Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)
1895-10-28 / nr. 790
ANUL III 790 ABONAMENTE țară pe un an . . . . „ pe 6 luni . . . „ pe 3 luni . . . Pentru străinătate, un an Lei 24 -•n 12-36-Un immar IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN IRedacția, la, Tipografia Evenimentului STRADA S’lEFAN CEL MARE N. 38. Iași 9 Director politic G. A. SCORTESCU ÖN NUMĂR 1O BANI SAMBATA 28 OCTOMVRIE 1895 u R Inancuri inserții și "c"Cte m Pe pagina I linia garmond . Lei 4— Pe pagina II n . . . f 2 Pe „ III n . . . 50 Pe , IV „ . . . ?5 sin număr IO bani M^aummMtMiM^Mwaw^vxyamarjirgiPBaaiw :aw> > MmMMHnofiU' £'. ■ tV-* Administrația : â.t LA TIPOGRAFIA «EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL HMN&Î f- La Catul-iu. Evoluția grupului junimist l’entru d. Ministru de instrucție Noul ministru Francez Administrația d-lui Bădârjiu Turcii și evreii Mișcarea electorală Vocajul regelui Portugalei Procesul marquisului de Mngve Se apropie. Informații—Telegrame Evoluția grupului junimist Azistăm la o transformare de mare însemnătate in direcția politică a grupului junimist. Cu totul neinsemnat la originea sa, acest grup politic, după ce a trecut prin mai multe faze, se indrumează acum pe o direcție politică nouă și neobișnuită pănă acum la dânșii. Este interesant de a urmări atât originea și direcția politică anterioară a acestei grupări, căt și pe aceasta nouă, pe care se pare hotărit a se indruma acum in mod definitiv, pentru că astfel nu numai vom avea putința de a dovedi, că prin evoluția ce o incearcă acum, prin faza nouă in care a intrat, gruparea junimistă poate de acum avea aspirația și dreptul chiar de a dobândi in viitor puterea pe suma sa proprie și in afară de orice tovărășie sau alianța de guvernământ. Să schițăm deci pe scurt primele începuturi ale junimiștilor, precum și fazele prin care au trecut, pănă in prezent. Junimiștii apar ca grup politic pentru intăia oară cam pe la 1866, cu ocazia alegerei de domn. Dl. T. Maiorescu susține pentru intăia oară candidatura unui prinț strein, și anume a lui Carol de Hohenzolern. De atunci și pănă la căderea primului minister a d-lui Catargiu, in 1876, au stat in partidul conservator, sub direcția acestuia, distingăndu-se prin reacționarizmul lor, prin care întreceau chiar pe vechii conservatori. Ne aducem aminte de celebra Petiție de la Iași, prin care cereau stabilirea pedepsei cu moarte. Luați in 1870 in Ministerul d-lui Catargiu, finii Th. Rosseti, Carp și Majorescu, s’au distins in departamentele lor printr’un spirit foarte autoritar și arbitrar, astfel că insuși Senatul conservator a fost silit a da un vot de blam d-lui Maiorescu. După căderea conservatorilor de la putere, in 1876, junimiștii fac pentru intăia oară nuanță aparte. Pe când d. Catargiu, șeful conservatorilor, stătea retras in vieața privată, junimiștii continuă de a inconjura tronul, intrecăndu-se in lingușire și cult cătră dinastie. „Respect tronului și dinastiei“ este cel intăi, și la inceput, unicul articol din programul junimist. Pe baza acestui cult și program, junimiștii sau alipit apoi din ce in ce mai mult de partidul liberal ajuns la putere, pănă ce unii din ei, ca d-nii Carp și Maiorescu, au primit a fi miniștri la Viena și Berlin, iar d. Rosseti a fost numit la Gassalle. La 1883, cu ocasiunea revizuirei constituției, junimiștii fac ruptura definitivă de partidul conservator. Pe când aceștia se retrag și se abțin de la alegeri, declarând că nu vor recunoaște reformele constituționale ce se vor face, junimiștii primeau a fi susținuți de guvern prin candidaturi oficiale, alegându-se câțiva din ei la Vaslui și aiurea. Atunci junimiștii simt nevoia de a-și schița Programul lor politic, făcând să apară primul lor ziar, „România Libera“ și recunoscând de șef pe dl. Carp. Gruparea junimistă dintr’o stare nehotărită anterioară ’și lua fizionomia sa aparte și deosebită de a tuturor celorlalte grupări. Fără a inceta de a da sprijinul lor guvernului d-lui Ion Brătianu, pe care’l numiau „omul superior“, junimiștii n’au incetat un moment de a se afirma ca grupare aparte, căutând a se desvolta pe spinarea și in detrimentul celor două mari partide istorice. Chiar pănă in ultimele zile de guvern a d-lui Brătianu, junimiștii deși făceau si ei opoziție n’au incetat de a se distinge in mod taotor de restul opoziției, nevoind a o urma in retragerea ei din parlament și in revoluțiile de stradă. Cu căderea guvernului liberal, in Martie 1888, grupul junimist face un pas indrăzneț de progres, sprijiniți de Rege, care le-a acordat favoarea de a alcătui un minister extra-parlamentar, pur junimist, sub președinția d-lui Th. Rosseti. Cu această ocaziune, gruparea junimistă s’a descoperit in totul, arătând adevăratele principii politice de care este călăuzită. Dar analiza acestor principii o vom face-o in articolul viitor. *** ! SILUETE LILI I Nihil sine causa ! Nu vroia să mă creadă cănd i-am spus că o să-i fac silueta, m'am ținut de cuvânt.—Am să caut să o descriu întocmai, cu toate că are semi vie greu de tot Să incerc insă. O blondă admirabilă. Talie «vestă, privirea pătrunzătoare, totdeauna veselă ți răzîndă, cu un cuvânt .. adorabilă in toată puterea cuvântului Nu-i plac preumblările, stă mai mult închisă in casă, mai mult incă, n’agrează nici petrecerile sgomotese ale concentățenelor ei. Urmează cuirguință ultimul an la institutul „Reuniunea Femeilor Romăne”. —Se bucură de multe cunoștinți și prietini, deși cunoaște vorba „Fereștemă doamne de prietini, că de dușmani mă feresc eu singură. Parfumul îi desplace, căci voește că haina să-i fie tot atât de curată ,Și nefalsificată ca și inima. — Un petit mot e monograma de pe scrisorile duduii, iată că și eu aun petit mot”, am spus despre drăguța d-sale persoană. Semne particulare: Stă la fereastră după perdele, de unde poate observa, fără a fi văzută. Culori: Rose (mi se pare că ia in considerație simbolul culorilor Așa e ?..) Ideal: Ce Ideal ai dudue?.. Caracteristic: Se pretinde serioaă. Lectură de predilecție : A V'aluță. Din albumul ei: Cât e de tristă natura, care 8* restrânge intr'un suflet trist și pustiu. Jică Turcii și evreii VIENA, 24 octombrie.—„Corespondența politică“ află din sorginte autoritată că guvernul otoman menține mereu înterdicțiunea imigrărei de evrei străini. Nu se acordă acestora decăt o ședere de 30 de zile in Palestina pentru a vizita locurile sfinte. Debarcând la Jaffa acești evrei trebue să dea o garanție că vor părăsi țara in termen de 30 zile. Nu se primesc ca garanți de căt supuși otomani. Administrația d-lui Badarau —Bădărău Brening— Consiliul comunal se adună, in fine, după ce isbuteste numai grație bandelor de bătăuși, înainte de a analiza aproape fiecare ședință și lucrare in parte, pentru a dovedi că întreaga activitate a consiliului comunal radicalo-conservator, nu a fost decât o serie nesfârșită de intrigi meschine, călcări de lege și fraude, țin să menționez care a fost „prima reformă“ a d-lui Bădărau. Deja comisia interimară intrase in tratative cu, d. Rombaux, pentru concesiunea unui tranvai ■ electric. Înainte incă de a se constitui consiliul comunal, d. Rombaux fu poftit să vie la Iași. In acest timp insă Brening, faimosul Brening, sosește in Iași și face o ofertă pentru concesiunea iluminatului și a tramvaiului. Oferta, după cum se poate vedea dinfydosare, e foarte laconică, nu arată nici o condițiune, așa cum se făcea Brening in totdeauna, știind că nu această e calea pentru a obținea vr’o concesiune de la conservatori. Atât de batjocoritoare era această oferta, nicit—cetiți Monitorul comunal — ajutorul de primar, d. Mavrodiesita s’o puse la ordinea zilei. Ei bine, in prima ședință, singur Bădărău s’a ridicat și a cerut ca „oferta lui Brening“ să fie pusă intăi la ordinea zilei, și a susținut cu tărie aceasta, cu toate că i s’a explicat de ceilalți consilieri, că oferta lui Brening a venit după a lui Rombautz, dar mai ales cele două concesiuni odată, neprimind una fără alta, iar consiliul comunal e chiemat să discute numai chestia tramvaiului. Cu multă părere de rău, Bădărâu s’a resignat. Consiliul comunal a făcut foarte bine de n’a luat in considerație propunerea d-lui Bădărâu, deoarece a doua zi chiar a isbucnit „Breningita“ la Galati“. S. O caravană atacată de rebeli Se telegrafiază din Zanzibar că rebelii, au atacat la Mazeras, o caravană de englezi.________ Iași CUM IS FEMEILE Cei cari au avut ideia Și au zis cum că femeia, É ca vremea schimbătoare Au avut dreptate mare ! Iar acei cari-o adoară Și-i să ’nchin din cale-afară. Aceia nu știu seracii, Că ea’i tot una cu dracii. Da, femeile sunt toate, Fără doar’ și tară poate, De-o potrivă inșelătoare Și cu vremea schimbătoare. Și de fac unele bine,Să mă creadă ori și cine, Fără pic de indoială — Că’l fac numai din greșală. Adrian Miliari in Japonia și Coreea Ministrul Japoniei a remis secretarului de stat o depeșă oficială precizind intențiunile Japoniei relativ la Coreea. Această depeșă declară că este necesitate incă de a reține trupele in Coreea. iaria Conservatorilor In „Timpul“ de mercuri 25 octomvrie există in fruntea ziarului un articol intitulat „Tăria noastră“ prin care voeștea speria lupul cu pielea oaiei. Se examinăm citeva din punctele culminante ale acestui articol și vom vedea că, prin neadevărul faptelor expuse, constitue cea mai sdravănă zeflemea la adresa conservatorilor. Faimosul articol incepe cu descrierea intrunirei de la clubul conservator, zicind că a fost o întrunire impozantă și că un partid care oferă o asemenea privelește după 15 zile de la retragerea de la guvern insamnă că a căzut in picioare. Ce e drept impozantă a fost întrunirea și frumoasă a fost priveliștea cînd cei 40 membri ș’au dat dimisiile din club ; acest fapt dovidește cred de ajuns că au căzut in cap iar nu in picioare. Mai la vale stă scris : am sacrificat interesele personale pentru interesele și binele țetei, am făcut fapte mari și am lasat in urmă o operă statornică. Pușca manlicher, lactometrele rurale, Medea, Meteorul și cite altele, sunt probele cele mai evidente de modul in care au sacrificat interesele lor, intereselor țetei, ci pentru faptele cele mari, pentru ca se se probeze se admitem și proba testimoneală, mai mult insă le cităm chiar noi mărturii: Resu, Robescu, Brening, Suțu etc. cari imbrăcați in lalaturile vărgate vor putea se mărturisească de măreția lor. Opera statornică o avem in tiiadevăr, aceasta e starea destrăbălată a finanțelor țetei, e deficitul cu tare se va inchia bilanțul anului financiar. La sfirșit articolul ce termină astfel: tari am fost la guvern, mai tari vom fi in opoziție; cu de tari au fost la guvern s’a văzut, de indată ce junimiștii s’au retras de, ei nu au mai putut exista de sine un singur moment; și dacă tot așa de tari vor fi in oposiție, atunci pot se cînte de pe acum pe toate tonurile, adio del passato: VIR. Mimiét# Ziarul „Correspondence Veste“, face alusiune la zgomotul ce circulă că, Germania este de acord cu Rusia asupra afacerilor din Orient, in scop de a obținea o compensațiune incă neindicată și remarcă că situațiunea Italiei in tripla alianță devine din ce in ce mai bizară. In această situație Italia se găsește pe deoparte aliata Germaniei, amica Angliei și pe de altă parte aliata Angliei, care e inimica Rusiei. Ziarul se întreabă, ce va face Italia din ziua cînd Rusia și Anglia se vor decide a curma certele lor pe chpul de resboiu. Ziarul zice că acest rebus diplomatic pare nedescifrabil. Mișcarea electorală în întrunirea care a avut loc vineri sara la clubul național-liberal din capitală s-a proclamat un comitet electoral central, care se va aduna astăzi pentru a se constitui. In numărul viitor vom publica numele tuturor persoanelor din care se compune acest comitet, ce va dirige, ca și in opoziție, campania electorală a partidului Național-Liberal. SPIC. Regele Greciei Regele Greciei a sosit in cel mai strict incognito in Viena, unde va sta vr’o patru zile. Fetitmenul liniștit de Irinei Tot din isprăvile inspectorilor școlari. Luând in cercetare întreaga activitate pe care a desfășurt’o nenumărații inspectori școlari cu care ne-a dotat marele reformator al învățământului, dl. Tache Ionescu, am constatat pănă acum urmoarele : In timp de patru ani cea mai mare parte din ei și-au neglijat cu desevărșire serviciul, nefăcând decât foarte rari inspecțiuni, iar alții de loc, călcând dispozițiunele precise ale legilor și dând astfel un zeu exemplu de sus in jos corpului profesoral. 1 N’au făcut și n’au publicat rapoarte generale anuale sau trimestriale, astfel iu cum iarăși ’’ obligă precis legea, făcăndu-se și in această privință culpabili de neglijență in serviciu, fapt pentru care ar merita cel puțin un avertisment, dacă nu concediați. In schimb am arătat cum au căutat să tragă numai beneficii din pozițiunea ce ocupau, intrecăndu-se a tipări diferite manuale didactice, a căror aprobare și-o asigurau de mai înainte, prin schimburi de servicii reciproce. Acest fapt moralminte este absolut blamabil, cu toate că nici un text de lege nu’l oprește. Buna-cuviință și o înaltă moralitate le dicta insă a nu tipări nici un manual didactic, pe căt timp au funcționat ca inspectori. Cunoaștem faptul că Academia română a hotărit prin o dispoziție a ei, ca nici una din operile membrilor sei se nu fie premiată, pentru a nu mai cădea sub bănuiala aruncată de multe ori asupra lor că-și impart colegialicește premiele. De acest corect principiu ar fi trebuit să se inspire domnii inspectori școlari, abținându-se de la orice publicări de cărți didactice pe tot timpul inspectoratului dlor. In loc de aceasta d-lor s’au întrecut in fabricațiuni enciclopedice de tot felul de cărți școlare, a căror desfacere numeroasă și-o asigurau regulat, prin influența morală ce o exercitau asupra subalternilor lor. Trist exemplu, care nu a putut de loc servi pentru a le ridica prestigiul, de care in totdeauna ar fi trebuit să se bucure in corpul didactic. Dar se arătăm și un alt mijloc prin care au căutat să-și exploateze poziția lor de inspectori, pentru a realiza diferite beneficii. Cei mai mulți din inspectorii școlari, s’au vărit cea mare parte a anului in diferite comisiuni, unde erau retribuiți deosebit, pe lângă leafa ce o primiau ca inspectori. Să cităm căteva exemple: Dl. Stefan Vergotici, in tot timpul cât a fost inspector, stătea regulat câte 2 luni pe an in Iași, in comisiunea de Bacalaureat, încasând taxe deosebite și neglijăndu-și inspecțiunele, pe care era dator să le facă in acest timp. Ce-i dreptul legea zice în art. 105 că inspectorii generali fac parte de drept din comisiunea de bacalaureat. Dar atunci cum d. Michailescu inspectorul general din Capitală,n’a figurat in aceste comisiuni ? Dar ce a căutat dl. Vărgolici in comisiunele de examinare ale candidaților pentru învățători ? Nici o lege nu’l obligă a participa in aceste comisiuni, unde era ocupat regulat câte alte două luni pe an, și de unde a încasat regulat iarăși alte diurne și taxe suplimentare. Se fie oare atât de universal și specialist dl Vergolici, și pentru învățământul primar ? Să ne dea voie a nu videa in acest fapt de cu totul altceva și anume: o prea mare iubire de argint. Dl. Vărgolici, ’și primea leafa de inspector general, 1200 lei lunar; d-sa își mai incasa gradația de la Universitate, vr’o 400 lei Lunar; leafa de la Se. Normală 200 lei; apoi o treime din leafa sa de la Universitate, vr’o 150 de lei, plus taxe la bacalaureat, plus diurne de la comisii mele pentru învățători și institutori, plus veniturile de la vînzarea gramaticilor d-sale. Să ne dea voie dl. Vărgolici să constatăm că in tot timpul inspectoratului seu se preocupa prea mult de afaceri bănești și cu mult mai puțin de interesele școalei. D-sa a izbutit să despereze chiar pe unul din colegii d-sale, care nu s’a plâns personal că dl. Vărgolici a lipsit de delicateță față cu d-sa, insistând a fi numit președintele comisiunei examinatoare pentru învățători din Iași in iarna anului 1893, când acel coleg voia a remănea d-sa in Iași, lângă familia sa. Și ca dl Virgolici a făcut și alți colegi de ai d-sale, luând diurne peste diurne din alte însărcinări, pe care și le înmulțea la infinit, neglijindu-și atât de mult adevarata d-lor însărcinare -inspecțiunile. Să nu se mai mire deci d-nii inspectori dacă s’au bucurat de atit de puțin ■prestigiu intre membrii corpului didactic și dacă au intimpinat foarte puțin respect. Exemple e să dau de sus in jos și d-lor n’au fost modele de cit de rele exemple. (Va urma) _________JUVENAStru a declara ca in cas centrariu puterile se vor ințelege asupra măsurilor de luat. Ambasadorii vor invita pe ministrul afacerilor străine să le facă cunoscut ce are de gând să facă guvernul otoman, pentru a pune capăt stării actuale. GONSTANTINOPOL. In timpul măcelurilor din Diaberkir, consulul Franciei se află in primejdie. N’a scăpat de căt mulțumită unei intervențiuni energice a d-lui Cambon. GONSTANTINOPOL. Ultimile știri constată că turcii au atacat pe armeni, fără să fi fost provocați. In cercurile diplomatice se consideră in unanimitate situația ca foarte gravă. IÎGRAÎE.... (Serviciul ziarelor streine) ROMA. Se anunță din Constantinopol Agenției Ștefani, ca in urma desordinelor repetate in diferitele părți ale imperiului, in paguba creștinilor, ambasadorii puterilor mari s’au prezentat azi in parte la Poartă pentru a solicita măsuri imediate de natură a restabili ordinea și pen J?oi Volante Unei femei frumoase, bărbații ii iartă tot, femeile nimic.* în % Un secret este ca și o ruptură de haină. Cu cât vrei s’o ascunzi cu atîta se vede mai tare.* Ochii cari nu se văd se uită. Voiajul regi Vizita la curtea nea la Berlin. - Toastele o Regele Portugal dam la Berlin cu A făcut o visită tuiui Frideric, ur In urmă a făcut i Sara, un prinz de marmoră a noi gelul. Ambii suverani Lu Un metru’n Perfect curr La stânjeni, Deși e ser Căci palmete A ^. Se’mpart nu este așea ? Iar tu susții că ele zeu, Se’mpart in.... cafenea ! MCA ____________ Flișchi O CAUSA. CELEBRĂ Procesul Marquisului fle ÎSTATVE (Curtea cu jurați din Bourges) audiența martorilor Președintele dă ordin să introducă pe abatele Rosselot. La intrarea abatelui o mare mișcare se produce in sala, abatele fiind martorul de sensație. Maroiusul pare a provoca pe martor cu privirea sa. Abatele declară că e chemat ca martor de marquis, istorisește campania intreprisă contra lui și brutalitățile marquis 1 față cu femeea sa. Declară că nu e astecat de joc in denunțul ce marqui, adresat parquetului și arată că fiul cel mai mic al marquisului a murit din causa brutalităților tatălui său. Henri de Nayre, fiul marquisului, in etate de 19 ani, arată brutalitățile tatălui său, dar spune că abatele il brutalisa mai mult ca tatăl său. Henri, acasă pe abate ca a tratat pe mama sa de idioată. René de Nayre, declară că după arestarea tatălui său, abatele Rosselot a cerut la mama sa cheile, sub pretext de a regula niște acte. A stat singur mai bine de 10 minute in odaie. Această declarație explică lipsa scrisorilor luienardo. După ascultarea servitorilor, incep desbaterie. In No, de mine vooi da desbaterile urmate, o telegramă insă ne anunță că Marquisul a fost achitat. MI. SE APROPIE Intr’unul din articulele noastre am spus că partidul conservator s’a hotărit să se abină de la alegeri și să iese mină liberă partidului liberal. Astăzi situațiunea iea o nouă față și circulara d-lui Catargiu vine să dovedească că d-sa e ferm hotărit să nu se lese, să se fie dirz. Pe noi lucrul acesta, cum am spus-o, nu ne întristează și dorim ruginitului moșneag, representantul pustelor cu crejmene, mai mult succes decăt acel pe i , care i’a avut in cei opt ani trecuți. Sunt tare curios se știu cum s’o fi inchipuind el țara și ce idei o fi avind despre program, căci nu mă indoese că la