Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)
1895-10-26 / nr. 789
ANUL III 789 ABONAMENTE SpecLacția. la Tipografia Evenimentului STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38- Iași UN NUMĂR io BANI de pi Til’l Lei 24-pe 6 luni 12— pe 3 luni 6-Pentru străinătate, un an 36-Un număr 10 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director politic G. R. SGORTESCU JOI 26 OCTOMVRIE 1895 "minciuni Inserții și Reclam Pe pagina I linia garmond . Lei 4 -Pe pagina 112 -Pe III 50 Pe IV 25 In număr 1 © bwiL /CTIȘ», / *• * -Ad-miristratia: LA TIPOGRAFIA «EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN GEL MAREȚ**^- La Catur iu. Sumurui Cronica septămănei Pentru d. ministru al instrucțiuiei. Regele Greciei. Evenimentele din Turcia. O causă celebră, In primăvară. Informațiuni Telegnne Cronica septamânei Cei vechi aveau zile faste și nefaste, adecă cum am zice, zile care le purtau noroc, și altele care le aduceau tocmai contrariul. Și noi avem inca remășiți din asemenea credinți. Câți sunt cari nu vor sa plece nici o flata Alarța la drum, sau câte temei refuză de a lucra Vinerea. Dar să vede că și in această privință, ca in toate celelalte, am trebuit să tăcem progrese însemnate asupra celor vechi. Noi am ajuns să avem săptămăni nefaste. * fi* Una din ele este și săptămâna aceasta in care ne aflăm. Uf! Cât de greu apasă asupra bieților conservatori. Iată-i chemați pentru a Ji se ceti decretul de dizolvare a corpurilor legiuitoare. De azi inainte adio diurne, adio leturi grase, adio afaceri nenumerate, adio bilet gratis la drumul de fier, și câte și mai câte. De azi inainte *le-au perdut pe toate și cine știe cât de indepartată este acea fericită* săptămănă, care le va putea reda pe acestea! Câți din ei nu vor mai întâlni o, poate nici o dată! Nefastă și blestămată săptămâna! * * * Tot in cursul acestei săptămăni s’a dizolvat și consiliul comunal din Iași! Bieții radicali! Cât vor fi blestămat și ei aceasta săptămâna, nenorocită pentru dinșii! Ce va mai face de acum Bădărău, oratorul nocturn, ne mai putând acoperi cu mușamale pe nici unul din antreprenorii lucrărilor primăriei, celor cu devizuri și planuri neisprăvite ? D’apoi Grigorovici d’apoi Nicoladhe, care nu va mai putea cununa de acum, pe nimene, in schimbul a 1500 de lei pe lună. Dar bietul Faur, ofițerul onorific ? Adio, și pentru totdeauna adio tuturor acestor bunătăți comunale, pentru bieții radicali, cari se deprinseseră a considera Primăria ca pe o proprietate a lor. Singura consolație pentru această nenorocire căzută pe capul bieților radicali este bucuria sinceră și puternic manifestată pe care au arătat-o bieții funcționari comunali, cari erau tiranizați și umiliți de democrații radicali și caii și pe deasupra erau obligați să facă, de hatârul lui Bădărău, și servici de noapte. Dar dacă săptămâna aceasta n’ar aduce pacoste de căi conservatorilor nu ne-am scârbi de foc și nu ne-ar durea macar capul. Dar vai, uitați-vă cu toții căt de repede vine pe calul seu sf. Dimitrie și ne cere birul seu regulat, chiria ! Vai, iată-l pe sf. Dimitrie ca bate deja la ușa noastră a tuturora și a celui bogat ca și a celui sarac, și a conservatorilor ca și a liberalilor ! Vai! sf. Dimitrie, cât ești de crud și nemilos ! Da ce nu voești să ne cruți macar pe noi liberalii ? Du-te la conservatori, la boeri , ei au agonisit mulți bani albi pentru zile negre și la dânșii vei putea intimpina o primire mai favorabilă. Sf. Dimitrie, la rău timp ai sosit chiar pentru conservatori, căci in această săptămână au avut destule alte nenorociri. Dar și mai la rău timp sosești la ușa săracului. Mă gândesc câte necazuri și mizerii vor suferi zilele acestea atățea oameni nevocși, pe cari proprietarii nemiloși nu voiesc să-i fugăciue. In căte case germane se vor auzi in această săptămână atâtea oftaturi și suspinuri, cât nu se aud in cursul întregului an. Ah ! Sf. Dimitrie, de ce nu ești mai îngăduitor ! * * Există insă in Iași un om, pe care toate nenorocirile aduse de săptămâna aceasta nefastă ’i atinge mai mult decât pe toți. Acest om este Ianca Ventura. Numai el știe toate nenorocirile, care Tau izbit de o dată. Dacă ar fi numai leafa și diurna, n’ar însemna mare pagubă pentru d-sa, căci acestea la un loc abea se ridicau la modesta sumă de cinci mii de lei lunar! Dar sunt afacerile și gheșefturile nenumărate, care ’i indoiau și intreiau leafa. De acestea a trebuit să se despartă cu amar și cu durere și iată că săptămîna aceasta va fi silit a părăsi și pe iubitul său oraș, pentru a se stabili definitiv in București, unde-și propune a-si petrece restul zilelor. Numai de nu s’ar mai Întoarce ! Cetățeni ieșeni, aruncați cu colb in urma lui, se*nu se mai întoarcă.* * * * _____________ * * SILUETE Lolotte... E un an și mai bine de când am făcut cunoștința ei și sunt vre-o opt luni de cănd n’am avut ocasie .. să i adresez cuvântul .Sub aceste auspicii caut a face silueta domnișoarei care poartă numele de mai sus. După că- mi aduc aminte e mai mult brună, are ochi negri, adevărat foarte scănteitori. Ochi in care se oglindește o lume nesfărșită...., absolut stăpână pe ei, știe după ocasie cu privirea-i ori a subjuga, ori a.. trista Influența ei străbate pănă și granițele țărei. Adoptați acești ochi negri la un tenit de un blanc de claie, așa că sub aceste condițiuni poate deveni căteodată și persona grata E o natură foarte delicată, și cu toate că o cunosc puțin pot se spun că e și supărăcioasă, lucru ce atribui și faptului că e l’enfant gaté al mamei sale, îi place mult să dicteze și nu fericesc pe acel care i se împotrivește. Dacă nu mă credeți, întrebați și pe fică ce era să pară cu a lui 14 octombre și asta numai din cauza unui prietin. Are perspectiva de a deveni o pianistă de prima forță,—știință, ce in mod desinteresat o împărtășește și altora, natural își formează mediul. După căt aud n’a avut gentileța sau mai bine zis, condescede nța de-a întovărăși candidații de bacalaureat persecutați de soartă in sesiunea de Iunie. Semne particulare: vecinii caută să-și formeze... prietini. Parfum favorit: mă ertați nu-1 țin minte. 2 Ba. Evenimentele din Turcia Autoritățile turcești, ferm decise a menținea ordinea, au procedat la arestarea citorva persoane. Se semnalează noi tulburări.—Trupele ce staționează in Asia mică, vor fi îndoite Pentru i-nuil Ministru se instructiane Isprăvile inspectorilor școlari. Am arătat cât ne a costat in timp de patru ani inspectorii școlari și in schimb cum au neglijat cu desevărșire de a-și împlini datoria, bătându-și joc de prescripțiunele formale ale legei. Le arătăm ce au făcut in schimb, in locul serviciului pe care-l datoreau. Cea mai mare parte din ei au cătat să profite de poziția lor înaltă și s’au hotărit să o exploateze, pentru a realiza beneficii însemnate. S’au pus pe fabricat manuale didactice de tot soiul, a căror aprobare și-o dădeau ei însuși, prin comisiunele speciale numite de Ministru tot după recomandarea lor, in care figurau și ei însuși, astfeliu că-și aprobau reciproc cărțile didactice, urmând principiul că : „mână pe mână se spală și amândouă obrazul.“ Și astfel am văzut țara inundată cu o mulțime de cărți didactice atât a inspectorilor școlari, cari le impuneau prin autoritatea lor corpului didactic de sub privigherea lor, căt și a altor funcționari din administrația centrală a Ministerului de Instrucție. O adevărată exploatare nerușinată s’a inceput in astă privință; s’au fabricat cărți cu iuțeala vaporului, in diferite ramuri de o dată, făcând o concurență și creându-și chiar monopolul exclusiv. Să cităm câteva exemple. Celebrul in aventuri inspector Găvanescu, profesor de filosofie,a scris un manual de Psihologie și altul de Morală, lare din partea d-sale este un act de mare curaj. Dar nu numai atâta. A mai tipărit și un manual de Istorie antică, despre care singur afirmă in prefața sa, că sa fabricat un timp numai de o lună, precum și un manual de Istoria evului mediu. Acum in urmă a mai lucrat și publicat și o Carte de cetire pentru limba română ! Așa enciclopedist mai rar s’a văzut. Pe toate acestea le-a introdus in școli, căutând se realizeze beneficii însemnate. Dl. Inspector Meisner a tipărit in tovărășie cu dl. Dogariu un Abecedariu, pe care a căutat să’l introducă in cea mai mare parte din școlile primare rurale și urbane, căci vai de învățătorul care va avea curajul a nu’l introduce. Acest Abecedar ’% aduce un beneficiu anual de peste zece mii de lei. Dl. Inspector St. Vârgolici, a căutat să izgonească din mai toate școlile secundare din țară alte gramatici latine nelăsind de căt pe a d-sale. Cunoaștem un caz cănd a făcut observațiuni unui profesor secundar in această privință; la nevoie ’l vom cita. Dl Inspector I. V. Praja a publicat și d-sa căteva manuale de Aritmetică pentru școlile primare, <r ieșind intăi la concurs, cum scrie prefața, și le-a introdus in mai toate școlile de sub direcția d-sale din Moldova, căci in Muntenia s’au izbit de manualele analoage ale radicalului Cosăcescu, care a obținut de la dl. lake Ionascu, in urma unei împăcări, monopolul pentru Muntenia. Chiar funcționarii din minister au tipărit diferite manuale. Astfel dl. Virigiliu Popescu, a publicat o Gramatică Germană, și un a Vladei da Caligrafia . Mai mare batae de joc și exploatare nu s’a mai văzut! Dl. Take Ionescu le știea pe toate și le încuraja. Dl. Frederic Damé, este lucru știut astăzi, este tovarășul pe sub mână la o carte de cetire a unui institutor din București, de unde realisază peste 15 mii de lei pe an beneficiu,. Iată o parte din faptele pe care le-au făcut Inspectorii Scolari. In numărul viitor vom arăta altele. Juvena! Noul Cabinet Francez Luni, noul guvern se va presenta inaintea camenilor și va da lectură declarațiunei ministeriale. Iată aceste declarații: N'avem nimic de adăugat indicațiunelor ce deja le-am anunțat. Suntem siguri că ne aflăm in fața unei opoziții serioase. Se anunță că socialiștii au intențiunea de a depune o moțiune relativă la constituirea unui arbitragiu in afacerea Garmaux.DL Bourgeois va anunța de mai inainte că a luat demare in acest sens. De asemenea se anunță că interpelarea asupra politicei generale va fi depusă in prima zi de un număr de deputați progresiști. Dl. Bourgeois, va cere discuția imediat. P. C. C. Alecu Dâmă-zi d. Bădărău se plîngea că nu-1 salută nici macar membrii din clubul radical. Ei, moneher, ce să faci, și facă de asa ești la inceput! Sie transit gloria ghesefi. Ti. GREVA DI CARMAUX In reuniunea de as!, fii, Comitetul grevei a anunțat ca trei distribuțiuni de ajutore vor fi făcute in cursul acestei luni. Felicitări au fost adresate celor patru frați Vallette, condemnati de tribunalul d’Albi. Aici zace un consiliu zis in glumă comunal Care casa primăriei Au golit-o radical.... Nu stropiți cu lacrimi multe Monumentul seu de veci, Sub pămînt reu n’o să-i fie. E deprins cu bolte reci. Regele Greciei Fliseki. Regele George al Greciei a făcut alaltă eri ultima visită președintelui Republicei la Eliseu.Această visită are un caracter privat. Regele Greciei a mulțumit d-lui Félix Faure, de primirea ce nu făcut la Paris. Eri, regele Greciei a părăsit Parisul. O CAUSA CELEBRA Procesul larquisului ce (Curtea cu jurați din Bourges) Martorii D-na de Nayre e invitată a istorisi oarecare scene de brutalitate așa, int’o zi am voit să scot din minele marchisului pe fiul meu René, el mă apucă de git și voi să mă sugrume.—Altă dată a sărit și m’a amenițat cu revolverul, Marquisa declară că a voit să se ducă se vadă pe Menaldo de mai multe ori și că a fost oprită de marquis. Toată depunerea Marquisei, in privința lui Menaldo, sunt defavorabile pentru marquis. D-na Garnier, amica intimă a d-nei Maria Chaix, depune toate cele spuse ei de amica sa Maria Chaix. Abatele Bridon, depune tot ce știe in privința internărei lui Menaldo in seminarul Masse de Baudreuile, precum si cele spuse de Menaldo lui, in tot timpul cit a stat in seminar. Audienta continuă. ML SFADA DE LA UNUL CONSERVATOR CA LA UȘA CORTULUI — Eri a avut loc la clubul conservator o ceartă intimă din cele mai caracteristice. Mai mulți conservatori fruntași, in cap cu d. Grigore Cogălniceanu, au apostrofat pe d. Ventura cu o vehemența nespusă, acuzăndu-l cu drept cuvânt, că timp de 4 ani a jefuit județul, a adus cearta intre conservatori, a îngropat partidul, așa că astăzi n’are nici mingăierea de a avea cele mai mici șanse la alegeri. Ca culme de dezidere, d. Ventura refuză de a da un ban la cotisație, din tot ce a adunat in acest amar de timp. Această apostrofă a d-lui Gr. Cogălniceanu, a produs un efect teribil. Și intr’adevăr dacă d. Ventura ar da macar in jumătate din aceia ce a șterpelit da la moara Kleper, ar fi da ajuns pentru a plăti toate cheltuelile electorale conservatoare din localitate. D. Ventura, la rândul seu, a apostrofat pe amicii sei, numindu-i netrebnici, și asvîrlindu-le ușa in nas, a declarat că renunță de a mai face politică in localitate. Vid. RUSIA SI ARMENII Se anunță din Constantinopol Agenției Reuter că armeni din Anatolia au de gind să trimită o delegațiune la Constantinopol pentru a da d-lui Neiidov o petiție prin care să roage pe Țarul să-i protejeze. Poarta speră să restabilească ordinea che cam 40000 de oameni. Marele vizir a ordonat valiilor de a liniști pe Musulmani. Patriarhul armenesc a trimes episcopilor din Anatolia o circulare invitindu-i să -și dea toate silințele pentru a menține ordinea printre Armeni. ^ __ __ _ SeleämerT^ Ein camerile legiuitoare au fost disolvate. Colegiile electorale pentru alegerile senatorilor și deputaților viitoarelor Adunări legiuitoare sunt convocate in ordinea si la termenele de mai jos. *■ PENTRU SENATORI Colocinl I in ziua de mersuri, in 22 noembre ; Colegiul II in ziua de joi, in 23 noembre; Colegiul Universităților din București și Iași in ziua de vineri, in 24 noembre PENTRU DEPUTAȚI Colegiul I in ziua de duminecă, in 26 noembre Colegiul II in ziua de luni, in 27 noembre ; Colegiul III in ziua de marți, in 28 noembre . In ziua de mercuri, in 15 noembre, se vor alege debigiții colegiului al III-la conform art. 68 din Legea Electorală. Convocare Adunările sunt convocate pentru ziua de joi in 7 decembrie in sesiunea ordinară a anului 1895-1896 R. ^píí Trí TMln Ssíps sl «In interiiia «Sat ordini sevrre jirîas dimți» poște!!««* și telegrafelor tia Siistoi* «KrîgSnuilwa* o’sleisJoi* sisre a raporta ori ce mișcare as* face spionii i iiiși In țara noastră și *si ține in «»rentess ori ce evenimtate * in 41 mptate. SGOMOTE DE RESBOIU CONSTANTINOPOL. 23 Octombre.Bursa dorește foarte mult întinderea moratoriului afacerilor in acțiuni, pentru a susține cursul valorilor țării dar până acuma fără resultat. Situația Băncii otomanie este grea, dar se speră că moratoriul de care profită in parte, o va consolida. CONSTANTINOPOL, 23 Octombre.Prima emoțiune causată de moratoriul, n’a trecut incă. Lichidarea s‘a amânat pentru 18. Banca otomană și principalele stabilimente financiare n’au de gând să profite de moratoriul care se aplică numai operațiunilor comerciale. Lui Jică. Se desvăluie de doliul Tristei ierni chinuitoare Tot pămîntul, și în codru S’aud șoapte la isvoare. Lăcrămioarele pădurei Zimbesc dulcei tinereți Cind le leagă ’nață alba Sn a vrăjei dimineți. Și pe crengele ’n verzi te Gintă cucul, vrăjitorul, Și-alții doină o ascultă Și pădurea și isvorul. Pe sub streșini rindunica își clădește al său palat, Iar prin țarini mii de păsări După pluguri hrana ’și cat. In a farmecului mreje Ce se țesâ primavara, Cine nu’și dă dă întilnire Cu iubita’n toată sara ? I. I. Alexandrescu- Dafin. 1895 April. TELEGRAME (Serviciul ziarelor streine) VIENA, 23 Octombre. — Comisiunea bugetului a votat fondurile secrete cu 19 voturi contra 3: Contele Badeni a declarat că nu consideră acest vot nici ca un semn de încredere, ci ca un credit necesitat de trebuințele guvernului. Ministrul-președinte menține promisiunea de a presenta in curind un proiect de reformă electorală. In ceea ce privește dreptul de întrunire, guvernul este gata să nu lucreze in mod prea riguros, dacă oratorii intrunirilor vor modera limbagiul lor. BERLIN, 23 Octombre. — Cancelarul, prințul de Hohenlohe, a primit marele cordon al Turnului și al Spadei Portugaliei cu lanț. PETERSBURG, 23 Octombre. — Starea semănăturilor de iarnă in Rusia europeană este in general satisfăcătoare, afară de Rusia meridională și de provinciile poloneze. (Agența Romina) PARIS, 23 Octombre. — D. Guiegesse deputat de Morbihan, a fost numit ministru al coloniilor. PERSIA.—Times primește din Teheran următoarea depeșă: „S’a format o companie rusă, cu un capital de 2,500,000 ruble pentru construirea unui drum care să înlesnească comunicațiile intre capitală, și litoralul mării Caspice. Guvernul rus a garantat un divident de 5 la suta acționarilor nouei societăți. Administrația II-M Badara« Cu două voturi triumfă coaliția conservatoare-radicală. Și oricăt de defectuoase ar fi moravurile noastre politice, iică unui om, care până atunci făcea paradă de democratism, de votul obștesc și de representarea minorităței, i-ar fi venit cel puțin greu de a primi puterea din măinele exclusiv al poliției și in urma unei alegeri care samănă mai mult cu o infrîngere rușinoasă. Zic. că un alt om s’ar fi cel puțin jenat. Bădărău insă pătrunse in primărie cu acel aer obraznic ce-l caracterisează și desfidănd lumea, care uimită privea cu dezgust la acest pseudo-democrat, care din interes de căpătuială și putere a dat cu piciorul in trecutul și principiile ce le profesase. Poate să mâ’nșel, dar eu imi inchipuesc un democrat, pe un om care nu numai să facă paradă de vorbe frumoase, ci să pue in aplicare imediat și oriunde principiile sale, să fie milos, bun și indurator pentru toată lumea. Ei bine intrarea lui Bădărău la primărie, a produs o adevărată groază prin funcționari, pe cari ii brusca, ii trata fără pic de considerațiune. Dar Bădărău nu se mulțumi cu atâta, ci transformă starea funcționarilor intr ’o adevărată robie. Bădărău e autorul ședințelor de noapte ! El trântit in trăsură, după ce toată ziua iși satisfăcea multiplele sale interese bănești, seara bine dispus de la masă, se gândea să facă digestiunea in sala Consiliului Comunal. Și porunci ca consiliul să nu se’ntrunească decăt numai noaptea. Ce-i păsa burtă—verdelui Bădărău, că funcționarii primăriei muncesc de dimineață și pănă seara, neîncetat, mai reu ca salahorii, bine că el a fost satisfăcut. Pentru Bădărău nu există „lupta pentru ziua de 9 ore"”, el a impus funcționarilor de a munci 16 ore pe zi, fără a li se da vreo gratificație pentru aceasta, și tratăndu-i astfel mai reu ca cel din urmă exploatator particular. Smirna trebuiau funcționarii să steie o noapte întreagă, erau aspru admonestați și amendați acei ce lipseau. ...La ora 1 după miezul nopței, funcționarii, flămânzi, istoviți de muncă, fugeau repede spre casă, iar in trecere priveau cu desgust la „Eliseu“ cum Bădărău, cu măinele pe burtă, se regala cu bere Luther. Acesta era prologul să vedeți insă debutul. S. ZDeTourvil seu SPI0T1QS0QF Vremea tirguelilor incepe să se apropie. Din toate părțile misiunile incep să cutreere țara și diplomația politică stă cu urechile ciulite. S’aud sgomote de răsboiu și mai știu cu ce e o nesiguranță, o nedumerire unică in felul ei, care stapînește partidele din oposițiune. Decretul de dizolvare al camenilor e un ' fapt implinit și in curînd alegătorii vor fi