Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)

1895-11-26 / nr. 814

1 ANUL III 814 A fi­i­?! A MENTE­i.trăia pe un an . . . . Lei 24-„ PO­P­I»»" • • • • „ 12— „ pe 3 luni ... „ 1i— Pentru străinătate, uri an * 36— S ii immar IO Imn­g EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN tF&ed.acțla. la Tipografia Evenimentului STRADA STEFAN CEL MARE No. 38. Iaai UN NUMĂR 10 BANI DUMINICA 26 NOEMVRIE 1895 Director politic G. A.SCORTESCU f­ nunciuri Inserții si fîsciame Pe pagina I liu'.a garuiomii . Lei 4 Pe pagina li „ . . „ 2­ Pe Pe 111 IV tiu număr IO I­­­ r I­V*. i» % 0 .A­dministratia : 9 LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL MARE No. 38 La Gatul l-iu. CANDIDAȚI] Partidului liberal-national la colegiul 1 la Camara Stefan C Send­rea Toma Stelian Prințul Grig. M. Sturza Dr. Leon Sculy la Primărie Sumarul Latră alegătorii colegiului I Prețurile cerealelor Septăm­ăna literară Tactica grupului goeluliat Inform­ațiuni Telegrame O LECȚIE MERITATĂ Astă­zi, cind se cunosc resultatele ale­gerilor pentru Senat, putem­ in deplină cunoștină să ne dedăm la o analiză, pen­tru a determina cauzele cărora se dato­­rește strălucitul succes al partidului na­tional-liberal, precum și urmările însem­nate care decurg. Ne rezervăm insă cercetarea acestei în­semnate chestiuni pentru un studiu apro­piat. Pentru astă­zi ne mărginim a cer­ceta numai rezultatul alegerei colegiului al doilea de Senat din Iași, și in special căderea d-lui Panu. Nu noi vom contesta talentul și ca­pacitatea politică a d-lui Panu, din po­triva, recunoaștem și astăzi că dl Pariu este unul din oamenii marcanți in țara noastră, prin talentul seu necontestat, prin inteligența și cultura sa. Oameni ca dl Pari vor face in totdeauna podoabă unui parlament și vor fi in­totdeauna utili. Dar să ne Înțelegem. Să fie destul atita? Să fie oare adevărat că in țara românească este destul ca cineva să fie inteligent și cult, pentru ca să-i fie permis a face to­tul, pentru a transforma politica, luată in înțelesul inait și moral al cuvintului, in­­tr’o meserie mănoasă, intr’o negustorie fie abilă și ghidoace, fie josnică și ordinară, dar care in tot cazul nu este de­cit ne­gustorie ? Să fie oare adevarat că ceia ce nu este permis pe terenul onoarei și a cinstei o­­mului celui mai modest, este permis cu vîrf și indesat din potrivă omului celui mai isteț și mai inteligent? Succesul și incurajarea de care s’a bu­curat dl Panu, timp de patru ani cit a fost in senat, ne făcea a inclina cu intris­­tare spre această credință. Cu cit dl Panu ’și renega mai mult tre­cutul seu, și prin o procedare abilă a o­­mului inteligent ’și bătea mai mult joc de principele democratice, pe spinarea cărora s’a rădicat, cu atît se vedea mai slăvit, mai lăudat și mai incurajat in a­­ceastă direcție. Oamenii onești, doctrinarii convinși și consequent constatau cu des­curajare pe fie­care zi, cit este de puțin apreciată la noi corectitudinea politică și cum, din potrivă, equilibri­știi politici, jon­glerii, saltimbancii și jucătorii pe sfoară, triumfă pe fie­care zi. Deja multe con­vingeri începuse a se clătina, multe ca­ractere a se indei. Succesul repede, prin ori­ce mijloace, ajunsese deviza unor oa­meni, cari fără a fi lipsiți de oare­care cultură și calități individuale, ajunsese in­să a crea o școală dezastroasă, pe terenul moralei politice. Și ceia ce era și mai trist era faptul că această școală politică avea pretenți­­unea de a-și clădi temelia ei pe cel m­ai cult și mai inteligent colegiu electoral din țară, pe colegiul al doilea de Senat din Iași! Să știe că acesta este colegiul pe care se bizuiau mai mult radicalii ; aici aceștia se credeau inexpugnabili. Se formase deja legenda că colegiul al doilea de Senat din Iași este colegiul radicalilor. Caderea d-lui Panu tocmai la acest co­legiu este, prin urmare, din cele mai de­­zastroase pentru dânsul, ea este secțiu­­nea cea mai severă care s’a putut da” a­­cestui domn și cea mai puternică incura­­jare pentru oamenii corecți, precum și dovada cea mai strălucită că colegiul in­teligenței și al culturei este in același timp, partizanul corectitudinei si cinstei politice. in ori­care altă imprejurare am fi re­gretat respingerea din Parlament a unui candidat de valoarea d-lui Panu. Astă­zi avem i­rancheța să ne exprimăm in pu­blic deplina noastră mulțumire si satis­facere, că acest colegiu luminat a refuzat increderea sa d-lui Panu. Verdictul, co­legiului al II-lea de Senat, din Iași este de o insemnatate necalculabilă. El a rezbunat morala politică intr’un mod strălucit, dănd o lecție meritată a­­celor cari nu se bizuiau de­cît numai pe talentul lor. Am dori din inima ca această lecție să poată servi d-lui Panu și ca acesta să tragă din ea învățămintele care i se impun. D. Panu va fi in stare a se desface un moment de patima sa, care -i orbește, pen­tru a vedea că astă­zi nu-și plătește de­cât pacatele sale din trecut ? Fi-va” de a­­semenea atât de stăpân pe sine, pentru a-și înăbuși pătimașele sale porniri și a se indrepta pe calea ințeleaptă care i* se deschide acum înaintea sa ? Dacă va avea acestă tărie, dacă va păstra mai multă consequanță in actele sale, d. Panu con­dus de inteligența sa va ști ce-i remâne acum de făcut și in ce direcție să-și în­drepte pașii. In acest caz, d-sa va­­ putea recâștiga increderea cetățenilor luminați și corecți și va putea deveni in curând folositor atât terei cât și fie-insuși. Daca insă va persista in direcția pătimașă de pănă in prezent, dacă va continua a nu se preocupa de cât de interesele și succe­sele de moment, fără a se gindi mai de­parte și la ziua de mâine, poate fi de pe acum sigur că țara va renunța la servi­­ciile d-sale, ori cât de prețioase ar mai putea fi pe viitor și că se va pierde și pe sine insuși. Dorim din sufiet ca d-sa să știe a pro­fita de secțiunea însemnată ce i s’a dat și am fi cei dintăi a ne bucura de aceasta. * * * stums ?.... 1 Un brebenel care de abia a eșit de sub zapada , pe care scăpărările soarelui de Marte a topit-o, un to­­poraș fraged, pe care il culegi la rădăcina sălcilor I ** Pe tapșanurile bătute de căldură, așa este domni­­,­l­șoara ..?... Naltă, subțirică, castanie, de două zile , am­ mai văzut­ o nicăeri, probabil viscolul care s’a deslănțuit asupra orașului nostru, omătul care incepus-e să spulbere, in cât îi părea, că tot văzduhul cărunțise au făcut ca mititelele ei picioruțe, ca delicatul ei obraz, ca ochii ei cei frumoși (albaștri) să nu puta suferi aseminea lucru și de aceia a preferit să stee închisă in casă, să privească de la fereastră neas­tâmpăratul joc al fulgilor de omăt, care treptat, treptat se­­ depuneau in­troene, pe cari vîntul le înălța pănă la streșini . Astăzi, fiind­că cerul s’a mai liniștit și micele scrisori albe nu mai cad din adâncime, ea a eșit sgrebulită cu tlapeșonul bleu-marin in cap, jachetă care incepe să lese pronunțarea unor linii, semne ale vrăstei, care incepe să se manifeste pe calea ex­ternă, visibilă și tangibilă. Nu i incă in deplină adolescență, in privirea ei mai sunt incă urme de fetiță, dar vezi că toate tind, și gesturie și cochetăriile și gusturile, să ne arăte că o schimbare radicală să operează in acest trup tener Ros­tu­l plimbărilor pe stradă, al lojilor de la tea­tru, al toaletelor a început să-l înțeleagă, și de unde mai înainte lucra numai instinctul, astăzi din ce in ce conștiința tinde să se amestece in toate ma­nifestările vieței sale De astăzi înainte trebue să ți schimbi tonul când vorbești cu dînsa și nici n’o mai poți neglija ca pănă acuma, fără a fi taxat de rău crescut Toate cunoștințele ei se compun din limba fran­ceză și germană pe care le cunoaște bine și din cu­noștințele element­are ale enciclopediei liceale. Semne particulare. Corpul ei e de o sensualitate care te poate duce pănă să-ți intoarcă mintele. Deviza: nu e incă formată. Parfum: nehotărît Ce găsește la maiwan pe toaletă. Lectură. Scene reale __________ Jica Situația in Turcia CONSTANTINOPOL.—Numirea ajuto­rilor nemusulmani pe lângă valii provin­ciilor europene este iminentă. Mobilisarea celor 128 batalioane de re­­difi s-a terminat. Numărul victimelor recentelor conflicte de la Kassaridh se urcă la 200. La Has­­sankale, lângă Erzerum, numeroși locui­tori, printre care și episcopul au­ fost o­­moriți. Ziieh și alte sate ale vilayetului Sivas au fost teatrul unor conflicte mai puțin considerabile. Pănica domnește la Kanich. Cercurile diplomatice sunt peni­bil impresionate de aceste fapte. Fostul mare vizir Said-pașa și fiul său s’au refugiat ieri la ambasada englezească. * Agenția Ștefani anunță că fostul mare­­vizir Said-pașa a căutat așii la ambasada Engliterei pentru că se simțea amenințat. * * * Reuter află din Constantinopol că ști­rea care anunță presentarea unui ultima­tum in cestiunea celor de al douilea sta­ționari este falsă. Dar este adevărat că ambasadorii au au făcut noui reclamațiuni intr’un co­mun acord, rugând pe Sultan să nu tă­­răgănescă chestiunea. Alegatori si colegii l-io camera! Mâine, Duminica, sunteți chemați a vo­ta pe candidații voștri. Nu stăm un mo­ment la îndoială pu­teți ști a ve­face datoria tot atît de strălucit, după cum ați făcut'o la colegiul L­iu și al 2-lea de Senat. De la un capăt al țerei la altul, cetă­țeni, s'au rostit in mod unanim, in fa­voarea partidului național-liberal. Aceasta arată cit era de nerăbdător poporul, pen­tru a scapa cu un moment mai auzind de apăsările și arbitrajul fostului regim. Astă­zi, cind țara se resuflă, cind este lasată a-si exprima in modul cel mai liber voința sa, ea a dat increderea sa deplină, partidului național-liberal. Sun­tem convinși că aceiași încredere i se va arata pănă la sfirșit, și pentru Cameră. De aceia cu încredere in înțelepciunea și inteligența voastră, vă rugăm a vota și la Colegiul l­ii de Cameră,­ lista întreagă a Candidaților național-liberali, uniți cu conservatorii democrați. Succesul acestor candidați va fi succe­sul dv.; sperăm, deci, că ,miine sară, la despoierea scrutinului, vom putea striga cu toții: Trăiască aleșii Colegiului f-iu de Ca­meră, național-liberali și conservatori­­democrați.* * * SOCIALIȘTII GERMANI Decretul de di­solvare al asociațiilor.­­Impresiunea in opinia publică. Co­mentariile presei. Decretul de disolvare al asociațiilor so­cialiste din Berlin a provocat cea mai ră impresiune in opinia publică. „Gazette de Foss“ zice că toate parti­dele sunt amenințate in organizația lor. Și conchide că trebue a combate interpre­tarea regei asupra asociațiilor cari le pu­­ne la disposiția unui simplu decret. Deputatul socialist Schoenlank a ținut un discurs la Breslau pentru a incuraja pe companionii săi și le recomandă pru­dența. „Timpul“ latrâ Dar fără efect și numai pentru ca să latre, căci de mușcat nu poate, dinții sei sunt tociți de mult ce-a ros, ca reptilat din fondurile secrete. Iată in ce mod schelăluește in articolul seu de fond : „Intr’adevăr, ori­ce om cu mintea să­nătoasă care a urmat cele ce se petrec in alegerile actuale și vede cum un partid care a stat șapte ani la putere și a in­­zestrat țara cu atitea legi și reforme, este de o dată cu desăvirșire exclus de la con­trolul afacerilor publice, ar fi in drept a privi toate instituțiunile noastre parla­mentare ca o pură comedie“. După acești „tîmpiți“ nu există nici un om cu mintea sănătoasă, in toată țara ro­manească, fiind-că au eșit numai liberalii și un singur conservator ! Intr’adevăr e și pacat ca „un partid care a stat șapte ani la putere și a în­zestrat țara șl cu atitea legi și reforme (legea maximului, popăritul, legea invă­­țămîntului etc.) să fie „de­odată exclus cu desăvirșire de la controlul afacerilor pu­blice“ !! O fi pacat, nu zic ba, da­ i vorba că ați avut șeapte ani „controlul afacerilor pu­blice "in mină“ și le-ați controlat a la Resu-Robescu-Brening. După faptă și plată. Mis­­ter C­AND Z3D ÜTII Partidului lural-national la colegiul II­Ila camera Leon Cosmovici George Al. Scorțescu Grigorie I. Buicliu Nicu Ceaur Aslan Nicu Catargi Vasile Sculy Scadalurile din Madrid Procurorul general acuză pe marquisul de Gabrinana de difamațiune contra mi­nistrului lucrărilor publice. Marquisul adresează ziarelor o scrisoare menținînd denunțările sale. O numeroasă reuniune s’a ținut in cer­cul Uniunei comerciale. El a decis de a face o manifestație pu­blică prin care se arăta guvernului rugă­ciunile locuitorilor din Madrid, pentru a se deschide o anchetă relativ la atitudi­nea consiliului municipal. O scrisoare va fi trimisă regenței pen­tru a obținea sprijinul său. CONSERVATORII Când spuneam, deunăzi, La căderea lor, Că nu mai există Vre-un conservator, când dădusem premiu : O suta de lei, Aceluia, care Mi-o aduce trei Cred c’aveam dreptate, cu vârf și ’ndesat, Lucrul, la alegeri, S’a și constatat Dar atunci, mă ’ntreb eu, Unde-au dispărut Acest cârd de Breningi Care au căzut ? Căci nu pot admite, Gă’n căderea lor, S’a stîrpit tot neamul Gel conservator. Nu, de­sigur, insă, Acei dintre ei, Mai cinstiți, un număr De vre-o doi sau trei Rușinați de neamul Lor conservator, își reneagă astă­zi Origina lor. In căt, adevărul E, că tot mai sânt Conservatori, însă. Intrați in pământ. Flișki. PRESA ȘI ALEGERILE Ziarele­­ lui Viena, dând seamă des­pre alegerile din Homănia, spun că partidul național liberal a obținut un adevărat triumf, cu toate că, după c­u im spun însuși gazetele conserva­toare, aceste alegeri s'au petrecut in cea mai perfectă liniște „N­eue Freie Presse“ adaugă că la­ București dom­nește cel mai mare entusiasm. 1). ACTUALITATE Prețul Cerealelor Camera germana a votat urgența asu­pra unei propuneri, care tinde a proteja producția­ pămintului, prin a ridica pre­țul cerealelor. Și aceasta să se efectueze prin intervențiunea statului. Să dau oare­cari amănunte. Germania nu produce plinea necesară pentru popu­­lațiunea sa și se silită a se aproviziona cu cereale din Rusia și America de Nord. Dacă n'ar face aceasta, s'ar produce o adevărată foamete. Dar marii proprie­tari cer suirea prețului, dar cum ? Acest proect respunde. Statul va cumpăra din străinătate toată cantitatea de cereale ne­cesară și cu prețuri reduse, și in urmă el va revinde populațiunei cerealele cum­părate, insă cu prețuri mici mai ridi­cate. Din această intervențiune a Statu­lui, vor folosi numai marii proprietari, iar clasele muncitoare prin ridicarea prețului plinei, starea lor va deveni și mai oropsită. Ziarele austriace, de unde luăm aceste amănunte, spun că și socialiștii ar fii pen­tru acel proect de intervenționism de Stat, lucru ce vine greu de căzut și asupra căruia vom reveni, de îndată ce vom avea înaintea ochilor, desbaterile urmate in camera germană. DAN. M­otera Lemberg 5 decembrie In districtele Czortkov, Husiatyn și Trembowla, s-au constatat eri 10 cazuri de holeră, din care cinci cu sfîrșit letal SPIC Ancheta contra Amiralii Germ In consiliul de miniștrii din Paris, d. Ricard a făcut cunoscută compunerea no­ului consiliu al „Legiunei de onoare“ ca­re s’a reunoit cu desăvârșire. D. Lockroy a anunțat că va supune con­siliului, Sîmbătă, conclusiunile consiliului de anchetă in afacerea amiralului Gervais. ? ? ? DIG­AM A. ILFOV înscriși....................................2393 Votanți.....................................1324 Voturi anulate .... 22 D. Polizu-Mic., n.-lib. 1242 v. ales C. Esarcu, „ 1239 „ „ 1. Pr. Dumitrescu, „ 1257 „ „ Gr. Ștefănescu, „ 1242 „ „ Ch­r. Tabacovici, „ 1218 ., „ V. Bratianu, opos. 51 Gr. Tocilescu, „ 51 C. C. Avion, „ 43 C. A. Laurian, „ 00 Gr. Capsa, „ 40 Adecă, liberalii au avut S198 de voturi, iar opoziția numai 245. Mai elocvent ! Tactica grupului socialist Dl. Millerand, deputat al Senei, a ținut la Elyseu, inaintea unui auditor de 3,000 persoane, o conferință foarte mult aplau­dată asupra tacticei grupului socialist in parlament și in țară. O ovațiune a fost făcută oratorului cind a declarat că, „grupul socialist punînd mai presus de ori­ce interesele Republi­­cei, va lucra pentru existența unui gu­vern care va guverna in mod onest și va realisa oare­care reforme.“_____ _ Sbîrnîitoare Din Lumea Nouă. II —Să trăească marele partid conserva­tor și să ’i deie domnul tot succesul ca la colegiul­­ de Senat ! Văzurăți macare partid ? Să se puie iei pe lucru și dintr’odată să’i feast un se­nator—parol, un senator intreg / Nu rău, asta inseamnă si te urmă­rească simpatiile prea, prea. Bine zice Cinstituționalul, in ajunul a­­legerei coleg. I de Senat. v. Alegătorii colegiului II de Cameră, votează: Despărțirile I, II și Tărgu Frumos la școala de băeți „Asachi‘‘ din strada Săulescu, lăngă otetul România. Despărțirea lila votează la Primărie. Despărțirele IV -I­V-a votează la școala de băeți „Adamachi“ din strada Albă, peste drum de fo­sta agenție.

Next