Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)

1894-12-29 / nr. 581

—Sunt nevinovat, strigă Dreyfus, o jur inaintea Franței întregi. --Moarte trădătorului, moarte Ini! strigă mulțimea. —Nu insultați im­in­ecat, respunde Dreyfus Trăească Franța! In fine adjutantul cu brusch­etă , scoate sabia din teacă, o rupe și o aruncă bucățele departe. Trista ceremonie se terminase. Defilarea Defileul înaintea trupelor începe. Dreyfus face turul cursei cu mult curaj. Cu capul sus, el privește fix pe toți acei pe lângă cari trece. Trecând pe lângă un grup de ofițeri și ziariști, el le zice : „Spuneți Franției că sunt nevinovat!“ Ofițerii îi răs­pund prin a-i arunca epitetele de : mizera­bil, trădător, Iuda! O dată defileul terminat, Dreyfus este pre­dat autorităților civile. El nu mai e de­cât un criminal de drept comun. Declorațiuni in dimineața acestei zile, Dreyfus făcu sol­datului căre­i păzea, următoarea declarațiu­­ne: Sunt nevinovat, dacă am eliberat unele documente streinătăței, a fost numai un scop pe a putea obținea de la dânșii documente și mai importante. Deportarea Dreyfus nu va mai fi deportat la insula Ducos. Consiliul de miniștri a decis ca in­sulele de Salut, lângă Cavena, să devie un loc de deportare și că Dreyfus să fie internat acolo. Ori­ce evadare din aceste insule e cu ne­putință. Ele sunt înconjurate de păduri, care au o întindere de mii de k­ilometre și sunt populate de șerpi, insecte veninoase și vam­piri. Imposibil de a trece prin aceste păduri. Evadarea prin viot iarăși e imposibilă, de­oare­ce rechinii cari abundă, sunt niște păzitori siguri. Singura cale deschisă e pă­zită de numeroase trupe. Clima acestor insule e mai puțin dulce ca acea din Noua Caledonia. Mult mai dulce moartea—se exprimă un ziar din străinătate— de­cât traiul in aceste insule. Br. Carnetul petrecerilor Pomul de Crăciun la clubul militar Sâmbătă 24 dec. a avut loc in saloanele clubului militar desvelirea pomului de Cră­ciun. Nu putem de­cât felicita pe d-nii mem­bri cari au luat vităia inițiativă. O așa ser­bare nu se uită ușor. Mai cu seamă pentru copii a fost o adevărată fericire. Fie­care ți­­năndu-și pachetul cu jucăriile ce căpătase prin sorți, curios să scie ce e înăuntru, eșia din sala de lectură unde era cutia cu bilete. La 8 ore deja toată lumea era presentă, la 8V2 incepu tragerea sorților, apoi începu a se lua și impărți mnicele obiecte cu cari era garnisit pomul. La 10 incepu dansul, și co­piii, cam cu inimă rea, au trebuit să plece acasă. Printre numeroasele persoane cari au asistat vor fi unele care mi scapă, o așa mare aglomerație nu-mi a permis a le vedea poate. De ajunse că tot ce are lașul mai ales, a luat parte. Intre d-ne erau d-na Hort. Zări­­fopol vecinie frumoasă in alb, Elise Zarifo­­pol o adevărată zină in alb, d-na Corjescu drăguță intr’un magnific costum galben des­chis cu violete naturale, d-na Cariban in al­bastru, d-na Eduard Ghica in beige, d-na Hina, d-na colonel Groza iu negru cu alb, d-na Pascu, d-na locot. Rășcanu in negru, d na Căpitan Cristodulo un îngeraș blond in rose, d-na Virg. Urechia in alb, d-nai Elena Urechia o brună picantă in Idas, d-na Castan foarte elegantă in bouton d’or, d-na flortense Gheorghiu dansatoare perfectă in rose, d-na Virginie Cristodulo in negru, d-na Broșteanu in­ negru, d-na Gheuca in albastru, d-na Le­pădata in negru, d-na Vasilescu in gris, d-na Stroi­a in beige, d-na Petrovanu in gris­ur­gente, d-nele Hazu, Densușianu, J­arozzi, Gheuca in negru, d-na Bădărău, d-na Cocia in maron, d-na Ștefan Vărgolici in alb, d-na Climescu seducătoare in negru cu alb, d-na Ghenovici in bleu­marin, d-na Natalia Po­­pescu fermecătoare in paitle, d-na dr. Peride in gris vert, d-na Nanu, Botez, căpitan Di­­mitriu, inginer Engel, dr. Stila, d-na Gh­eor­­ghiu, d-na Popescu, d-na Stoianovici, Coma­­nescu, Popovici, Carp, Pilescu in negru, d-na Z­­egler in alb, d-na Cernat. Intre d-re că­reia i-ași putea spune regina baiului nu știu, erau mai multe care ar putea fi numite astfel. Mă găsesc ca și Paris in mare încur­cătură. D-ra Ha­zu frumoasa și cu mult gust in rochie albă cu bleu-pale, a fermecat lumea prin perfecțiunea dansului, in baston și pas de quatre este unică, d-ra Cristodulo o stea nou apărută in alb cu cordele, d-ra Maca­ro­­vici o frumoasă andalusă ce ar inspira și pe cei ce nil’s poeți, in alb, d-ra Petrovanu ex­celentă bostoneasă ce sbura ca o silfidă in creme, d-ra Lepadatu sveltă și graciosă in rochie albă cu roș, d-ra Matilda Castan o brună drăguță in rose, d-ra Lucie Ghenovici in EVENIMENTUL negru brună dansatoare, d-ra Lucie Cernat o rosă de mai in rose pale, d-ra Euprosina Costaky in alb cu bleu pâle, d-ra Pavloff in frumos costum alb, d-ra Pascu in bleu ma­rin cu rose, d-rele Densușianu două nimfe in rose th&, d-rele colonel Botez foarte gentile in negru cu galbăn, d-ra Nanu in rose d-ra Gheorghiu in alb cu rose, d-ra Anice Ghe­­novici inimica dansului in bleu pâle, d-rele Stroja in rose, d-ra Popovici in negru cu rose, d-ra Popescu in negru, d-ra Albinetz in negru, d-ra Pilescu in rose, și altele cari le rog să mă scuze de le-am uitat. Intre d-ni­ erau d-nii: colonel Paraschi­­vescu, Groza, Pascu, Gheorghiu, Botez, d-nii Calognovio, N. Scorțescu, Paladi, Ghica, Hina, locot, Corjescu, Rășcanu, Broșteanu, Balmez, Fărcașianu, căpitan Cristodulo, d-nii Popovici, Kiriac, Petrovici, N. Corjescu, Hazu, Manu, Gheuca, Theodorini, Sofian, Zar­fopol, Rose­­thy,­ Densușianu, Stroja, Dumescu, Lepadatu, Tzony, Engel, Popovici, Sofian, Tataru, Pa­­nopol, Henri Sion, A. Sion, Macarovici, Di­­mitriu, Bădăran, Cristodhilo, Casian, Gheor­ghiu, Pilescu, Nițescu, Cozadini, Gall, Stoia­novici etc. Balul a ținut pănă la 4. S’a dansat cu mult „entrain“ și cu același entrain s’a fă­cut și consumația la bufet, care nu lasă ni­mic de dorit. In tourbillonul dansului am auzit că Mier­curi 28 dec. va avea loc un Luncii dansant la dl. și d-na Ghenovici unde va lua parte multă lume elegantă. Qu’on se le dise. Nicu. Un fistru rus destituit Țarul a destituit pe ministrul căilor și co­­municațiunilor dl. Kiryosh­­ime. O anchetă oficială va­ fi deschisă relativă la actele ad­ministrației sale. Alți funcționari vor fi de asemena înlăturați. Se pare că un control serios se va introduce in toate actele admi­nistrației ruse. CRONICA ZILEI Sâmbătă s’a transportat la spitalul sf. Spi­ridon pe femeia Maria Vasiliu, din strada A­­rapu, având capul spart. Numita a fost crunt bătută de tatăl seu vitrig Ioan Vasiliu, pentru că a vrut să scoa­tă pe mama sa pe când o batea dânsul; bătăușul este pus la răcoare la comisia disp. a­illa. DC In primele zile după vacanție,—curtea de apel secția a ll-a va avea a pronunța sen­tința in procesul dintre răzeșii din Bănceni și I. Dim­itria. O mâță dată in judecată Sâmbătă s’a prezentat la judele ocol. I-iu din Iași, o reclamațiune prin care, conform art. 1001 cod. eiv., se cer daune pentru că o mâță s’a introdus intr’o cam­eră rece și a mâncat mai multe uscături cumpărate pentru sărbători. Epitropi abuzivi in urma unui denunț primit la parchet, d. prim-procuror Manu a delegat p sub-prefec­­tul plășei Braniștea pentru a face o anchetă relativă la modul cum epitropia bisericei Holboca administrează averea și veniturile zisei biserici. Din procesul verbal dresat de comisia de anchetă resuită, că suma de 600 lei a fost întrebuințată și delapidată de doi epitropi, pentru necesitățile lor zilnice. 30 Convocare Doamnele membre din Liga femeilor sunt rugate să bine-voiască a veni la Adunarea­ generală, care va avea loc la 4 ianuarie ora 7 sara, in casele Emilian, str. Vovide­­nia 4. 3. Comitetul Ligei femeilor se întrunește astă seară la d-na Emil­ian, având de discutat și resolvat mai multe ch­stiuni la ordinea zilei. 3G Membrii clubului național liberal sunt convocați in adunare generală pentru luni 2 ianuarie, la oara 8 sat­a. La ordinea zilei, luarea socotelilor, votarea budgetului, admiterea de noi membri și alte chestiuni. 50 In luna lui februarie se vor mai tri­mite prin județe incă 200 de geandarmi rurali, iar la 1 aprilie se vor com­­plecta corpurile I, II și IV. tipc. Zilele acestea o ninsoare abundentă a căzut asupra orașului și județului Botoșani. Agricultorii se bucură, zicând că acesta e semn bun. Pe ziua de 15 martie viitor se va convoca consiliul general de pe lângă ministerul instrucțiunei publice, secțiu­nea primară, spre a’și da avizul asupra cător­va modificări la programele școa­lelor primare. De Ca învățător arestat Suntem informați că învățătorul di­riginte Țibuleac Gheorghe, de la școala din târgul Burdujeni, bătând mai mulți copii intr’un mod barbar, a fost arestat de primar. In urmă numitul a dispărut de la post fără a se ști unde. X întrebăm pe d­na Diamandi, ce s’a făcut cu cele să se cară de lemne pe care abuzivul inspector al curățirei strade­­lor, Smându, le a dat pe sub mănecă preoților de la biserica Vovidenia și Golia ?, căci ordinul a fost ca imediat să le aducă inapoi și să le distribue celor in drept. X Nenorocirea din Zlătăuți Dl. Papiu Hagiescu, vechilul moșiei Zlătăuți, trebuind să facă o inspecție pe moșie, a în­călecat pe calul seu. Pe drum, in dreptul unui stog, calul să sperie de un bivol care dormea acolo și incepe să o iee la fugă. Toate sforțările vechilului pentru a opri calul ramaseră zadarnice: calul continua de a fugi din ce in ce mai tare, ca și cum spaima i s’ar fi mărit. Obosit, vechilul n’a mai putut să se ție bine pe șea. La un moment dat îi scapă piciorul drept din șea, incepe să se clatine, își perde echilibrul și cade jos, atîrnat cu piciorul stîng de scara șefii. Calul spăriet și mai rău tîrîi pe nenorocitul vechil aproape un ceas peste bolovani, isbindu-l de garduri, așa că capul, peptul și mânera i se sfarmaseră. In ast­fel de etaje calul intră in curtea proprietarului, unde țaranii rădicară corpul vechilului, care își dase de mult su­fletul. _ 30 Primim o scrisoare din partea mai multor locuitori, cari să plăng că in strada Mahalalei armene glodul e așa de mare, incăt căruțele se­ inamolesc, trăsurile nu mai vor să meargă pe a­­colo, iar bieții locuitor­i ai acelei strada cu mare greu pot eși din casele lor. Aducem aceasta la cunoștința edililor noștri. «As La 26 a. c. fiind patronul S. P. S Mitropolitul Iosif, preoții orașului, in frunte cu S. P. S.lor episcopii Parteniei al Dunărei de jos și Silvestru al Iltișu­­lui, au felicitat pe inaltul Prelat I. P. S. sa le-a mulțumit pentru simpatiele de dragoste ce dânșii au față de bise­rică și șeful ei. ■X In nenumărate rânduri am atras atențiunea primăriei asupra diferitelor case ce amenință căderea, insă in zadarr nu s’a luat nici o mă­sură. Alaltaeri, pe la ora 16 din noapte, sau ruinat casele din stradela Trei-Erarchi no. 15 proprietatea d-lui Neculai Marin, producând o sânduitură și un vițet care a îngrozit toți vecini. Nici un accident nu s’a înregistrat: “•Hi Un om mâncat, de porci. In ziua de 23 decembre locuitorul Manole Căruceru din com. Brătuleni s’a apucat să tae un purcel. Purcelul incepănd sa țipe in vederea apropiatei execuții, mai mulți colegi de ai sei, insă mai mari, îi veniru­ la ajutor. Cât toții, înfuriați și cu râturile înainte, se repeziră asupra agresorului colegului lor. Intr’o clipă nenorocitul Cărucer fu trântit la pământ, mușcat de mănă și picioare Femeia sa, de spaimă incepu să țipe și să alerge după ajutor, dar când alergară căți­va oameni, nu mai găsiră de răf bucăți din cor­pul nenorocitului Manole.­­ Noul consiliu comunal iși va inaugura ac­tivitatea prin destituirea mai multor funcțio­nari presupuși că ar fi votat contra poliției. Cel dintâi care va fi sacrificat, este d. Lazăr, Theodorescu, licențiat in drept, comisar co­munal, care va fi înlocuit cu Vasile Bahrim, fost vatav de ogradă la d. Alex. Negruți. Destituirea d-lui Theodorescu vine de la d. Grigorovici simpaticul radical, care la a­legere oprisă pe d.Theodorescu de a merge la vot. se Porți protestate 23 Decembrie, Ni , se scrie dln i București Sâmbătă Andreni c a fost liberat de a Văcărești, unde era închis, aceasta in urma ordinului judelui de instrucție. Nici nu se putea alt­fel, de­oarece Andronic e moșul d-lui Tach­e Ionescu și negreșit că nepotul nu putea să-l lese a înfunda temnița de serba­tori. Israel Braunștein, Pitești 170 — Haiez Argintar, Botoșani 242,25 Lazăr Damsker, Iași 300 Simcha Kohn­et­sohn, Piatra 418 — Falig și Taube Haimovici, Iași 375 — los. Meer, Roman. 225— 24 Decembrie David Kana, Iași 500— H. Solomonovici Dorohoi. 628,70 F. Weisenberg G’ajulae 547,55 Herșeu Lazăr Iași 330,50 Tea­m-Muzica-Arte Duminică 25 decembre trupa de operetă a represintat pentru a doua oară frumoasa operetă „Nitouche“. Succesul trupei a fost nemărginit de mare. D-ra Capeleanu a obți­nut un adevărat triumf. Am remarcat pe d-rele Motăș, Dimitriu, căpitan Vrabie, că­pitan Șoiculescu, Ionescu avocat, familia dr. Goldenth­al, d-na și d-na Alexandrini, fami­lia Popovici, d-na și d-ra Dioghenide, fami­lia Solomonica, familia Alevra, d-na Cortez, d-na și d-rele dr. Rosenthal, familia Cotz, droguist, d-na și d-ra Proca, d-ra Iliescu etc. etc.* * ^ Luni­oara trupa a jucat pentru a 4-a oră Boccacio. D-na Caiser și d-ra Capeleanu au interpretat rolurile lor cu o deosebită măes­­trie, farmecănd auditorul cu căutarea lor plă­cută și armonioasă. D. P. S. Alexandrescu, nn „dogarul“ a știut să răpească aplauzele u­­nanime și cu drept cuvânt pe deplin meri­tate. In sală am remarcat: d-nele căpitan Bunescu, sublocotenent ..Niculeanu Pavel, dr. Rosenthal, d-rele Mezzetti, d-na Dioghenide, d-rele dr. Rosenthal etc. Dintre domni am remarcat: căpitan Bunescu, sub­locot. Nicu­­lescu, Cuini, inginer, Save­ Manu, dr. Ro­senthal, Cazaban, arhitect, Roseti, Lt. Scor­țescu, Major Marian, căpitan Pompilian etc. Spectator. 8Q zile pe o insulă deșartă Ziarele engleze povestesc că s’a găsit nu de mult pe o insulă pustie la sudul Noei Zelande pe cei din urmă supraviețuitori scă­pați din naufragiul corăbiei. Spirit of the Dawn, cam­ de opt­zeci zile nu trăeau de­cât cu carnea crudă a păsărilor ce le vânau, cu toate că la o depărtare numai de 3 mile se afla un deposit de articole de hrană a marinarilor diferitelor naționalități, încă pu­țin timp de nu dădea nimeni peste ei, moar­tea cea mai teribilă, foamea, îi secera pe­ toți. CONGRES AGRICOL In fața crudei încercări prin care trece a­gricultura, in fața greutăților proprietarilor și zăpăcelei arendașilor, printre cari a dat o adevarată panică, e de neaparata necesitate ca toți agricultorii să se întrunească de ur­gență in congres. Iată campania de primăvară se deschide și cu toate n­cazuriie ce ați avut, și cu toate dificultățile prin cari ați trecut, și cu toate că viitorul nu se arată de cât un negru, sunt convins, d-lor exploatatori de moșii, că cea mai mare parte din d voastră va urma sis­temul nenorocit din trecut, obiceiul strămo­șesc , sau cel mult veți schimba cereala, in loc de grâu veți pune orzoaica sau ores, dar nu veți face un pas spre progres. Prin aceasta veți persista in calea ince­pută care vă va duce la difinitiva ruină, pe­riclitând chiar interesele țarei. Intre noi, agricultori, pană acum, nu este nici o solidaritate, nici o ințelegere, nici o acțiune comună. Nu suntem in curent nici cu știința, nici cu progresul, nici cu nevoile celorlalte popoare, nici cu producțiunea din lume, nici cu cererile, nici cu prețurile. Suntem la discreția întâmplării și a evrei­lor, ce se pretind cumpărători de producte și cari lucrează numai ca comisionari. Ei au un mic capitalaș de câte­va sute de tei, care le ajuunge de abia pentru a da o meschină ar­­vona. Fie­care agricultor se ascunde cu duș­m­ănie de vecinul invidios, care iar pute smulge pe acest cumpărător providențial. Semințele ce întrebuințăm sunt mai tot­deauna de qualitate interioară, și e natural­­ ca productele să fie de acelaș sers și chiarX

Next