori cu o ușurință destrăbălată —la aceasta atăt de însemnată operă de bi­­ne­facere. Și Romanii vor da; de aceasta sun­tem sigur , căci mai intăiu este mult bănet in țara lor, și apoi exemplul cel bun găsește ușor resunet la Romani. îmbunătățirea stărei clasei țărănești este pentru România o chestiune de cea mai mare importanță. Aceasta a ințeles-o Regele de mult și acolo țintesc atăt de multe legi și a­­șezăminte înființate prin îndemnul seu, încă un punct de privire! Față cu generositatea neîncetat manifestată a Regelui, ce rol mi­­serabil joacă acei căți­va băruitori, cari au sfruntarea a susține că Hohenzollern a făcut o bună afacere, cănd s’a urcat pe tronul României! Cate mii de mii de lei nu fi jertfit Re­gele Carol peste lista sa civilă in prim­ii zece ani ai Domniei sale. Cănd a venit in Ro­mânia, toate casieriile erau goale și creditul pentru împrumuturi era nul. Ba chiar in 1871 s'a întâmplat că lista civilă nu a putut fi plătită. Dar acum România a putut fi plă­tită. Dar acum Romania a putut contracta diferite împrumuturi, și aceasta mai cu sumă in Germania, împrejurare pe care ar trebui să-și o bage in cap domnii Romani, cu toată dragostea lor de maimuță (Affenliebe) pentru francezi, și puțina lor simpatie pentru ger­manism. Germanii au încrederea in germa­nul care domnește pe tronul României, și a­­ceastă încredere se traduce pentru România in lăuntru și in afară prin monedă sunătoare. Minte in mod nerușinat autorul acestui pamflet nedemn, atunci când spune că Re­gele Carol a fost educatorul țarei noastre, că de la dînsul România au deprins idei de moralitate, de datorie, de credință și de moralitate. Dacă a fost cine­va care­ a corupt această țară, care neîncetat a luptat pentru a frânge caracterile cele mai oțetite, pentru a le mlădia prin idei mârșave de speculă și de corupțiune, acesta a fost Carol de Hohenzollern. Lui îi datorim astă­zi faptul că toți barbații noștri politici din vechea școală au ochii ațintiți numai și numai asupra tronului, considerân­­du-l ca singurul factor de la care emană tot. Mai îndrăznește scribul german să ne vor­bească de generositatea regelui, de sacrifi­ciile ce le face, de răul gheșefi realisat de M. S. când a acceptat tronul României! A­­ceasta este o culme, la care nu poți de­cât bunii de râs. Regele Carol nu e de­cât un speculant. Și atunci chiar cănd face un det de genero­­sitate, il face tot in scop mercantil, pentru a scula vr'o nouă cerșetorie ce are de gând s-o adreseze tarei. O. A. S. CRONICA ZILEI Dl. Drăghici Vasile, factor gradul III de la oficiul poștal central, s’a destituit fiind­că a inlocuit unele timbre de pe mandate, cari urmau a fi depreciate cu ștampila zilnică, prin timbre ce mai fu­sese intrebuințate. Invalidul rus, publică un Ukaz, prin care se decretează cu data de 15 no­­embre a. c. inființarea unui nou corp de armată care va purta numeral 19, re­ședința la Varșovia. 3. Suntem informați că pentru termina­rea mai repede a istoricului campaniei din 1877-78, se va atașa la marele­ stat major personalul de ofițeri necesar la această importantă lucrare, care intere­sează atăt de mult armata noastră. Dl. ministru de răsboiu, in scopul inbună­­tățirei revistelor militare, va prevedea in bud­getul anului viitor o sumă de vr’o 10,000 lei pentru subvenționarea revistei, pe care o va crede mai bună. 30 Eri un pungaș a furat din buzunarul d-nei Baldovin, un portofel in care avea 10 napo­leoni și 40 mărci in aur.­­ Aflăm că acceptul Idei Raelimil de lei 570 și a căruia protestare s’a publicat in nu­mărul de 23 al ziarului nostru, a fost achi­tat de d-sa și numai din greș alii­ a fost pro­testat. SC Cu acceleratul de duminecă sosește in o­­rașul nostru dl. general Jacques Lahovary pentru a inspecta școala fiilor de militari. Membrii societății culturale Datoria sunt convocați pe duminecă, orele 2 p. m., in au­la universității. X Direcția poștelor și telegrafiei, in viderea de a se evita ori­ce neînțelegere asupra orei de primire a depeșilor la aparat, face cunos­cut tuturor diriginților de oficiuli că, pe vi­itor vor lua măsuri ca in protocoalele de a­­parate, să se noteze ora primirei lor, oficiele cele mari din in 1­a oră, ear pentru ofi­ciele cele mici la fie­car­e depeșă. 30 Eri la ora 8 seara s'a celebrat căsătoria civilă și cea religioasa in capela catolică din localitate a d-lui Henri Ghika cu simpatica d-ra Thérese Gis de Mesle. După termina­rea cununiei religioase, părintele Malinowschy, a ținut o frumoasă cuvântare noilor căsăto­riți înaintea numerosului public asistent.­­ Matrapazlîcuri conservatoare Consiliul județian din Buzău a adresat un raport ministerului de interne, prin care ac­­centuiazâ că a refuzat votarea creditului de 600.000 lei pentru cumpărarea de porumb pe seama țăranilor sărăci, de­oare­ce s’a constatat că in lista prezintata de prefectul județului, d. Teodoru, sînt trecuți numai ar­gații, notarii și primarii comunelor, iar nici de­cum țăranii nevoiași cari ar merita să fie ajutați. 30 Seminull antidifteric De câte­va săptâmâni deja s'au inceput la spitalele din capitală infecțiunile cu serumul antidifteric. Astă­zi aflăm că și medicii din Brăila au început a face asemenea infecțiuni. Pe când și la Iași ? X Cetim in „A­de­vĕrul“ . Ministerul de interne a primit o mulțime de denunțări cu privire la distribuirea de porumburi țăranilor săraci. Prin aceste denunțări se precisează că in Ialomița, Teleorman și Olt, țăranii cari sunt cu desăvîrșire lipsiți de mijloace de traiu, nu sunt trecuți de loc pe lista acelora cari urmează să primească porumb de la stat, ci sunt trecuți primarii, notarii, consilierii co­munali și argații de curte.­­ Vilocipediști. La divizia III de infanterie a gar­­dei din garnisona Varșoviei, s-a format, pentru incercare, un pluton de vilocipe­diști cu efectivul de 32 oameni și a­­nume cate 8 oameni din fie­care regi­ment, aleși printre voluntarii cari știu a ceti și scrie și cari sunt ageri, re­­sistenți și ușori.­ ­ Institutul bacteriologic din București a luat inițiativa de a face in fie­care mercure, in mod gratuit, infecțiuni cu cerebrina tuturor persoanelor atinse de boale nervoase și cari se înscriu la in­stitut. Diseară se întrunesc, la d. N. Fleva, deputații liberali. 9C In contra legei minelor. Exploatatorii de puțuri de păcură din Ploești au adresat camerelor un protest contra legei minelor. SC Suntem informați că mărfurile din va­goane, in loc de a fi descărcate in de­pozitele vămii, sunt lasate pe rampă, la voia întâmplării și a intemperiilor. De aci vine că o mulțime de mărfuri se strică sau se fură ambalajul. Comercianții insă plătesc taxa de zece lei pentru magazinaj și mărfurile lor tre­­buesc puse in magazii, nu lasate pe rampă. Aducem aceasta la cunoștința d-lui șef de gară. X Dl. Flourens, fostul ministru al afa­cerilor străine in Francia, a sosit in ac X Cluj eri sala, de unde va merge să visiteze mai multe localități din Transilvania, pentru a studia chestiunea națională. Dl. Florens, care este însoțit de un jurnalist francez, va sosi peste două săp­­tămîni in București. ’ 90 Prin adresa no. 76,401, ministeriul cultelor, invită direcțiunele scolelor pu­blice și particulare ca la prezint­area comisiilor de recensiment să primească carnetele cu buletine de familie și să facă, in terminal ce se va fixa, inscrierea populațiunei din acel stabiliment. Recensimentul urmeză a fi terminat cel mult pănă la 10 decembre.­ ­ Poliți protestate Cu data de 15 a. c., pentru serviciul in­ternațional, Direcția generală a poștelor a pus in circulare alte mandate poștale, care insă nu diferă de cele actuale de­căt prin culoarea timbrului, care este lila in loc de albastră.­ ­ Aproape in toate satele din județul Do­­rohoi, s’a ivit febra aftoasă printre vitele bo­vine ale locuitorilor. Direcția generală a serviciului sanitar a trimis 5 medici veterinari, spre a lua ener­gice măsuri de combatere. 21 noemvre Meer Kabaner Podu-Turcului 636 90 Herș Steurman P. Neamț 640 10 Alter Avram P. Neamț 2000 B. și David Taler Dorohoi 436 25 Solomon I. Chl Iaș­i 191 60 Feiga Rabinovici Iași 100 00 G. Bolgiu Mizil 166 55 Aisig Grinberg Iași 576 00 M. Berman Roman 380 90 Meleb Goldenberg Galați 494 I. B. Schächter Fălticeni 436 70 David Kahana Iași 130 OO X $<xu£ oRotflcß cKsoűtiEí) a eilt LOGODIȚI Botoșani. Iași. Numerul din 15 noembrie al revistei mu­zicale „Arta,, cuprindă următorul samariu : , Ludwig van Beethoven.—Ochire asupra Is­toriei Musicei. Muzica in antichitate : Asirieni. Evrei. — Orginea și rolul muzicei, incercate de Herbert Spencer. — Efemeride musicale. „Deșteaptă te române“.— Prrbleme. — Știri diverse: De prin lume. De peste munți. Din țară. — Corespondență din București. — Operă nouă. — Buletin bibliografic și publicații nouă Glume. Un pod furat La Sestrovesk, aproape de Petersburg, s’a furat, de altmintrerea in modul cel mai ino­cent, un pod lung de 300 picioare! Iată cum : Podul trebuea să fie reînoit de mult timp. Niște teslari sosiră intr’o zi pentru al e­­xamina și rădicară căte-va scânduri pentru a se asigura de starea lor. Niște gură-ească , cari nu lipsesc nicăierea, alergară și între­bară pe teslari. Aceștia respunseră ingajmați; aceasta fu de ajuns, îndată se răspândi zgo­­motul că podul va fi dărâmat.. Asta-i o po­mană de care trebue să se folosască toată lumea și toată lumea se folosi așa de bine in­căt, a doua zi, podul nu mai exista. Se dresă proces verbal la cinci­zeci și opt locuitori acuzați că furaseră sau tăinuiseră... poduri municipale. Când se va tura oare turnul Galiei ? Cutremurul in Sicilia REGGIO di CALABRIA, 4 decem­brie.—Populațiunea continuă a fi înspăi­mântată din cauza pretinselor previsiuni sismice. A circulat svonul că se vor pro­duce noui sguduituri și intreaga popula­­țiune e pe stradă. ? Lista oficială a morților arată 85 per­soane omorâte și altele că au murit după cutremurul de pământ. Sunt vre o 600 răniți.

Next