Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)

1895-09-26 / nr. 764

704 Procesul Breningitei (Ședința de la 21 sept.). D. Panu­ duce pe larg istoricul exten­­siunei, sfîrșind la vara 11 luni, fugind tri­bunalul să­ facă dreptate căci are ferma convingere de complecta nevinovăție a d lnr Ressu și Robescu. (Ședința de la 2d Septembrie). D. Cornea tot apărătorul d-lor Ressu și Robescu are cuvîntul, după cererea insă a d-lui Petre Grădișteanu d. Cornea ce­dează ca apărătorul d lui Brening să facă o cerere tribunalului. D-sa roagă tribunalul să se ceară de urgență situațiile de plată pentru a se vedea "dacă este adevarată susținerea d-lui Ressu că Georgi n’a fost plătit timp de o lună. D. Cornea se opune. D. Lilovici, prim-procuror, susține ce­rerea d-lui P. Grădișteanu. Tribunalul aprobă: D. Cornea începe mai întâi a schița mo­bilul acestui proces. Arată că procesul s’a făcut violindu-se secretul telegramei lui Somzée cătră Bre­ning. — Cum s’a intentat procesul insă nu pricep, de­oare­ce telegrama așa cum e alcătuită nu ved intru cit se defaimă Statul. In Franța d-lor, am aici o carte, in care vedeți că in anul 1895 ci acum o sută două­zeci, și mai bine de ani adică in a­­nul 1775, s’a violat atunci secretul co­respondențelor, dar sentința a fost anulată. Unde s’a mai văzut un ministru de jus­tiție să ordoane judecătorului de instruc­ție arestarea cutăruia sau cutăruia bănuit, sa atenteze el intăi la libertatea indi­viduală ? Eu cred d-lor judecători că telegrama d-lui Marghiloman (telegramă publicată acum cite­va zile de ziar) a produs cea mai curată impresie, a făcut pe cei bine simțitori să dispere de toate libertățile noastre. D. Cornea urmează bazat pe broșura d-sale publicată acum cite­va zile, asupra „ Violarei decretului telegramelor și scri­sorilor particulare. D-sa dă apoi cîte-va amănunte in a­­ceastă privință, dă cite-va exemple pe­trecute aiurea. Ve pun aci la dispoziție toate cărțile din modesta mea bibliotecă, cercetațile și să asigur că nicăeri, nu veți găsi permis in justiția vre-unei teri asemenea pro­cedări incorecte. Nu acuz pe judecătorul de instrucție, nu, densul și-a făcut datoria, a­ executat un ordin, il rog să primească felicitările me­le pentru modul cum a executat un or­din, să le primească cu atât mai mult cu căt ele viu de­­ la un păcătos care ș’a hră­nit 50 de ani din viața sa in asemenea procese. Vedeți dar d-lor că sunt scurt asupra cestiunei violărei secretului scrisorilor, pentru că legea este categorică, de aceea repet nu ii era permis d-lui ministru să comită aceea ce e comis. D-sa dovedește apoi că o ședință de con­­demnare ar fi nulă. Voi incepe dar de acum cercetarea dosa­rului, rugând pe onor, tribunal și prim­­procuror ca in cursul argumentației mele acolo unde voi vorbi despre vr’o” cestiune asupra căreia sunteți deja luminați să mă opriți pentru a incepe alte. Ședința să suspendă, la redeschidere d. Cornea incepe cu cercetarea dosarului. D-sa ține a declara de mai inainte că nu vede nici o dovadă contra lui Ressu și Robescu. începând cu Brening arată că el avea veșnic in minte cuvintele unui bătrîn En­glez, care fiind pe patul de moarte, chemase in jurul său pe fiii săi și le spuse : „Fal­les de Vargent, honnetement, mais facles de Var­gent,u— Brening să ține de cuvân­tul Falles de l’argent, dar nu honnete­ment, cu toate acestea vorbele lui is con­siderate de evanghelist de și sunt luate de primul-procuror ca cuvinte evanghelice. E frumos rolul ce-1 aveți d-le prim­­procuror ? să fugiți de raționament, să in­­lăturați dovezile ce n’ar fi putut fi de fo­los și să vă mulțumiți numai cu niște de­clarații absurde ? D-sa arată că are a se ocupa de două­­ chestiuni pentru care a adus aici, chestia tramvaiului și chestia extensiunei. D. Kornea citește apoi căte­va scrisori din corespondența lungă a lui Brening și Georgi. D-sa dovedește ca și d. Pann, ha­­o Iul de conrupțiune al acestui jidan putu­ros, manoperi­e de nedemne, minciunele necalificabile ale acestui tip murdar, de cari s'a servit ca să-și satisfacă o poftă, acea de a câștiga parale, aruncând ast­fel calomnii nedemne la adresa a doi oameni onorabili. Nu d-le prim-procuror, nu trebue să te servești de declarațiile lui Brening, trebue să cercetezi, să-ți dai osteneală să culegi dovezi, dacă dovezi există și apoi bazat pe ele să dai in judecată pe acești funcționari, pe acești doi demnitari ai statului. Rău ai procedat d-le prim-procuror, ai să te căești. D-sa incepe prin a se plânge că pe lin­gă acuzările nedrepte ce li se aduc clien­ților sei, este și aceea­ ce ți s’a luat chiar din dreptul lor de apărare. Așa s a refu­zat a se pune la dispoziția apărărei re­gistrele și copierul lui Martin, dar adau­gă d. Cornea, din fericire avem și scri­sori de ale lui Martin pe care dacă Mar­tin nu le ar fi iscălit, ar fi putut confunda căci el are acelea­și proceduri ca și Bre­ning. Martin scrie că afacerea s’a votat nu­mai după lungi conferenți intre consili­erii comunali, după lungi discuții furtu­noase, Minte d-lor judecător, căci este ra­portul ședinței din care reese că s’a vo­tat fără’nici'o discuție in 5 minunte. Tot acest Martin zice că Robescu cu multă dibăcie de abea a făcut să se vo­teze concesiunea și ca aceasta in tovără­șie cu Ressu. Dar apoi d-lor răspunsurile lui Martin la interogatoriu ? Nu citiți acolo de loc d-le prim procuror teama acestui om ? Nu, atunci trebue să știți, că aceasta e dovedită, o spune d. Ferrier. M. M. Kornea, sfârșește, spunând că a venit aci cu convingerea fermă că va pu­tea să dovedească tribunalului nevinovăția clienților și amicilor sei, alt­fel n’ar fi venit”, n’ar­­ fi intrat intr'o afacere in care cel mai mic lucru necinstit ar fi fost. Cere dar achitarea lui Ressu și Robes­cu repetând rugăciunea. „Ardeți d-lori a­­ceste dosare și faceți liberi pe acești doi nevinovați“. Ședința se ridică la oarele 7 anunțân­­du-se cea viitoare la oarele 8 seara. MIGA. Peștii la pre­­ ț curios cum peștii astă­zi Așa de tare s’au scumpit, in căt, de-ți vine cum­va poftă De cigă sau de crap prăjit. E imposibil, nu-ți dă mâna Cât ți se cere să plătești. Și vrei, nu vrei, de-așa mâncare trebue, zeu, să te lipsești. De ce și cum așa scumpete Am vrut ca să mă imformez, Și m’am și dus la hală ’ndată in acest scop, să cercetez. Am aflat tot, dar ce mirare imediat m’a și cuprins când mi s’a spus că peștele astă­zi Cu nici un preț nu se dă prins S’au fudulit grozav toți peștii De cănd știu c ’unul dintr ’ai lor La București, a ajuns astă­zi. Să fie Primul Procuror­ _________Flișki. Consiliul Comunal Ședința de Sâmbătă 23 septembrie. Ședința se deschide pe la oarele 9. Șe­­­­dința promite a fi mai veselă ca de obi­­ceiu, căci d. Ianov e de față. . Se aprobă raportul d-lui Ianov asupra gestiunei 1891—94. In ședința precedentă­­ se votase 2000 lei pentru ca d. .focu să ! EVENIMENTUL 1895 visiteze aleatoriile din streinătate, dar se uitase a se menționa din ce paragraf se va da acea suma de bani. Mavrodi.—Din ce paragraf? Bădărău. — Din cel cu căciula albă. Ianov.—S’a făcut brumarie ! Suma se decide a se da din budgetul milioanelor. D. Mavrodi, după ce mai arată cheltu­iala ce va necesita baia turcească, cere să se voteze un credit de 196,000 lei. Oprește zice d. Ianov să ne ințelegem ce este baia vechie și baie nouă ? devi­­zuri noi, planuri noi și baie vechie. Primarul ’i da toate explicațiunile do­rite. Regret că lipsa de spațiu, mă oprește de a putea publica in extenso cuvântarea d-lui Ianov. In rezumat d. Ianov spune că, dacă s’au vândut moșiile, aceasta s’a făcut cu scop de a Înzestra orașul cu ceia ce -i este mai necesar: APA. Consiliul trecut a votat pentru baie 300.000 lei, astăzi trece de un jumătate milion și cine ne garantează că nu se va mări, de vreme ce am avut precedate și prin urmare ce încredere pot să am in acei ce le fac și in acei ce le aprobă. Eu tiinp nu sĕ îm­barc in această afacere. Faceți ce poftiți. Ați hotărit să se deie lucrarea tot d-lui Văle­scu. De ce ? ca o continuare. Cum ? D. vălescu a avut un plan, un deviz, as­tăzi s’a dărâmat totul, se face alt plan, altă lucrare, și pentru ce am da noi luc­­crarea fără licitație. Când a votat aceasta consiliul comunal a mers alăturea de lege. Consiliul comunal n’a avut dreptul să termine lucrarea așa de gre­a gre chiar dacă din licitație ar fi rezultat pentru co­mună un câștig de câte­va mii lei. Mai am speranță că guvernul nu va aproba acest vot. Eu unul nu voia vota aceasta din mo­tivele arătate SI ASI PUTEA SA MAI SPUN MULTE* PENTRU CE, DAR, TAC. * D. Neculaiche e de părere a nu se mai discuta din nou această chestiune, de oare­ce e deja votată. D. Bădărău se opune la aceasta, zicând că o chestiune atit de grea merită o discuțiune serioasă. Din nou d. Kádárau face istoricul ch­es­­tiunei, arată împrejurările, greutățile unui proces și conchide că ar fi bine ca lucra­rea să se deie tot d-lui Vălescu, in afară de mașinele, care să fie supuse la licitație. REPLICA D. Ianov, declară d-lui Bădărău că nu s’a convins, că tatăi ar trebui să se aducă apă pentru oraș și atunci negreșit se vor fi găsit antreprenorii pentru facerea de băi. S’au prăpădit milioanele comunei pentru abator și baie, de unde se vor lua alți bani pentru apă “? D. Bădărău, de­și nu de lege, se teme de ce va zice judecătorul. Dar eu nu am de ce me teme, merg pe cale legală. Jus­tiția n’are de­cât să decidă asupra pre­­tențiunilor d-lui Vălescu, eu nu pot și nu voi fi in ilegalitate. D. Ianov arată apoi cât e de rău chibzuită baia populară, cât de puține foloase are sa producă, neavindu­­du-se apa suficientă, dar la urmă declară că ar consimți la complectarea acestei băi, dar cere suprimarea băei turco-ro­­mâne, cu care s’a procedat turcește. După ce mai vorbește d. Mavrodi se pune la vot propunerea d-lui Ianov și se respinge. Se votează apoi a se scoate in licitație mașinele necesare pentru feredeu și se admite un credit de 196.000 lei. D. Ianov mai protestă o dată in­potriva acestui vot ilegal și părăsăște ședința zi­când : Fie Cartiog, fie Balaș En vă­las. Ședința se râdicii. Cep. BAIA TURCEASCA. UN RECHISITORIU Be ? iasifi­ ca moșia Buhușul, județul Neamț un biliard, un covor de urs alb, mai multe mobile și diferite alte obiecte, in ziua de 1 octombrie oarele 1 p. m. anul curent. Vânzarea se va face prin licitație publică la casele proprietăței de pe moșia Buhuși. N. ‘Gane Gerante succes. Aliaz FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 35 Léopold Staplea­u­se. Afacerea Castelului se Clamei O căsătorie incestuoasa PARTEA INTRI­u­m s­i­­a­i (Urmare) Când mard­asul Francisc de Gramelle afla că Suzanna urmase pe Eugene Ser­gent, il cuprinse o lum­e nespusă, ne­me­najând de loc epitetile cele mai injurioa­se omului pe care-l rânise. Anselme il liniști cu această lrasă: —Frate, e intr’adevăr o mare nenoro­cire pentru noi ca sora noastră să se a­­morezeze de un om de rând, și mai cu samă de un bonapartist ; dar trebue să ne credem foarte fericiți că acel pe care l-a ales să fie bravura și echitatea personifi­cate, căci dac’ar fi voit, n’ar fi el rânit, dar ai fi tu mort. Anselme ! strigă Francisc, crud atins in amorul seu propriu de cuvintele fra­telui seu.­­Adă-ți aminte și fi drept, adaogă An­se­ln­e. Se poate, reluă după cit­va timp már­ciusul, dar toate acestea nu impedică ca hotârîrea surorei noastre să nu fie o ne­bunie și că noi trebue să incercăm­ incă totul pentru ca ea să-i părăsască. —Cînd vrea ceva Suzanna e năstrămu­­tată, reluă com­tele, și sunt destine cari trebue să se Îndeplinească. —Acești Bouroni au facut tot răul, ce­­aveau nevoe să atragă la Giamelle pe­ a­­cest strigoi din Rusia prăpădi i-ar ceriul ! —Francisc, ren vorbești. Uiți­­­e pare că datorim d-lui Bouroch și fem­eei sale o recunoștință eternă ? — Bată, "conchise mard­usul isprăvind relele raționamente, nu-mi mai vorbi nici­o­datâ de toți oamenii aceștia. A doua zi, Anselme se duse" la Pom­­miers. I se păruse de neaparată trebuință să se ducă să se informeze despre starea rî­­nitului, pe urmă spera se vadă pe Su­­zanna și să o facă să revie poate la alte sentimente. Contra ori­cărei așteptări noaptea fu­sese rea pentru rânit, doctorul nu-i pă­răsise căpătâiul ca și Suzanna, care se purta ca și cum s’ar fi numit­­ loja doam­na Sergent. Anselme nu fu primit, de­oare­ce me­dicul oprise cu desăvârșire de a lăsa pe cine­va să ajungă până la el, și pentru nimic in lume, domnișoara de­ Clamelle nu s’ar fi îndepărtat un­­­ingur moment de scumpul ei bolnav. Contele-i adresă următorul bilet: „Buna și scumpa mea Suzanna, te conjur revină la­­ castel: inima ta bună te rătă­cește, acel pe care-l Îngrijești nu-i incă soțul teu, teme-te de vorbele rele care nu se vor sfii a-ți mânji reputația afirmând cu dreptul că” locul teu nu-i­ la căpătâiul unui om care nu-i nici tatăl teu, nici fratele teu, nici soțul teu. „In numele adincei mele afecțiuni pen­tru, tine vino, reintoarce-te la Giamelle. „Fratele teu , Anselme“. — Este un răspuns, zise el dând acest bilet servitorului lui Sergent , spune da­mei care îngrijește pe stăpânul d-tale ca aștept acest răspuns. Servitorul se intoarse după câte­va mi­nunte. Ei bine ? intreba Anselme. Domnișoara de Clam­ello va scrie peste două zile domnului conte. Era nefolositor sa mai stăruiască. Contele de Giamelle o ințelese și plecă vndată de la Tomm­ers. Francisc ii aștepta cu neliniște. —Ce-i nou ? intreba el pe conte. —­Rănitul merge rea. Cine-ți vorbește de el ? ripostă mar­d­usul, e vorba de­ sora noastră. — Vai 1 cred c’ar treibui să se Întrebuin­țeze puterea pentru a o smulge de la că­pătâiul lui Eugéne Sergent, respinse An­selme. — Și pentru ce n’am intrebuita-o ? în­trebă Francisc. —Pentru că un asemenea procedeu ar fi brutal, nerealisabil și’n defi­nitiv n’ar servi la nimic. (Va urm­a,) Op­pa,­­A o guvernantă cunoscând Jim- Ott UaUld ca engleză, franceză, germa­nă și piano a se adresa la D-na M. de Burbur jud. Dorohoi, Dersca Carnetul silei Eufrosinei Doamnele : Euphrosine Racoviță, Eu­phrosine Vidrașcu, Euphrosine Miclescu, Euphrosine C. loan (Fălticeni), Euphro­sine Cazimir, Euphrosine Bontas, (Roman), Euphrosine L. Catargi, Euphrosine major Vintila, Euphrosine I. și C. Manoliu , Do­­rohoi) Euphrosine Alex. T. Popovici. Domnișoarele: Euphrosine Irimescu, Eu­phrosine *Th. Popovici, Euprosine 1. Do­bias, Euphrosine Dim­achi, Euphrosine Cos­­tache. X BAGALAURIATUL Reușiții din seria: HI-a. 1). Gheorge Istrati, 2) D-ra Ecaterina Drăghici, 3). Grigore Kesim, 4). Carol Co­­nga,­ 5). George Lalu­, 6). Const. Lambrior 7). Mayer Landau, 8). Titus Lapteș, 9). Octav Lupașcu, 10). George Manoliu, 11). Const. Mighiu, 12). Ioan Năsturaș, 13). Plumb Scaleschi. X­ERA NOUA la titlul varietăți, vorbește despre arborele care produce lapte. Păi noi nu știm că faceți aluzie la bu­get ! Șireți mai sunteți! » X In curând va apăre in București o re­vistă stiintifico-literară, intitulată INTIM Sinuciderea de la cimitirul Armean Eri un năsipar trecând pe lângă cimi­tirul Armean din Tatara și a găsit spin­­zurat de un copac pe un dinăr, imediat sesizând poliția, s’a constatat identitatea cadavrului,­­fiind a tinarului Șimcu, carnavar din mahalaua Țicăului, in etate de 22 ani, care incă de alaltăeri Sâmbătă dispăru de acasă. Causa care l’a impins a se sinucide incă nu se cunoaște. X Alaltăeri s’a găsit intr’o tintînă din ma­halaua Frumoasei un copil mic ca de un an inecat. Se crede a fi la mijloc o prun­cucidere. Poliția urmărește pe muma cri­minală. Vom reveni. DC Bătăușii jandarmi rurali Trei jandarmi rurali, eri pe la ore­­le opt sara, trecînd prin strada Spancioc bătută pe sergentul de str. Curmei Const., din Punctul Dorneanu, intr’un mod ne mai pomenit luândui și ți­nalul. Cauza pentru care netrebnicii jandarmi au bătut pe sergent au fost că a întrebat unde se duc. Cerem ca o ancheta minuțioasă să des­chidă pentru a se opune o dată cu capăt la aceste infamii barbare, dindu-le o pe­deapsă exemplară. X file la telegraf In urma ordinului direcției generale a poștelor și telegrafelor, d-nii Mihail C. Popovici, Constantin Popovici, loan Ienă­­chescu și Constantin Brînzăi au primit ordin de permutare de la oficiul Iași la oficiul central in București. Zilele aceste vor mai primi ordin de permutare incă patru telegrafiști Vom reveni. De Zile aceste, ministrul instrucțiunei a aprobat concursul pentru cele 49 burse de la școala Normală „Vasile Lupu“ a­­probând incă trei bursieri și anume : Iordăchescu, Tinchilă și Arămescu cari la concurs a obținut media 7 si frăctie. " Conjuctivita granu­oasa in școala Mai mulți copii ce fraventează școala primară de băeți no.­i din Tatarași sunt bolnavi de Conjuctivita Granuloasă" Parte din elevi cari erau mai greu bolnavi au fost concediați. Cerem ca consiliul sanitar să ia cele mai urgente măsuri de a combate acest flagel, care după cum vedem a luat pro-X LIBRARIA NOUĂ Str. Ștefan cel mare. Avem onoare a aduce la cunoștința onor public că apropiându-se deschiderea școa­­lelor, am asortat librăria cu tot felul de cărți scolastice pentru clasele primare și se­cundare atât in limba Română cât și in limbi străine, precum și toate articolele necesare ia: studiu ca : hârtie, caete, com­­pase, boele creioane, blocuri de desemn, etc. etc. In acelaș timp recomandăm atențiu­nea onor. public asupra bogatului asorti­ment in articole de birou ca: Registre de comptabilitate, copii de scrisori, cer­neală de copiat, călimări, presse, etc. Amintim tot­odată că librăria noastră fiind in relațiuni directe cu principalele librării din țară și străinătate, suntem in posițiune a efectua ori­ce comandă in timpul cel mai scurt. C« stimă: P. Iliescu și D. Grossu. E de incuiz­ivi ȘI De vânzare O casă nouă de zid (1 fum. cărămidă) Compusă din 2 apartamente câte cu 3 camere și antret, cameră rece, bucătărie, coridor de sticlă, pivniță, camară pentru lemne, ogradă pavată, grădină și făntănă etc. Strada Sărărie No. 83 Iași.—Proprie­tarul aceiași Stradă No. 115. i porții îngrijitoare și in primul rînd în­chiderea scotei. Eli s’a adus la comisia 1 pe individa Catinca Zoliman care a furat mai multe lucruri și a dispărut din serviciul dl. D. Pandelea șeful statiei Scinteea.­­ Râmniceanu la Abator­uri la vara 10 dimineață, trei trăsuri se indreptau spre Abator cea dintâi tră­sură ducea pe dl. inginer Gambara in ți­nută de campanie cu picheru-aghiotant Dazzi, a doua ducea pe dl. Chaigneau și pe dl. inginer Rimniceanu, iar a tren pe dl. Grant directorul societătei de construcții și pe dl. Letarscheck. Inspectând Abatorul, dl. Rimniceanu a remas, se zice, nemulțămit de modul cum se conduc lucrările. Aseminea vizitînd captațiunele de apă pentru abator, a găsit ca resultatul e foar­te prost față cu cheltuelile făcute. Vom reveni. DC DC Brad Eri­sara s’a aprins un hogeag la casele d-nei Valter din str. Lăpușneanu. Pompierii sosind au localisat focul care incepuse a răsbate prin pod. Aseară in teatrul Sidoli trupa israelită de operete a cântat frumoasa operetă „Sa­crificarea lui Issac.“ D-ra TRAITLER a sedus pe auditor prin vocea-i plăcută și jocul său admirabil. Sala gemea de lume—Toți artiștii s’au achitat conștiincios de rolurile lor. La școala normală „Vasi­le Lupu“ se a­flă 173 de bursieri in toate cinci clase. * * 5 si Dl Vasile Grabovsci, student in me­dicină, este numit pedagog de limba ger­mană la școala normală Vasile Lupu pe ziua de 15 a. c. * * * D-ra Cleopatra Caramfir, institutoare din Galați, pe ziua de 15 a.c. este tran­sferată la* clasa I a scoalei primare de băeți No. 1 din Tatarași in locul vacant prin permutarea d-lui loan Carare la școala Vasile Adamachi.­­ Dl. Guțu, inginer, care a reușit pentru bursa din Statele­ Unite și Caucas, pentru studiul petroleului, a plecat aseară din o­­rașul nostru pentru Moniteam, unde va vizita instalațiile de gaz și apoi va porni spre Hamburg sau Amsterdam, spre a se imbarca pentru America, unde va urma cinci luni la școala din Michigan și apoi va vizita instalatiunile din Pensilvania. „Curierul Judiciar“ publică interesantul discurs de deschidere a anului judiciar, pronunțat de dl. Procuror General Suțu, de pe lângă Curtea de Apel din localitate. DC­X­X M­a J Fomcemi Corespondenți specială a »Evenimentului“ Adonisul Fălticenilor.— Gandarmul Bo­lohan. Bataia.—La primărie. Vesele- Verbale.— Primarele. — Pro­Reclamația la minister. Ancheta.­­ Darea in judecată. De un timp orașul Folticeni a devenit teatrul unei trupe, tragico-dramatico-co­­mice. Porcării politice, scandaluri fami­liare și dobitocii de cei ce nu-și cunosc datoria, se comit zilnic. Nu e ziar, care să nu înregistreze in fie­care săptămână cite o corespondență din Folticeni. Astăzi ne vom ocupa de celebrul căpi­tan de gendarmi G. Fotino, acel cu aven­turile nocturne, poetul adonis, care-i pla­ce să se inspire la lumina lunei pe câm­piile de prin prejurimile Folticenilor. Iată faptul comis de capabilul Căpitan: In una din zilele trecute a lunei cu­rente, ne scrie corespondentul nostru, lo­cuitorii Vasile Gavriliu și Costache Ga­­vriliu, ducindu-se in comuna Buciumi­, comuna Oprișeni, județul Suceava pentru a-și culege recolta de pe o falie de pă­­ u na Erna OlincMerâi-Znlir IDentiste Iași Str. Goliei 42. Efectuează denturi artificiale cari nu se deosebesc de dinții naturali, denturi parțiale fără placă pe ceriul gurei, den­­turi complecte, cu placă in aur, aluminiu bronzat, aur cu cauciuc și cauciuc sade. Lipsa unui singur dinte se inlocuește prin­­tr-un dinte sistem Richmond, și dinte cu șurub­­ dent pivot). Regulează dinții anormal crescuți. Plom­bează dinți in aur, platină, email, cristal, etc. etc. Cutarisește dinții și măselele bolnave fară a necesita scoaterea lor. Exit­acțiune fără durere. Consultațiune de la 9—12 a. m. și de 2 -6 p. m.__________ De inchiriet Una casă compuse din 6 odăi, 2 antre­­turi, 2 bucătării, o pivniță mare, camară de lemne, grajdiu și șura in Sărărie No. 133. A se adresa la­­ C. Enghel prnicar str. Unirea lași. Moșia mm ESS gara Buhăești in întindere de 318 laici se arendează de la Sf. Gheorghe 1896.­ A se adresa la d. dr. Sutzu București strada Plantelor sau la d. I. Tanoviceanu avocat, palatul creditului funciar din Iași, Penescu.

Next