Evenimentul, ianuarie-martie 1895 (Anul 3, nr. 559-623)

1895-01-15 / nr. 566

cendie, Misir in bleu pâle, Albu in alb cu bleu pâle, Blanctort in rose, Matasaru, Pa­­trașcu și Maucaș in alb, Chiriac in rose, si altele. Fracul era foarte bine representat. Remarcat d-nii Constantinidi, Corbu, dr. Țințăreanu, dr. Apostolidi, Ciornei, Semaca, inginerii Costescu și Vergoliei, frații Mata­saru, Văsescu, Comoniță, Eustatiadi, Leca, Misir, Calmuski și alții. In uniformă d-nii majori Dimitriu și So­­lomonescu,­ căpitani Miclescu, Vardala, Be­­lianu, Vișinat etc. Danțurilte, in ordinea stabilită de comitet, s­au esecutat cu adevărată pasiune de la 9­­ oare luni. sara pană aproape de ziuă. De­și balul acesta a avut o reușită com­plectă, totuși toată lumea de la noi crede că n’a fost de­cât miniatura celui ce se va or­­ganisa pentru sara de 28 ianuar, in profitul Ligei culturale, la care, de pe acum, toți pa­trioții se pregătesc a veni in cel mai mare număr și a contribui din toate puterile spre a face ca acest bal să fie in viitor singurul care să adune și mai multă lume și mai bani, de­oare­ce nu se va neglija nimic pen­tru a procura cele mai plăcute distanții, ce­lor ce vor participa la el. 7. Revoltele țăranilor Starea populației de la sate a ajuns un ade­vărat pericol pentru liniștea și ordinea din țară. Anii din urmă au putut inregistra re­volte din cele mai sângeroase. Căușele erau bine cunoscute, dar intenționat cei de la guvern aruncau vina pe niște i­­maginare instigațiuni liberale. Când poporul ajunge să ucidă un primar, cum s'a întâmplat la Tudora și Tăutești, cănd el ajunge să și părăsască calmul seu, să pue măna pe topor , și coasă, apoi de sigur că mari trebue să­­ ie i nemulțămirile lui. Cea mai elocventă dovadă a motivului ne­­­mulțumirilor de la țară au fost revoltele, cari­i au probat că numai administrația, ea singură s­ă devină. Mai jos publicăm o petițiune acoperită de nu­meroase iscălituri, din care să poate vedea minunat de bine ce vrea poporul și cine e marele criminal, asasinul, acel ce a stropit ogoarele uscate de secetă și sărăcie ale ță­ranilor cu sângele acestora. Să va vedea din petiție că locuitorii, al căror nume nu-1 publicăm, dar cari le păs­trăm la redacție, mulțămesc d-lui Ventura pentru că li s’a promis alegeri libere. Ce vorbă elocventă! Aceasta insamină că edu­cația s’a făcut in sensul bîtei, al siluirii voinței. Iată acea petițiune ! Domnule Prefect, Noi, subsemnații locuitori din comn. Bădeni, jud. Iași, venim prin aceasta să vă mulțămim pentru buna voință ce a-ți avut-o de a ne lașa să alegem, după făgăduința ce ne-ți dat-o ca primar pe cine va crede obștea de cuviință, de­oare­ce dorința obștei este de a scapa de administrația actualului primar, dl. C. Lohan. Noi ne exprimăm dorința ca să se fixeze un term­en căt mai scurt in timpul ernei, pen­tru noua alegere, căci dacă vom intra in pri­măvară se stinghirește lucrul câmpului. Sperând că veți ține samă de această dreaptă cerere, subsemnații locuitori, vă exprimam mulțămirile noastre. Primiți vă rugăm etc. Urmează 50 de iscălituri de săteni cari toți s’au presentat la redacție spre a­ iscăli. (■ Corespondență specială a „Evenimentulu­i)• , Carnavalul.—Balul Mustea.— Balul de la palatul administrativ. Seria petrecerilor de iarnă a început in seara de 26 decembrie 1894 in ospitala casă a d lui casier general Al. Mustea. Atât doamna, cât și domnul casei, au fost de o amabilitate rară in primirea ospeților. Muzica militară a intonat până la ziuă cele­­ mai alese melodii. Contra-dansul a fost jucat de 12 perechi. Intre doamne am remarcat următoarele: D-na dr. Lavinia Peridi, în rochie de mă­­tasă neagră cu dungulițe albe, d na dr. A­­neta Popescu, in rochie de mătasă bleu-m­a­­rin cu garnit­ de catifele, d-na dr. Mihailescu, in rochie de mătasă roșă cu garnitură de ca­­tife și fir, d-na căpitan Andreescu, in toii griș fer mătasă, d na Ionescu (șef de gară) rochie neagră. D-șoarele : dr. Popescu in rochie bleu-pâle, Dembinschi, in rochie café au lau­, Adela In­­lîcli in rosa, surorile Mihailescu, creme. Acesteia ia urmat petrecerea de casă a d-lui prefect Statti, alta a d-lui maior Sta­­matopol. Balul de la palatul administrativ dat la 6 ianuarie a. c. in scopul ajutorarei musicei militare și procurarea mobilierului clădirei de teatru a obținut un succes splendid. Animația a fost întreruptă de abea spre zorile zilei. Dintre doamne am remarcat pe: d-na dr.­­ Aneta Popescu, in rochie de mat, neagră cu­­ O clădire. EVENIMENTUL garnitură de catife și fir, d-na Stati bleu­marin, d na Mustea bleu-pâle, dna Ionescu in negro, d na Arbore gris bleu, d-na Stama­­topol, rosa cu garnit și fir negru, d na Va­­siliu negru, d-na Solomon negru, d na Leon negru, d-na Pășeau negru, d-na Tastia ne­­gru, d-na Vasiliu negru, d-na Buzdugan mov, d-na Ionașcu, roș alb. D­­oarele Popescu „dulce la privire ca un vis de fericire“—toal. roș cu garnitură de ca­tife de fir, d-na Gorgos frumoasa lașului, alb, d-ra Midi a cărei dans samana cu al u­­nei silfide, car privirea-i tăinuitoare să îmbată „de parfum și de iubire“ alb, d-ra Gidionescu (care aulau­) pururea veselă și încântătoare, Ortinschi—te face să visezi aievea, alb, Vasi­­lu (fiicele d-lui revisor școlar Al. Vasiliu) a căror înfățișare îți evoacă in memoria ei ruga Traviatei la treptele altarului sacru, d-ra Vasiliu (sora doamnei inginer Stamato­­pol) ca o sirenă ce dispare in valurile mării înainte de a o putea atinge, d-ra Dembinschi asemenea uneia dintre cele trei grații ale Ve­­nerii care aderă și ascunde privirea sub un voal negru îți răpeste inima fără să vreai. O dansatoare escelentă, d-ra Leon de o gin­gășie fără seamăn (alb), d-ra Sachelean de o melancolica trăgătoare. Dansatorii n’au lăsat nimic de dorit in ce privește amularea damelor. In sfârșit clubul „Armonia“ va mai aranja trei baluri in localul său și anume la 14 și­­ 28 ianuarie și la 11 februarie. Mizică. CRONICA ZILEI A doua,pmducțiune școlară la conservato­rul de muzică și declamațiune, va avea loc duminică in 29 ianuar, oarele 2 p­m. Se vor esecuta : 1) o simfonie întreagă pentru orchestră de Mozart, 2) O arie, cîntată de d­na Popovici, 3) un solo la pian, 4) unul din violină, 5)­un cor de domnișoare, 6) o arie de balet pentru orchestra cu coarda de Cluck și la fine o piesă de teatru. Iliu Vasluiu Informațiuni speciale ale Evenimentului la centrul târgului s’a zidit de câtră ju­deț o frumoasă clădire cu menirea de a servi ca teatru și tot odată și ca local al curței cu jurați. Pentru ocasiunea serbării de inau­gurare a acesteia se va aranja cu sinea car­navalului un bal, care promite o reușită ne mai pomenită până aci in analele petreceri­lor din acest târg. Motivul ce ne indeamna a nuici această speranță e că Vasluenii n’au avut până a­­cum un asemenea local spațios carele să poată cuprinde in sine un public mai nume­ros, și astfel erau avisați de ași petrece in mici grupuri, ceia ce a avut ca efect împăr­țirea populațiunei in mai multe elanuri cari au devenit la urmă îngrădite una de alta de tot atâtea ziduri chinezești prin porțile cărora nu se putea străbate fără bilet. Balul va fi organizat in scop filantropic, de junimea locală iar in fruntea comitetului diriginte vor sta bărbații cei mai de valoare din târg, 12 tineri, vor esecuta in pausă bă­tuta in costumul național. Ve promit o dare de samă amănunțită. Mitică. Iconarul Rudolf Hurzini, alaltaeri pe cănd venea spre Iași, in dreptul pădurei numite, Valea Bârnovei au fost pradat de 2 hoți mascați, luăndu-i 4 icoane mici de argint, representănd șf­­ii Pani,demon, Trei-Erarhi, Neculai și Gheorghe, cum și suma de 12 lei și 75 bani. Hoții se crede a fi lucrători de la cariera de piatră din „Răpidea.“ LC O moarte subită. Astă­zi pe la ora 3 și jum. p. m. a încetat din viață un muncitor evreu din piața Italei, care ducându-se la crîșma „Leul de Africa“ și când un rachiu a căzut imediat.­­ Moartea instantanee i-a provenit, după cum se spune, din al­­coolizmu cronic, de care nefericitul su­ferea de mai mult timp, și care ia pro­dus un anevrism. Dl. Ioan Vrânceană, din comuna Gădinți ori au fost pingășii de suma de 185 lei in tren intre Cucuteni și Iași. La gara Pașcani, s’a suit cu el in aceiași cabină un individ suspect și care de­sigur s’a pimgășit. Numi­tul i a spus in tren d-lui Vrănceanu că se numește Postulachi și e din Tatarași.­­ Primăria comunei Ciu­rea, eri a înaintat parchetului local pe Ion Ciapă, inculpat pen­tru omor. Cu el s-a adus o pușcă, un cio­mag stropit cu sânge și o geantă de vânat. Ciapă e inculpat că ar fi săvârșit mai multe omoruri.­ ­ Contrabandă Evreul Nusem Iancu, de loc din Herța, asaltaeri pe la carele 1 din noapte a fost prins de soldatul ce păzește frontiera Pru­tului, in dreptul satului Moreni, pe cănd vroia a trece in Basarabia 3 saci încărcați cu marfă de bătălie și mai multe bucaturi cu spirt. La somația ce i a făcut soldatul prin­­tr’un foc de armă, numitul contrabandist s’a aruncat in valurile Prutului, unde s’a și i­­necat. Prădăciunea din piața sf. Spiridon Astă noapte pe la oara 12 din noapte ni­ște hoți spărgând fereasta găștei morarului din piața sf. Spiridon, Ițic Horn, ia furat suma de 12 franci din tejghea, răscolindu-i toată marfa de fructe, căutând suma de 400 lei pe care numitul Horn ii ascunsese in sobă, așa că hoții n’au putut fura de­cat suma arătată mai sus. Poliția a făcut mai multe arestări. 50 Poliți protestate Știri școlare D-nul Gheorghe Constantinescu, se­minarist, este numit invețător al școal­­­ei din Cârpiți, in locul d-lui Popovici, trecut la școala din Bivolari. * * * Dl. I­on Cazare, învățătorul școalei din Podul-Iloaei, in urma concursului depus la 25 august 1894, cu data de 15 ianuar­i­ e este numit institutor la școala primară No. 1 din Tatarasi. * Dl. Ioan Th. Popovici, învățătorul școalei din Cârpiți, este numit director școalei din târgul Bivolari, in locul d­­lui Neculai Petriceanu, care trece in aceeași calitate la școala din târgul Podu­ Iloaei, in locul d­lui Ion Carare, numit institutor. La 20 ianuarie tribunalul din Vaslui va judeca afacerea abuzurilor comise la creditul agricol din acest oraș de pa­tru funcționari, din care doi sunt ares­tați.­ ­ De peste munți circulă svonul că partidul național român din Transilvania a luat inițiati­vă de a adresa o suplică împăratului Franț Josef, semnată de toți alegătorii români pentru a cere grațiarea condam­­naților politici închiși la Szegedin și la Vatz. Această suplică va fi numănată M. Sale de cătră prelații romăni din Tran­silvania. La 10 a­­e luni, a încetat din viață frun­tașul satului „Valea-Rea“, Neculai Dumbră­­veanu in vrâstă de 90 ani. Numitul a fost ales deputat al țăranilor sub domnia ne­muritorului domn, Cuza. A fost primar in nenumărate rânduri, lăsînd in urmă o familie compuse de peste 60 de membri și un nume vrednic de al purta ori­ce român.­­ O mamă denaturată Femea Maria Loznianu din com. Miroslava, suferind de alcoolizat cronic, î­și maltratea­ză copiii in modul cel mai barbar. Copila ei Zinca a fost internată in spitalul Caritatea din cauza bătăilor suferite de la mama de­naturată. Soțul a fost nevoit a-și aduce alte doua copile la Iași pentru a le scapa de urgia soției sale. Cu toată insistența soțului X­X­ VI. Rapaport Focșani 616 45 S. Schwartz N­ăbușești 12Ó0 — Iosef Abram Mizil 256 50 » 499 05 Zisa Goldman Iași 600 _ I. V. și L. Dinescu Iași 312 _ R. Goldman Iași 200 _ Meer Daniil Piatra 639 40 Marcu Abrăm­uță Pângarați 400 __ I. Abram Mizil " 503 50 V. Zaharia Brăila 504 _ D. Kanner Iași 189 60 11 ianuarie J. B. Zaider Fălticeni 300 _ C. Dimitriu Ostrov 300 _ 8. Grinberg Galați 156 60 G. M. Canaric T.-Jiu 200 _ Leib Goldman și I. Scharfman Iași 3270 — 1. și Natau Resler Iași 145 — A. Olivebaum Iași­­ 523 20 Hirsch Mandel Piatra 687 35 S. Colmet Sasu Botoșani 457 — Frații Löbel Iași 500 — Mendel Aronovici Răducăneni 269 — M. Rapoport Fosșanii 365 — 10 ianuarie se precum și a reclamațiunei ce a făcut o,au­­toritățile stau mute, după insistența familiei­ ei. 30 0 declarație Subsemnatul declar că am­ asistat la incidentul dintre d. Leon Bogdan și Va­silia și l am­ relatat astfel esact cum s’*a petrecut și cum a fost publicat in Eve­nimentul. * V. Cernatescu student in drept Dl. N. Apostol, distinsul profesor de la liceul din localitate, a fost permutat pe ziua de 16 ianuar la gimnaziul din Calarași. Toată lum­ea a ramas mirată de această neașteptată permutare. Noi insă nu ne mirăm de loc. Dl. Apostol, îndată ce a văzut că partidul radical, din care d-sa face parte, a făcut monstruoasa alianță rușinoasă cu guvernul, și a dat demisiunea, împreună cu alți membri de inimă și convingeri. Azi radicalii sau ținut de cuvînt, răzbunările au inceput. Acesta e inceputul. In curînd alte răzbunări vor in­­cepe. Pe lîngă funcționarii din primărie, acum și profesorii incep să fie loviți de furia radicală. Profesori, funcționari, toți acei in fine, cari sînteți oameni de inimă, de idei, iată soarta voastră. Radicalii au început să-și pue in execuție programal. DIA ROMAN Corespondență specială al „Evenimentului“. Teatru ‘ Mercuri seara, s’a jucat in sala teatrului, frumoasa comedie bufă Croitorul de dame, piesă jucată in beneficiul directorului trupei d nul Emil Nicolau. Sala sera plină de lume. Piesa a reușit pe deplin. De remarcat era d-nul V. Cuzinski, care are merite necontes­­tabile. D-nul Momuleanu, ca servitorul docto­rului, a primit multe aplauze. D nul Petrone­iu Mulini­, a fost viu aplaudat, aseminea și d nu Alexandrescu. Dintre dame a fost d-na Sofica Nicolau și d-na Ciuhureanu, a cărei plecare din trupă, a produs multe regrete. Duminică seară Moartea Civilă. Rolul lui Corrado va fi jucat de d-na V. Cuzinski, rol jucat de d-sa pe scena teatrului Național din Iași cu mult succes. Sper că Romașcanii vor încuraja beneficiul d-lui V. Cuzinski, care a devenit cunoscut intr’un scurt timp. Roman 12 ianuarie 1895. Spectator. Execuția radicalilor In „Lumea Nouă“ de astăzi 14 ianuarie, d-na Ioan Nădejde explică in modul urmă­tor imposibilitatea in care se găsește parti­dul socialist de a încheia o alianță demo­crată cu radicalii. Reproducem articolul, fără nici un comen­tariu. Radicalii, după mine, urmînd o tactică greșită, s’au aliat cu conservatorii și in deosebi cu junimiști. Cum deci au să poată să se alieze cu noi, cănd ne-au și declarat Ca s’au săturat de politică platonică și că vor să se încerce a face că ideile lor săr­iumfe impunîndu-se coaliției de la guvern? Sau cum sa mai zis in Lumea Nouă, d. Panu și partida radi­cală, in total luată, vrea să facă oportunism gu­vernamental. Deci nu numai că radicalii, cum se și scrie prin ziare, vor avea deputați un număr de zece sau opt, aleși prin puterile unite ale coaliției, dar nu vor putea nici să facă agitație serioasă pen­tru votul universal, nici acuma și incă și mai puțin in perioda luptei. In adevăr ar fi foarte ciudat discursul unui can­didat radical la o întrunire conservatoare, cănd ar vorbi despre neaparata nevoie ce are țara de a­­ceastă reforma, când candidații conservatori și juni­miști vor fi nevoiți de programul lor să combată a­­semenea cerere ca primejdioasă pentru ordinea so­cială. Pentru a-i lămuri scriu acest articol și-i intreb: cum putem să ne aliem cu radicalii dacă ei s'au aliat cu conservatorii ? Doar nu ne veți cere să ne aliem și noi cu guvernul ? O banda de hoți De câtva timp, cartierul Gobelin din Pa­ris este bântuit de, o bandă de răs-făcători cari răspăndesc teroarea printre cetățeni. Aialtâere două persoane au fost victima a­­cestei bande. D-l. Felgine, cărbunar, transporta saci cu cărbuni in magazinul sen in timp ce An­toine Lafage, in etate de 26 ani, se așaza înlăuntru. De­odată niște indivizi se apropiară și luară un sac. Atunci Lafage se lua după dânsul și se apucă la batae.­In acest timp unul dintre înșii lovi pe Lafage cu un cu­țit drept in inima. Lafage a fost imediat transportat la spi­talul Cochim, dar ori­ce ingrijire era za­darnică. După o vară bandiții trecură in strada Gentilly și intrară in cofetăria d-lui M. Michel și luară o mare cantitate de prăjituri. D-l Michel se luă după ei, insă dânșii săriră asupra lui. La strigătele victimei, a-

Next