Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)
1895-09-26 / nr. 764
704 Procesul Breningitei (Ședința de la 21 sept.). D. Panu duce pe larg istoricul extensiunei, sfîrșind la vara 11 luni, fugind tribunalul să facă dreptate căci are ferma convingere de complecta nevinovăție a d lnr Ressu și Robescu. (Ședința de la 2d Septembrie). D. Cornea tot apărătorul d-lor Ressu și Robescu are cuvîntul, după cererea insă a d-lui Petre Grădișteanu d. Cornea cedează ca apărătorul d lui Brening să facă o cerere tribunalului. D-sa roagă tribunalul să se ceară de urgență situațiile de plată pentru a se vedea "dacă este adevarată susținerea d-lui Ressu că Georgi n’a fost plătit timp de o lună. D. Cornea se opune. D. Lilovici, prim-procuror, susține cererea d-lui P. Grădișteanu. Tribunalul aprobă: D. Cornea începe mai întâi a schița mobilul acestui proces. Arată că procesul s’a făcut violindu-se secretul telegramei lui Somzée cătră Brening. — Cum s’a intentat procesul insă nu pricep, deoarece telegrama așa cum e alcătuită nu ved intru cit se defaimă Statul. In Franța d-lor, am aici o carte, in care vedeți că in anul 1895 ci acum o sută douăzeci, și mai bine de ani adică in anul 1775, s’a violat atunci secretul corespondențelor, dar sentința a fost anulată. Unde s’a mai văzut un ministru de justiție să ordoane judecătorului de instrucție arestarea cutăruia sau cutăruia bănuit, sa atenteze el intăi la libertatea individuală ? Eu cred d-lor judecători că telegrama d-lui Marghiloman (telegramă publicată acum citeva zile de ziar) a produs cea mai curată impresie, a făcut pe cei bine simțitori să dispere de toate libertățile noastre. D. Cornea urmează bazat pe broșura d-sale publicată acum citeva zile, asupra „ Violarei decretului telegramelor și scrisorilor particulare. D-sa dă apoi cîte-va amănunte in această privință, dă cite-va exemple petrecute aiurea. Ve pun aci la dispoziție toate cărțile din modesta mea bibliotecă, cercetațile și să asigur că nicăeri, nu veți găsi permis in justiția vre-unei teri asemenea procedări incorecte. Nu acuz pe judecătorul de instrucție, nu, densul și-a făcut datoria, a executat un ordin, il rog să primească felicitările mele pentru modul cum a executat un ordin, să le primească cu atât mai mult cu căt ele viu de la un păcătos care ș’a hrănit 50 de ani din viața sa in asemenea procese. Vedeți dar d-lor că sunt scurt asupra cestiunei violărei secretului scrisorilor, pentru că legea este categorică, de aceea repet nu ii era permis d-lui ministru să comită aceea ce e comis. D-sa dovedește apoi că o ședință de condemnare ar fi nulă. Voi incepe dar de acum cercetarea dosarului, rugând pe onor, tribunal și primprocuror ca in cursul argumentației mele acolo unde voi vorbi despre vr’o” cestiune asupra căreia sunteți deja luminați să mă opriți pentru a incepe alte. Ședința să suspendă, la redeschidere d. Cornea incepe cu cercetarea dosarului. D-sa ține a declara de mai inainte că nu vede nici o dovadă contra lui Ressu și Robescu. începând cu Brening arată că el avea veșnic in minte cuvintele unui bătrîn Englez, care fiind pe patul de moarte, chemase in jurul său pe fiii săi și le spuse : „Falles de Vargent, honnetement, mais facles de Vargent,u— Brening să ține de cuvântul Falles de l’argent, dar nu honnetement, cu toate acestea vorbele lui is considerate de evanghelist de și sunt luate de primul-procuror ca cuvinte evanghelice. E frumos rolul ce-1 aveți d-le primprocuror ? să fugiți de raționament, să inlăturați dovezile ce n’ar fi putut fi de folos și să vă mulțumiți numai cu niște declarații absurde ? D-sa arată că are a se ocupa de două chestiuni pentru care a adus aici, chestia tramvaiului și chestia extensiunei. D. Kornea citește apoi căteva scrisori din corespondența lungă a lui Brening și Georgi. D-sa dovedește ca și d. Pann, hao Iul de conrupțiune al acestui jidan puturos, manoperie de nedemne, minciunele necalificabile ale acestui tip murdar, de cari s'a servit ca să-și satisfacă o poftă, acea de a câștiga parale, aruncând astfel calomnii nedemne la adresa a doi oameni onorabili. Nu d-le prim-procuror, nu trebue să te servești de declarațiile lui Brening, trebue să cercetezi, să-ți dai osteneală să culegi dovezi, dacă dovezi există și apoi bazat pe ele să dai in judecată pe acești funcționari, pe acești doi demnitari ai statului. Rău ai procedat d-le prim-procuror, ai să te căești. D-sa incepe prin a se plânge că pe lingă acuzările nedrepte ce li se aduc clienților sei, este și aceea ce ți s’a luat chiar din dreptul lor de apărare. Așa s a refuzat a se pune la dispoziția apărărei registrele și copierul lui Martin, dar adaugă d. Cornea, din fericire avem și scrisori de ale lui Martin pe care dacă Martin nu le ar fi iscălit, ar fi putut confunda căci el are aceleași proceduri ca și Brening. Martin scrie că afacerea s’a votat numai după lungi conferenți intre consilierii comunali, după lungi discuții furtunoase, Minte d-lor judecător, căci este raportul ședinței din care reese că s’a votat fără’nici'o discuție in 5 minunte. Tot acest Martin zice că Robescu cu multă dibăcie de abea a făcut să se voteze concesiunea și ca aceasta in tovărășie cu Ressu. Dar apoi d-lor răspunsurile lui Martin la interogatoriu ? Nu citiți acolo de loc d-le prim procuror teama acestui om ? Nu, atunci trebue să știți, că aceasta e dovedită, o spune d. Ferrier. M. M. Kornea, sfârșește, spunând că a venit aci cu convingerea fermă că va putea să dovedească tribunalului nevinovăția clienților și amicilor sei, altfel n’ar fi venit”, n’ar fi intrat intr'o afacere in care cel mai mic lucru necinstit ar fi fost. Cere dar achitarea lui Ressu și Robescu repetând rugăciunea. „Ardeți d-lori aceste dosare și faceți liberi pe acești doi nevinovați“. Ședința se ridică la oarele 7 anunțându-se cea viitoare la oarele 8 seara. MIGA. Peștii la pre ț curios cum peștii astăzi Așa de tare s’au scumpit, in căt, de-ți vine cumva poftă De cigă sau de crap prăjit. E imposibil, nu-ți dă mâna Cât ți se cere să plătești. Și vrei, nu vrei, de-așa mâncare trebue, zeu, să te lipsești. De ce și cum așa scumpete Am vrut ca să mă imformez, Și m’am și dus la hală ’ndată in acest scop, să cercetez. Am aflat tot, dar ce mirare imediat m’a și cuprins când mi s’a spus că peștele astăzi Cu nici un preț nu se dă prins S’au fudulit grozav toți peștii De cănd știu c ’unul dintr ’ai lor La București, a ajuns astăzi. Să fie Primul Procuror _________Flișki. Consiliul Comunal Ședința de Sâmbătă 23 septembrie. Ședința se deschide pe la oarele 9. Ședința promite a fi mai veselă ca de obiceiu, căci d. Ianov e de față. . Se aprobă raportul d-lui Ianov asupra gestiunei 1891—94. In ședința precedentă se votase 2000 lei pentru ca d. .focu să ! EVENIMENTUL 1895 visiteze aleatoriile din streinătate, dar se uitase a se menționa din ce paragraf se va da acea suma de bani. Mavrodi.—Din ce paragraf? Bădărău. — Din cel cu căciula albă. Ianov.—S’a făcut brumarie ! Suma se decide a se da din budgetul milioanelor. D. Mavrodi, după ce mai arată cheltuiala ce va necesita baia turcească, cere să se voteze un credit de 196,000 lei. Oprește zice d. Ianov să ne ințelegem ce este baia vechie și baie nouă ? devizuri noi, planuri noi și baie vechie. Primarul ’i da toate explicațiunile dorite. Regret că lipsa de spațiu, mă oprește de a putea publica in extenso cuvântarea d-lui Ianov. In rezumat d. Ianov spune că, dacă s’au vândut moșiile, aceasta s’a făcut cu scop de a Înzestra orașul cu ceia ce -i este mai necesar: APA. Consiliul trecut a votat pentru baie 300.000 lei, astăzi trece de un jumătate milion și cine ne garantează că nu se va mări, de vreme ce am avut precedate și prin urmare ce încredere pot să am in acei ce le fac și in acei ce le aprobă. Eu tiinp nu sĕ îmbarc in această afacere. Faceți ce poftiți. Ați hotărit să se deie lucrarea tot d-lui Vălescu. De ce ? ca o continuare. Cum ? D. vălescu a avut un plan, un deviz, astăzi s’a dărâmat totul, se face alt plan, altă lucrare, și pentru ce am da noi luccrarea fără licitație. Când a votat aceasta consiliul comunal a mers alăturea de lege. Consiliul comunal n’a avut dreptul să termine lucrarea așa de grea gre chiar dacă din licitație ar fi rezultat pentru comună un câștig de câteva mii lei. Mai am speranță că guvernul nu va aproba acest vot. Eu unul nu voia vota aceasta din motivele arătate SI ASI PUTEA SA MAI SPUN MULTE* PENTRU CE, DAR, TAC. * D. Neculaiche e de părere a nu se mai discuta din nou această chestiune, de oarece e deja votată. D. Bădărău se opune la aceasta, zicând că o chestiune atit de grea merită o discuțiune serioasă. Din nou d. Kádárau face istoricul chestiunei, arată împrejurările, greutățile unui proces și conchide că ar fi bine ca lucrarea să se deie tot d-lui Vălescu, in afară de mașinele, care să fie supuse la licitație. REPLICA D. Ianov, declară d-lui Bădărău că nu s’a convins, că tatăi ar trebui să se aducă apă pentru oraș și atunci negreșit se vor fi găsit antreprenorii pentru facerea de băi. S’au prăpădit milioanele comunei pentru abator și baie, de unde se vor lua alți bani pentru apă “? D. Bădărău, deși nu de lege, se teme de ce va zice judecătorul. Dar eu nu am de ce me teme, merg pe cale legală. Justiția n’are decât să decidă asupra pretențiunilor d-lui Vălescu, eu nu pot și nu voi fi in ilegalitate. D. Ianov arată apoi cât e de rău chibzuită baia populară, cât de puține foloase are sa producă, neavindudu-se apa suficientă, dar la urmă declară că ar consimți la complectarea acestei băi, dar cere suprimarea băei turco-române, cu care s’a procedat turcește. După ce mai vorbește d. Mavrodi se pune la vot propunerea d-lui Ianov și se respinge. Se votează apoi a se scoate in licitație mașinele necesare pentru feredeu și se admite un credit de 196.000 lei. D. Ianov mai protestă o dată inpotriva acestui vot ilegal și părăsăște ședința zicând : Fie Cartiog, fie Balaș En vălas. Ședința se râdicii. Cep. BAIA TURCEASCA. UN RECHISITORIU Be ? iasifi ca moșia Buhușul, județul Neamț un biliard, un covor de urs alb, mai multe mobile și diferite alte obiecte, in ziua de 1 octombrie oarele 1 p. m. anul curent. Vânzarea se va face prin licitație publică la casele proprietăței de pe moșia Buhuși. N. ‘Gane Gerante succes. Aliaz FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 35 Léopold Stapleause. Afacerea Castelului se Clamei O căsătorie incestuoasa PARTEA INTRIum siai (Urmare) Când mardasul Francisc de Gramelle afla că Suzanna urmase pe Eugene Sergent, il cuprinse o lume nespusă, nemenajând de loc epitetile cele mai injurioase omului pe care-l rânise. Anselme il liniști cu această lrasă: —Frate, e intr’adevăr o mare nenorocire pentru noi ca sora noastră să se amorezeze de un om de rând, și mai cu samă de un bonapartist ; dar trebue să ne credem foarte fericiți că acel pe care l-a ales să fie bravura și echitatea personificate, căci dac’ar fi voit, n’ar fi el rânit, dar ai fi tu mort. Anselme ! strigă Francisc, crud atins in amorul seu propriu de cuvintele fratelui seu.Adă-ți aminte și fi drept, adaogă Anselne. Se poate, reluă după citva timp márciusul, dar toate acestea nu impedică ca hotârîrea surorei noastre să nu fie o nebunie și că noi trebue să incercăm incă totul pentru ca ea să-i părăsască. —Cînd vrea ceva Suzanna e năstrămutată, reluă comtele, și sunt destine cari trebue să se Îndeplinească. —Acești Bouroni au facut tot răul, ceaveau nevoe să atragă la Giamelle pe acest strigoi din Rusia prăpădi i-ar ceriul ! —Francisc, ren vorbești. Uiție pare că datorim d-lui Bouroch și femeei sale o recunoștință eternă ? — Bată, "conchise mardusul isprăvind relele raționamente, nu-mi mai vorbi niciodatâ de toți oamenii aceștia. A doua zi, Anselme se duse" la Pommiers. I se păruse de neaparată trebuință să se ducă să se informeze despre starea rînitului, pe urmă spera se vadă pe Suzanna și să o facă să revie poate la alte sentimente. Contra oricărei așteptări noaptea fusese rea pentru rânit, doctorul nu-i părăsise căpătâiul ca și Suzanna, care se purta ca și cum s’ar fi numit loja doamna Sergent. Anselme nu fu primit, deoarece medicul oprise cu desăvârșire de a lăsa pe cineva să ajungă până la el, și pentru nimic in lume, domnișoara de Clamelle nu s’ar fi îndepărtat uningur moment de scumpul ei bolnav. Contele-i adresă următorul bilet: „Buna și scumpa mea Suzanna, te conjur revină la castel: inima ta bună te rătăcește, acel pe care-l Îngrijești nu-i incă soțul teu, teme-te de vorbele rele care nu se vor sfii a-ți mânji reputația afirmând cu dreptul că” locul teu nu-i la căpătâiul unui om care nu-i nici tatăl teu, nici fratele teu, nici soțul teu. „In numele adincei mele afecțiuni pentru, tine vino, reintoarce-te la Giamelle. „Fratele teu , Anselme“. — Este un răspuns, zise el dând acest bilet servitorului lui Sergent , spune damei care îngrijește pe stăpânul d-tale ca aștept acest răspuns. Servitorul se intoarse după câteva minunte. Ei bine ? intreba Anselme. Domnișoara de Clamello va scrie peste două zile domnului conte. Era nefolositor sa mai stăruiască. Contele de Giamelle o ințelese și plecă vndată de la Tommers. Francisc ii aștepta cu neliniște. —Ce-i nou ? intreba el pe conte. —Rănitul merge rea. Cine-ți vorbește de el ? ripostă mardusul, e vorba de sora noastră. — Vai 1 cred c’ar treibui să se Întrebuințeze puterea pentru a o smulge de la căpătâiul lui Eugéne Sergent, respinse Anselme. — Și pentru ce n’am intrebuita-o ? întrebă Francisc. —Pentru că un asemenea procedeu ar fi brutal, nerealisabil și’n definitiv n’ar servi la nimic. (Va urma,) Oppa,A o guvernantă cunoscând Jim- Ott UaUld ca engleză, franceză, germană și piano a se adresa la D-na M. de Burbur jud. Dorohoi, Dersca Carnetul silei Eufrosinei Doamnele : Euphrosine Racoviță, Euphrosine Vidrașcu, Euphrosine Miclescu, Euphrosine C. loan (Fălticeni), Euphrosine Cazimir, Euphrosine Bontas, (Roman), Euphrosine L. Catargi, Euphrosine major Vintila, Euphrosine I. și C. Manoliu , Dorohoi) Euphrosine Alex. T. Popovici. Domnișoarele: Euphrosine Irimescu, Euphrosine *Th. Popovici, Euprosine 1. Dobias, Euphrosine Dimachi, Euphrosine Costache. X BAGALAURIATUL Reușiții din seria: HI-a. 1). Gheorge Istrati, 2) D-ra Ecaterina Drăghici, 3). Grigore Kesim, 4). Carol Conga, 5). George Lalu, 6). Const. Lambrior 7). Mayer Landau, 8). Titus Lapteș, 9). Octav Lupașcu, 10). George Manoliu, 11). Const. Mighiu, 12). Ioan Năsturaș, 13). Plumb Scaleschi. XERA NOUA la titlul varietăți, vorbește despre arborele care produce lapte. Păi noi nu știm că faceți aluzie la buget ! Șireți mai sunteți! » X In curând va apăre in București o revistă stiintifico-literară, intitulată INTIM Sinuciderea de la cimitirul Armean Eri un năsipar trecând pe lângă cimitirul Armean din Tatara și a găsit spinzurat de un copac pe un dinăr, imediat sesizând poliția, s’a constatat identitatea cadavrului,fiind a tinarului Șimcu, carnavar din mahalaua Țicăului, in etate de 22 ani, care incă de alaltăeri Sâmbătă dispăru de acasă. Causa care l’a impins a se sinucide incă nu se cunoaște. X Alaltăeri s’a găsit intr’o tintînă din mahalaua Frumoasei un copil mic ca de un an inecat. Se crede a fi la mijloc o pruncucidere. Poliția urmărește pe muma criminală. Vom reveni. DC Bătăușii jandarmi rurali Trei jandarmi rurali, eri pe la orele opt sara, trecînd prin strada Spancioc bătută pe sergentul de str. Curmei Const., din Punctul Dorneanu, intr’un mod ne mai pomenit luândui și ținalul. Cauza pentru care netrebnicii jandarmi au bătut pe sergent au fost că a întrebat unde se duc. Cerem ca o ancheta minuțioasă să deschidă pentru a se opune o dată cu capăt la aceste infamii barbare, dindu-le o pedeapsă exemplară. X file la telegraf In urma ordinului direcției generale a poștelor și telegrafelor, d-nii Mihail C. Popovici, Constantin Popovici, loan Ienăchescu și Constantin Brînzăi au primit ordin de permutare de la oficiul Iași la oficiul central in București. Zilele aceste vor mai primi ordin de permutare incă patru telegrafiști Vom reveni. De Zile aceste, ministrul instrucțiunei a aprobat concursul pentru cele 49 burse de la școala Normală „Vasile Lupu“ aprobând incă trei bursieri și anume : Iordăchescu, Tinchilă și Arămescu cari la concurs a obținut media 7 si frăctie. " Conjuctivita granuoasa in școala Mai mulți copii ce fraventează școala primară de băeți no.i din Tatarași sunt bolnavi de Conjuctivita Granuloasă" Parte din elevi cari erau mai greu bolnavi au fost concediați. Cerem ca consiliul sanitar să ia cele mai urgente măsuri de a combate acest flagel, care după cum vedem a luat pro-X LIBRARIA NOUĂ Str. Ștefan cel mare. Avem onoare a aduce la cunoștința onor public că apropiându-se deschiderea școalelor, am asortat librăria cu tot felul de cărți scolastice pentru clasele primare și secundare atât in limba Română cât și in limbi străine, precum și toate articolele necesare ia: studiu ca : hârtie, caete, compase, boele creioane, blocuri de desemn, etc. etc. In acelaș timp recomandăm atențiunea onor. public asupra bogatului asortiment in articole de birou ca: Registre de comptabilitate, copii de scrisori, cerneală de copiat, călimări, presse, etc. Amintim totodată că librăria noastră fiind in relațiuni directe cu principalele librării din țară și străinătate, suntem in posițiune a efectua orice comandă in timpul cel mai scurt. C« stimă: P. Iliescu și D. Grossu. E de incuizivi ȘI De vânzare O casă nouă de zid (1 fum. cărămidă) Compusă din 2 apartamente câte cu 3 camere și antret, cameră rece, bucătărie, coridor de sticlă, pivniță, camară pentru lemne, ogradă pavată, grădină și făntănă etc. Strada Sărărie No. 83 Iași.—Proprietarul aceiași Stradă No. 115. i porții îngrijitoare și in primul rînd închiderea scotei. Eli s’a adus la comisia 1 pe individa Catinca Zoliman care a furat mai multe lucruri și a dispărut din serviciul dl. D. Pandelea șeful statiei Scinteea. Râmniceanu la Abatoruri la vara 10 dimineață, trei trăsuri se indreptau spre Abator cea dintâi trăsură ducea pe dl. inginer Gambara in ținută de campanie cu picheru-aghiotant Dazzi, a doua ducea pe dl. Chaigneau și pe dl. inginer Rimniceanu, iar a tren pe dl. Grant directorul societătei de construcții și pe dl. Letarscheck. Inspectând Abatorul, dl. Rimniceanu a remas, se zice, nemulțămit de modul cum se conduc lucrările. Aseminea vizitînd captațiunele de apă pentru abator, a găsit ca resultatul e foarte prost față cu cheltuelile făcute. Vom reveni. DC DC Brad Erisara s’a aprins un hogeag la casele d-nei Valter din str. Lăpușneanu. Pompierii sosind au localisat focul care incepuse a răsbate prin pod. Aseară in teatrul Sidoli trupa israelită de operete a cântat frumoasa operetă „Sacrificarea lui Issac.“ D-ra TRAITLER a sedus pe auditor prin vocea-i plăcută și jocul său admirabil. Sala gemea de lume—Toți artiștii s’au achitat conștiincios de rolurile lor. La școala normală „Vasile Lupu“ se află 173 de bursieri in toate cinci clase. * * 5 si Dl Vasile Grabovsci, student in medicină, este numit pedagog de limba germană la școala normală Vasile Lupu pe ziua de 15 a. c. * * * D-ra Cleopatra Caramfir, institutoare din Galați, pe ziua de 15 a.c. este transferată la* clasa I a scoalei primare de băeți No. 1 din Tatarași in locul vacant prin permutarea d-lui loan Carare la școala Vasile Adamachi. Dl. Guțu, inginer, care a reușit pentru bursa din Statele Unite și Caucas, pentru studiul petroleului, a plecat aseară din orașul nostru pentru Moniteam, unde va vizita instalațiile de gaz și apoi va porni spre Hamburg sau Amsterdam, spre a se imbarca pentru America, unde va urma cinci luni la școala din Michigan și apoi va vizita instalatiunile din Pensilvania. „Curierul Judiciar“ publică interesantul discurs de deschidere a anului judiciar, pronunțat de dl. Procuror General Suțu, de pe lângă Curtea de Apel din localitate. DCXX Ma J Fomcemi Corespondenți specială a »Evenimentului“ Adonisul Fălticenilor.— Gandarmul Bolohan. Bataia.—La primărie. Vesele- Verbale.— Primarele. — ProReclamația la minister. Ancheta. Darea in judecată. De un timp orașul Folticeni a devenit teatrul unei trupe, tragico-dramatico-comice. Porcării politice, scandaluri familiare și dobitocii de cei ce nu-și cunosc datoria, se comit zilnic. Nu e ziar, care să nu înregistreze in fiecare săptămână cite o corespondență din Folticeni. Astăzi ne vom ocupa de celebrul căpitan de gendarmi G. Fotino, acel cu aventurile nocturne, poetul adonis, care-i place să se inspire la lumina lunei pe câmpiile de prin prejurimile Folticenilor. Iată faptul comis de capabilul Căpitan: In una din zilele trecute a lunei curente, ne scrie corespondentul nostru, locuitorii Vasile Gavriliu și Costache Gavriliu, ducindu-se in comuna Buciumi, comuna Oprișeni, județul Suceava pentru a-și culege recolta de pe o falie de pă u na Erna OlincMerâi-Znlir IDentiste Iași Str. Goliei 42. Efectuează denturi artificiale cari nu se deosebesc de dinții naturali, denturi parțiale fără placă pe ceriul gurei, denturi complecte, cu placă in aur, aluminiu bronzat, aur cu cauciuc și cauciuc sade. Lipsa unui singur dinte se inlocuește printr-un dinte sistem Richmond, și dinte cu șurub dent pivot). Regulează dinții anormal crescuți. Plombează dinți in aur, platină, email, cristal, etc. etc. Cutarisește dinții și măselele bolnave fară a necesita scoaterea lor. Exitacțiune fără durere. Consultațiune de la 9—12 a. m. și de 2 -6 p. m.__________ De inchiriet Una casă compuse din 6 odăi, 2 antreturi, 2 bucătării, o pivniță mare, camară de lemne, grajdiu și șura in Sărărie No. 133. A se adresa la C. Enghel prnicar str. Unirea lași. Moșia mm ESS gara Buhăești in întindere de 318 laici se arendează de la Sf. Gheorghe 1896. A se adresa la d. dr. Sutzu București strada Plantelor sau la d. I. Tanoviceanu avocat, palatul creditului funciar din Iași, Penescu.