Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)

1895-10-28 / nr. 790

ANUL III 790 ABONAMENTE țară pe un an . . . . „ pe 6 luni . . . „ pe 3 luni . . . Pentru străinătate, un an Lei 24 -•­n 12-36-Un­ immar IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN IRed­acția, la, Tipografia Evenimentului STRADA S’l­EFAN CEL MARE N­­. 38. Iași 9 Director politic G. A. SCORTESCU ÖN NUMĂR 1O BANI S­AMBAT­A 28 OCTOMVRIE 1895 u R Inanc­uri inserții și "c"Cte m Pe pagina I linia garmond . Lei 4— Pe pagina II n . . . f 2 Pe „ III n . . .­­ 50 Pe , IV „ . . . ?5 sin număr IO bani M^aummMtMiM^Mwaw^vxyamarjirgiPBaaiw :aw> > MmMMHnofiU' £'. ■ tV-* Administrația : â.t LA TIPOGRAFIA «EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL HM­N&Î f-­ La Catul­­-iu. Evoluția grupului junimist l’entru d. M­inistru de instrucție Noul ministru Francez Administrația d-lu­i Bădârjiu Turcii și evreii Mișcarea electorală Vocajul regelui Portugalei Procesul marquisului de M­ngve Se apropie. Informații—Telegrame Evoluția grupului junimist Azistăm la o transformare de mare în­semnătate in direcția politică a grupului junimist. Cu totul ne­insemnat la originea sa, a­­cest grup politic, după ce a trecut prin mai multe faze, se indrumează acum pe o direcție politică nouă și neobișnuită pănă acum la dânșii. Este interesant de a urmări atât origi­nea și direcția politică anterioară a a­­cestei grupări, căt și pe aceasta nouă, pe care se pare hotărit a se indruma acum in mod definitiv, pentru că ast­fel nu nu­mai vom avea putința de a dovedi, că prin evoluția ce o incearcă acum, prin faza nouă in care a intrat, gruparea ju­nimistă poate de acum avea aspirația și dreptul chiar de a dobândi in viitor pu­terea pe suma sa proprie și in afară de ori­ce tovărășie sau alianța de guver­nământ. Să schițăm deci pe scurt primele în­ceputuri ale junimiștilor, precum și fa­zele prin care au trecut, pănă in prezent. Junimiștii apar ca grup politic pentru in­­tăia oară cam pe la 1866, cu ocazia a­­legerei de domn. Dl. T. Maiorescu sus­ține pentru intăia oară candidatura unui prinț strein, și anume a lui Carol de Hohen­­zolern. De atunci și pănă la căderea primului minister a d-lui Catargiu, in 1876, au stat in partidul conservator, sub direcția a­­cestuia, distingăndu-se prin reacționariz­­mul lor, prin care întreceau chiar pe ve­chii conservatori. Ne aducem aminte de celebra Petiție de la Iași, prin care ce­reau stabilirea pedepsei cu moarte. Luați in 1870 in Ministerul d-lui Catargiu, fi­nii Th. Rosseti, Carp și Majorescu, s’au distins in departamentele lor printr’un spirit foarte autoritar și arbitrar, ast­fel că insuși Senatul conservator a fost silit a da un vot de blam d-lui Maiorescu. După căderea conservatorilor de la pu­tere, in 1876, junimiștii fac pentru intăia oară nuanță a­parte. Pe când d. Catar­giu, șeful conservatorilor, stătea retras in vieața privată, junimiștii continuă de a inconjura tronul, intrecăndu-se in lin­gușire și cult cătră dinastie. „Respect tro­nului și dinastiei“ este cel intăi, și la inceput, unicul articol din programul ju­nimist. Pe baza acestui cult și program, juni­miștii sau alipit apoi din ce in ce mai mult de partidul liberal ajuns la putere, pănă ce unii din ei, ca d-nii Carp și Ma­iorescu, au primit a fi miniștri la Viena și Berlin, iar d. Rosseti a fost numit la Gassalle. La 1883, cu ocasiunea revizuirei cons­tituției, junimiștii fac ruptura definitivă de partidul conservator. Pe când aceștia se retrag și se abțin de la alegeri, decla­rând că nu vor recunoaște reformele cons­tituționale ce se vor face, junimiștii pri­meau a fi susținuți de guvern prin candi­daturi oficiale, alegându-se câți­va din ei la Vaslui și aiurea. Atunci junimiștii simt nevoia de a-și schița Programul lor politic, făcând să apară primul lor ziar, „România Libera“ și recunoscând de șef pe dl. Carp. Gru­parea junimistă dintr’o stare nehotărită anterioară ’și lua fizionomia sa a­parte și deosebită de a tuturor celorlalte gru­pări. Fără a inceta de a da sprijinul lor guvernului d-lui Ion Brătianu, pe care’l numiau „omul superior“, junimiștii n’au incetat un moment de a se afirma ca grupare aparte, căutând a se des­vol­ta pe spinarea și in detrimentul celor două mari partide istorice. Chiar pănă in ultimele zile de guvern a d-lui Brătianu, junimiștii de­și făceau si ei opoziție n’au incetat de a se­ distinge in mod taotor de restul opoziției, ne­vo­ind a o urma in retragerea­­ ei din par­lament și in revoluțiile de stradă. Cu căderea guvernului liberal, in Mar­tie 1888, grupul junimist face un pas in­­drăzneț de progres, sprijiniți de Rege, ca­re le-a acordat favoarea de a alcătui un minister extra-parlamentar, pur junimist, sub președinția d-lui Th. Rosseti. Cu această ocaziune, gruparea junimis­tă s’a descoperit in totul, arătând adevă­ratele principii politice de care este că­lăuzită. Dar analiza acestor principii o vom fa­­ce-o in articolul viitor. *** ! SILUETE LILI I Nihil sine causa ! Nu vroia să mă creadă cănd i-am­ spus că o să-i­­ fac silueta, m'am ținut de cuvânt.—Am să caut să o descriu întocmai, cu toate că are se­mi vie greu de tot Să incerc insă. O blondă admirabilă. Talie «vestă, privirea pătrunzătoare, totdeauna veselă ți răzîndă, cu un cuvânt .. adorabilă in toată puterea cuvântului Nu-i plac preumblările, stă mai mult închisă in casă, mai mult incă, n’agrează nici petrecerile sgomotese ale concentățenelor ei.­ Urmează cu­­irguință ulti­mul an la institutul „Reuniunea Femeilor Romăne”. —Se bucură de multe cunoștinți și prietini, de­și cunoaște vorba „Fereștemă doamne de prietini, că de dușmani mă feresc eu singură. Parfumul îi desplace, căci voește că haina să-i fie tot atât de curată ,Și nefalsificată ca și inima. — Un petit mot e monograma de pe scrisorile duduii, iată că și eu aun petit mot”, am spus despre drăguța d-sale persoană. Semne particulare: Stă la fereastră după perdele, de unde poate observa, fără a fi văzută. Culori: Rose (mi se pare că ia in considerație simbolul culorilor Așa e ?..) Ideal: Ce Ideal ai dudue?.. Caracteristic: Se pretinde serioa­ă. Lectură de predilecție : A V'aluță. Din albumul ei: Cât e de tristă natura, care 8* restrânge intr'un suflet trist și pustiu. Jică Turcii și evreii VIENA, 24 octombrie.—„Corespondența politică“ află din sorginte autoritată că guvernul otoman menține mereu înter­­dicțiunea imigrărei de­ evrei străini. Nu se acordă acestora de­căt o ședere de 30 de zile in Palestina pentru a vizita locu­rile sfinte. Debarcând la Jaffa acești e­­vrei trebue să dea o garanție că vor pă­răsi țara in termen de 30 zile. Nu se primesc ca garanți de căt supuși otomani. Administrația d-lui Badarau —Bădărău Brening— Consiliul comunal se adună, in fine, după ce isbuteste numai grație bandelor de bătăuși, înainte de a analiza aproape fie­care ședință și lucrare in parte, pen­tru a dovedi că întreaga activitate a con­siliului comunal radicalo-conservator, nu a fost de­cât o serie nesfârșită de intrigi meschine, călcări de lege și fraude, țin să menționez care a fost „prima reformă“ a d-lui Bădărau. Deja comisia interimară intrase in tra­tative cu, d. Rombaux, pentru concesiunea unui tranvai ■ electric. Înainte incă de a se constitui consiliul comunal, d. Rom­baux fu poftit să vie la Iași. In acest timp insă Brening, faimosul Brening, so­sește in Iași și face o ofertă pentru con­cesiunea iluminatului și a tramvaiului. Oferta, după cum se poate vedea dinfydo­­sar­e, e foarte laconică, nu arată nici o condițiune, așa cum se făcea Brening in tot­deauna, știind că nu această e calea pentru a obținea vr’o concesiune de la conservatori. Atât de batjocoritoare era această o­­ferta, nicit—cetiți Monitorul comunal — ajutorul de primar, d. Mavrodi­esita s’o puse la ordinea zilei. Ei bine, in prima ședință, singur Bă­­dărău s’a ridicat și a cerut ca „oferta lui Brening“ să fie pusă intăi la ordinea zilei, și a susținut cu tărie aceasta, cu toate că i s’a explicat de ceilalți consilieri, că oferta lui Brening a venit după a lui Rombautz, dar mai ales cele două con­cesiuni odată, neprimind una fără alta, iar consiliul comunal e chiemat să dis­cute numai chestia tramvaiului. Cu multă părere de rău, Bădărâu s’a resignat. Consiliul comunal a făcut foarte bine de n’a luat in considerație propunerea d-lui Bădărâu, de­oare­ce a doua zi chiar a isbucnit „Breningita“ la Galati“. S. O caravană atacată de rebeli Se telegrafiază din Zanzibar că rebelii, au atacat la Mazeras, o caravană de en­glezi.________ Iași CUM IS FEMEILE Cei cari­ au avut ideia Și au zis cum­ că femeia, É ca vremea schimbătoare Au avut dreptate mare ! Iar acei cari-o adoară Și-i să ’nchin din cale-afară. Aceia nu știu seracii, Că ea­’i tot una cu dracii. Da, femeile sunt toate, Fără doar’ și tară poate, De-o potrivă inșelătoare Și cu vremea schimbătoare. Și de fac unele bine,­­Să mă creadă ori și cine, Fără pic de indoială — Că­’l fac numai din greșală. Adrian Miliari in Japonia și Coreea Ministrul Japoniei a remis secretarului de stat o depeșă oficială precizind inten­­țiunile Japoniei relativ la Coreea. Această depeșă declară că este necesi­tate incă de a reține­ trupele in Coreea. i­aria Conservatorilor In „Timpul“ de mercuri 25 octomvrie există in fruntea ziarului un articol inti­tulat „Tăria noastră“ prin care voește­a speria lupul cu pielea oaiei. Se exami­năm cite­va din punctele culminante ale acestui articol și vom­ vedea că, prin ne­adevărul faptelor expuse, constitue cea mai sdravănă zeflemea la adresa conser­vatorilor. Faimosul articol incepe cu descrierea intrunirei de la clubul conservator, zi­­cind că a fost o întrunire impozantă și că un partid care oferă o asemenea prive­­lește după 15 zile de la retragerea de la guvern insam­nă că a căzut in picioare. Ce e drept impozantă a fost întrunirea și frumoasă a fost priveliștea cînd cei 40 membri ș’au dat dimisiile din club ; a­­cest fapt dovidește cred de ajuns că au căzut in cap iar nu in picioare. Mai la vale stă scris : am sacrificat in­teresele personale pentru interesele și bi­nele țetei, am făcut fapte mari și am la­­sat in urmă o operă statornică. Pușca m­anlicher, lactometrele rurale, Medea, Meteorul și cite altele, sunt pro­bele cele mai evidente de modul in care au sacrificat interesele lor, intereselor țe­tei, ci­ pentru faptele cele mari, pentru ca se se probeze se admitem și proba tes­­timoneală, mai mult insă le cităm chiar noi mărturii: Resu, Robescu, Brening, Suțu etc. cari imbrăcați in l­alaturile văr­gate vor putea se mărturisească de mă­reția lor. Opera statornică o avem in tiiade­văr, a­­ceasta e starea destrăbălată a finanțelor țetei, e deficitul cu­ tare se va inchia bi­lanțul anului financiar. La sfirșit articolul ce termină astfel: tari am fost la guvern, mai tari vom fi in opoziție; cu­ de tari au fost la guvern s’a văzut, de indată ce junimiștii s’au re­tras de, ei nu au mai putut exista de sine un singur moment; și dacă tot așa de tari vor fi in oposiție, atunci pot se cînte de pe acum pe toate tonurile, adio del pa­­ssato: VIR. Mimiét# Ziarul „Correspondence Veste“, face a­­lusiune la zgomotul ce circulă că, Ger­mania este de acord cu Rusia asupra a­­facerilor din Orient, in scop de a obținea o compensațiune incă neindicată și re­marcă că situațiunea Italiei in tripla a­­lianță devine din ce in ce mai bizară. In această situație Italia se găsește pe deoparte aliata Germaniei, amica Angliei și pe de altă parte aliata Angliei, care e inimica Rusiei. Ziarul se întreabă, ce va face Italia din ziua cînd Rusia și Anglia se vor de­cide a curma certele lor pe ch­­pul de resboiu. Ziarul zice că acest rebus diplomatic pare nedescifrabil. Mișcarea electorală în întrunirea care a avut loc vineri sara la clubul național-liberal din capitală s-a proclamat un comitet electoral central, care se va aduna astă­zi pentru a se con­stitui. In numărul viitor vom publica numele tuturor persoanelor din care se compune acest comitet, ce va dirige, ca și in opo­ziție, campania electorală a partidului Național-Liberal. SPIC. Regele Greciei Regele Greciei a sosit in cel mai strict incognito in Viena, unde va sta vr’o pa­tru zile. Fetitm­e­nul liniștit de Irinei Tot din isprăvile inspectorilor școlari. Luând in cercetare întreaga activitate pe care a desfășurt’o nenumărații inspec­tori școlari cu care ne-a dotat marele reformator al învățământului, dl. Tache Ionescu, am constatat pănă acum urmo­­arele : In timp de patru ani cea mai mare parte din ei și-au neglijat cu desevărși­­re serviciul, ne­făcând de­cât foarte rari inspecțiuni, iar alții de loc, călcând dispozițiunele precise ale legilor și dând ast­fel un zeu exemplu de sus in jos corpului profesoral. 1 N’au făcut și n’au publicat rapoarte­­ generale anuale sau trimestriale, ast­fel iu cum iarăși ’’ obligă precis legea, făcăn­­du-se și in această privință culpabili de neglijență in serviciu, fapt pentru care ar merita cel puțin un avertisment, dacă nu concediați. In schimb am arăta­t cum au căutat să tragă numai beneficii din pozițiunea ce ocupau, intrecăndu-se a tipări diferite manuale didactice, a căror aprobare și-o asigurau de mai înainte, prin schimburi de servicii reciproce. Acest fapt moralminte este absolut bla­mabil, cu toate că nici un text de lege nu’l oprește. Buna-cuviință și o înaltă moralitate le dicta insă a nu tipări nici un manual didactic, pe căt timp au f­unc­ționat ca inspectori. Cunoaștem faptul că Academia româ­nă a hotărit prin o dispoziție a ei, ca nici una din operile membrilor sei se nu fie premiată, pentru a nu mai cădea sub bănuiala aruncată de multe ori asupra lor că-și impart colegialicește premiele. De acest corect principiu ar fi trebuit să se inspire domnii inspectori școlari, ab­­ținându-se de la ori­ce publicări de cărți didactice pe tot timpul inspectoratului d­­lor. In loc de aceasta d-lor s’au întrecut in fabricațiuni enciclopedice de tot felul de cărți școlare, a­ căror desfacere nume­roasă și-o asigurau regulat, prin influența morală ce o exercitau asupra subalterni­lor lor.­ Trist exemplu, care nu a putut de loc servi pentru a le ridica prestigiul, de care in tot­dea­una ar fi trebuit să se bucure in corpul did­actic. Dar se arătăm și un alt mijloc prin care au căutat să-și exploateze poziția lor de inspectori, pentru a realiza dife­rite beneficii. Cei mai mulți din inspectorii școlari, s’au vărit cea mare parte a anului in diferite comisiuni, unde erau retribuiți deosebit, pe lângă leafa ce o primiau ca inspectori. Să cităm căte­va exemple: Dl. Stefan Ver­gotici, in tot timpul cât a fost inspector, stătea regulat câte 2 luni pe an in Iași, in comisiunea de Baca­laureat, încasând taxe deosebite și negli­­jăndu-și inspecțiunele, pe care era dator să le facă in­ acest timp. Ce-i dreptul le­gea zice în art. 105 că inspectorii gene­rali fac­­ parte de drept din comisiunea de bacalaureat. Dar atunci cum d. Michai­­lescu inspectorul general din Capitală,­­n’a figurat in aceste comisiuni ? Dar ce a căutat dl. Vărgolici in comi­­siunele de examinare a­le candidaților pentru învățători ? Nici o lege nu’l obli­gă a participa in aceste comisiuni, unde era ocupat regulat câte alte două luni pe an, și de unde a încasat regulat iarăși alte diurne și taxe suplimentare. Se fie oare atât de universal și specia­list dl Vergolici, și pentru învățământul primar ? Să ne dea voie a nu videa in acest fapt de cu totul alt­ceva și anume: o prea mare iubire de argint. Dl. Vărgolici, ’și primea leafa de ins­pector general, 1200 lei lunar; d-sa își mai incasa gradația de la Universi­tate, vr’o 400 lei Lunar; leafa de la Se. Normală 200 lei; apoi o treime din leafa sa de la Universitate, vr’o 150 de lei, plus taxe la bacalaureat, plus diur­ne de la com­isii mele pentru învățători și institutori, plus veniturile de la vînzarea gramaticilor d-sale. Să ne dea voie dl. Vărgolici să consta­tăm că in tot timpul inspectoratului seu se preocupa­­ prea mult de afaceri bănești și cu mult mai puțin de interesele școalei. D-sa a izbutit să despereze chiar pe u­­nul din colegii d-sale, care nu s’a plâns personal că dl. Vărgolici a lipsit de de­licateță față cu d-sa, insistând a fi nu­mit­­ președintele comisiunei examinatoare pentru învățători din Iași in iarna anu­lui 1893, când acel coleg voia a remănea d-sa in Iași, lângă familia sa. Și ca dl Virgolici a făcut și alți co­legi de ai d-sale, luând diurne peste di­urne din alte însărcinări, pe care și le înmulțea la infinit, neglijindu-și atât de mult adevarata d-lor însărcinare -in­­specțiunile. Să nu se mai mire deci d-nii inspec­tori dacă s’au bucurat de atit de­­ puțin ■prestigiu intre membrii corpului didac­tic și dacă au intimpinat foarte­­­ puțin respect. Exemple e să dau de sus in jos și d-lor n’au fost modele de cit de rele e­­xemple. (Va urma) _________JUVENAS­tru a declara ca in cas centrariu pute­rile se vor ințelege asupra măsurilor de luat. Ambasadorii vor invita pe ministrul a­­facerilor străine să le facă cunoscut ce are de gând să facă guvernul otoman, pentru a pune capăt stării actuale. GONSTANTINOPOL. In timpul măce­lurilor din Diaberkir, consulul Franciei se află in primejdie. N’a scăpat de căt mulțumită unei intervențiuni energice a d-lui Cam­bon. GONSTANTINOPOL.­­ Ultimile știri constată că turcii au atacat pe armeni, fără să fi fost provocați. In cercurile diplomatice se consideră in unanimitate situația ca foarte gravă. IÎGRAÎE.... (Serviciul ziarelor streine) ROMA.­ Se anunță din Constantinopol Agenției Ștefani, ca in urma desordine­­lor repetate in diferitele părți ale impe­riului, in paguba creștinilor, ambasadorii puterilor mari s’au prezentat azi in parte la Poartă pentru a solicita măsuri ime­diate de natură a restabili ordinea și pen­ J?oi Volante Unei femei frumoase, bărbații ii iartă tot, femeile nimic.* în % Un secret este ca și o ruptură de haină. Cu cât vrei s’o ascunzi cu atîta se vede mai tare.* Ochii cari nu se văd se uită. Voiajul regi Vizita la curtea nea la Berlin. - Toastele o Regele Portugal dam la Berlin cu A făcut o visită tuiui Frideric, ur In urmă a făcut i Sara, un prinz de marmoră a noi gelul. Ambii suverani Lu Un metru’n Perfect curr La stânjeni, De­și e ser Căci palmete A ^. Se’mpart nu este­ așea ? Iar tu susții că ele­ zeu, Se’mpart in.... cafenea ! MCA ____________ Flișchi O CAUSA. CELEBRĂ Procesul Marquisului fle ÎSTATVE (Curtea cu jurați din Bourges) audiența martorilor Președintele dă ordin să introducă pe abatel­e Rosselot. La intrarea abatelui o mare mișcare se produce in sala, abatele fiind martorul de sensație. Maroiusul pare a provoca pe martor cu privirea sa. Abatele declară că e chemat ca martor de marquis, istorisește campania intrepri­să contra lui și brutalitățile marquis­ 1 față cu femeea sa. Declară că nu e as­tecat de joc in denunțul ce marqui, adresat parquetului și arată că fiul cel mai mic al m­arquisului a murit din causa bru­talităților tatălui său. Henri de Nay­re, fiul m­arquisului, in e­­tate de 19 ani,­ arată brutalitățile tatălui său, dar spune că abatele il brutalisa mai mult ca tatăl său. Henri, acasă pe abate ca a tratat pe mama sa de idioată. René de Nayre, declară că după ares­tarea tatălui său, abatele Rosselot a ce­rut la mama sa cheile, sub pretext de a regula niște acte. A stat singur mai bine de 10 minute in odaie. Această declarație explică lipsa scriso­rilor lui­­­­enardo. După ascultarea servitorilor, incep des­­ba­terie. In No, de mine vooi da desbaterile ur­mate, o telegramă insă ne anunță că Mar­­quisul a fost achitat. MI. SE APROPIE Intr’unul din articulele noastre am spus că partidul conservator s’a hotărit să se ab­ină de la alegeri și să iese mină li­beră partidului liberal. Astă­zi situațiunea iea o nouă față și circula­ra d-lui Catar­giu vine să dovedească că d-sa e ferm hotărit să nu se lese, să se fie dirz. Pe noi lucrul acesta, cum am spus-o, nu ne întristează și dorim ruginitului­­ moșneag, representantul pustelor cu cre­­j­mene, mai mult succes de­căt acel pe i , care i’a avut in cei opt ani trecuți. Sunt tare curios se știu cum s’o fi in­­­­chipuind el țara și ce idei o fi avind des­­­­pre program, căci nu mă indoese că la

Next