Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)
1895-11-26 / nr. 814
1 ANUL III 814 A fii?! A MENTEi.trăia pe un an . . . . Lei 24-„ POPI»»" • • • • „ 12— „ pe 3 luni ... „ 1i— Pentru străinătate, uri an * 36— S ii immar IO Imng EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN tF&ed.acțla. la Tipografia Evenimentului STRADA STEFAN CEL MARE No. 38. Iaai UN NUMĂR 10 BANI DUMINICA 26 NOEMVRIE 1895 Director politic G. A.SCORTESCU f nunciuri Inserții si fîsciame Pe pagina I liu'.a garuiomii . Lei 4 Pe pagina li „ . . „ 2 Pe Pe 111 IV tiu număr IO I r IV*. i» % 0 .Administratia : 9 LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL MARE No. 38 La Gatul l-iu. CANDIDAȚI] Partidului liberal-national la colegiul 1 la Camara Stefan C Sendrea Toma Stelian Prințul Grig. M. Sturza Dr. Leon Sculy la Primărie Sumarul Latră alegătorii colegiului I Prețurile cerealelor Septămăna literară Tactica grupului goeluliat Informațiuni Telegrame O LECȚIE MERITATĂ Astăzi, cind se cunosc resultatele alegerilor pentru Senat, putem in deplină cunoștină să ne dedăm la o analiză, pentru a determina cauzele cărora se datorește strălucitul succes al partidului national-liberal, precum și urmările însemnate care decurg. Ne rezervăm insă cercetarea acestei însemnate chestiuni pentru un studiu apropiat. Pentru astăzi ne mărginim a cerceta numai rezultatul alegerei colegiului al doilea de Senat din Iași, și in special căderea d-lui Panu. Nu noi vom contesta talentul și capacitatea politică a d-lui Panu, din potriva, recunoaștem și astăzi că dl Pariu este unul din oamenii marcanți in țara noastră, prin talentul seu necontestat, prin inteligența și cultura sa. Oameni ca dl Pari vor face in totdeauna podoabă unui parlament și vor fi intotdeauna utili. Dar să ne Înțelegem. Să fie destul atita? Să fie oare adevărat că in țara românească este destul ca cineva să fie inteligent și cult, pentru ca să-i fie permis a face totul, pentru a transforma politica, luată in înțelesul inait și moral al cuvintului, intr’o meserie mănoasă, intr’o negustorie fie abilă și ghidoace, fie josnică și ordinară, dar care in tot cazul nu este decit negustorie ? Să fie oare adevarat că ceia ce nu este permis pe terenul onoarei și a cinstei omului celui mai modest, este permis cu vîrf și indesat din potrivă omului celui mai isteț și mai inteligent? Succesul și incurajarea de care s’a bucurat dl Panu, timp de patru ani cit a fost in senat, ne făcea a inclina cu intristare spre această credință. Cu cit dl Panu ’și renega mai mult trecutul seu, și prin o procedare abilă a omului inteligent ’și bătea mai mult joc de principele democratice, pe spinarea cărora s’a rădicat, cu atît se vedea mai slăvit, mai lăudat și mai incurajat in această direcție. Oamenii onești, doctrinarii convinși și consequent constatau cu descurajare pe fiecare zi, cit este de puțin apreciată la noi corectitudinea politică și cum, din potrivă, equilibriștii politici, jonglerii, saltimbancii și jucătorii pe sfoară, triumfă pe fiecare zi. Deja multe convingeri începuse a se clătina, multe caractere a se indei. Succesul repede, prin orice mijloace, ajunsese deviza unor oameni, cari fără a fi lipsiți de oarecare cultură și calități individuale, ajunsese insă a crea o școală dezastroasă, pe terenul moralei politice. Și ceia ce era și mai trist era faptul că această școală politică avea pretențiunea de a-și clădi temelia ei pe cel mai cult și mai inteligent colegiu electoral din țară, pe colegiul al doilea de Senat din Iași! Să știe că acesta este colegiul pe care se bizuiau mai mult radicalii ; aici aceștia se credeau inexpugnabili. Se formase deja legenda că colegiul al doilea de Senat din Iași este colegiul radicalilor. Caderea d-lui Panu tocmai la acest colegiu este, prin urmare, din cele mai dezastroase pentru dânsul, ea este secțiunea cea mai severă care s’a putut da” acestui domn și cea mai puternică incurajare pentru oamenii corecți, precum și dovada cea mai strălucită că colegiul inteligenței și al culturei este in același timp, partizanul corectitudinei si cinstei politice. in oricare altă imprejurare am fi regretat respingerea din Parlament a unui candidat de valoarea d-lui Panu. Astăzi avem irancheța să ne exprimăm in public deplina noastră mulțumire si satisfacere, că acest colegiu luminat a refuzat increderea sa d-lui Panu. Verdictul, colegiului al II-lea de Senat, din Iași este de o insemnatate necalculabilă. El a rezbunat morala politică intr’un mod strălucit, dănd o lecție meritată acelor cari nu se bizuiau decît numai pe talentul lor. Am dori din inima ca această lecție să poată servi d-lui Panu și ca acesta să tragă din ea învățămintele care i se impun. D. Panu va fi in stare a se desface un moment de patima sa, care -i orbește, pentru a vedea că astăzi nu-și plătește decât pacatele sale din trecut ? Fi-va” de asemenea atât de stăpân pe sine, pentru a-și înăbuși pătimașele sale porniri și a se indrepta pe calea ințeleaptă care i* se deschide acum înaintea sa ? Dacă va avea acestă tărie, dacă va păstra mai multă consequanță in actele sale, d. Panu condus de inteligența sa va ști ce-i remâne acum de făcut și in ce direcție să-și îndrepte pașii. In acest caz, d-sa va putea recâștiga increderea cetățenilor luminați și corecți și va putea deveni in curând folositor atât terei cât și fie-insuși. Daca insă va persista in direcția pătimașă de pănă in prezent, dacă va continua a nu se preocupa de cât de interesele și succesele de moment, fără a se gindi mai departe și la ziua de mâine, poate fi de pe acum sigur că țara va renunța la serviciile d-sale, ori cât de prețioase ar mai putea fi pe viitor și că se va pierde și pe sine insuși. Dorim din sufiet ca d-sa să știe a profita de secțiunea însemnată ce i s’a dat și am fi cei dintăi a ne bucura de aceasta. * * * stums ?.... 1 Un brebenel care de abia a eșit de sub zapada , pe care scăpărările soarelui de Marte a topit-o, un toporaș fraged, pe care il culegi la rădăcina sălcilor I ** Pe tapșanurile bătute de căldură, așa este domni,lșoara ..?... Naltă, subțirică, castanie, de două zile , am mai văzut o nicăeri, probabil viscolul care s’a deslănțuit asupra orașului nostru, omătul care incepus-e să spulbere, in cât îi părea, că tot văzduhul cărunțise au făcut ca mititelele ei picioruțe, ca delicatul ei obraz, ca ochii ei cei frumoși (albaștri) să nu puta suferi aseminea lucru și de aceia a preferit să stee închisă in casă, să privească de la fereastră neastâmpăratul joc al fulgilor de omăt, care treptat, treptat se depuneau introene, pe cari vîntul le înălța pănă la streșini . Astăzi, fiindcă cerul s’a mai liniștit și micele scrisori albe nu mai cad din adâncime, ea a eșit sgrebulită cu tlapeșonul bleu-marin in cap, jachetă care incepe să lese pronunțarea unor linii, semne ale vrăstei, care incepe să se manifeste pe calea externă, visibilă și tangibilă. Nu i incă in deplină adolescență, in privirea ei mai sunt incă urme de fetiță, dar vezi că toate tind, și gesturie și cochetăriile și gusturile, să ne arăte că o schimbare radicală să operează in acest trup tener Rostul plimbărilor pe stradă, al lojilor de la teatru, al toaletelor a început să-l înțeleagă, și de unde mai înainte lucra numai instinctul, astăzi din ce in ce conștiința tinde să se amestece in toate manifestările vieței sale De astăzi înainte trebue să ți schimbi tonul când vorbești cu dînsa și nici n’o mai poți neglija ca pănă acuma, fără a fi taxat de rău crescut Toate cunoștințele ei se compun din limba franceză și germană pe care le cunoaște bine și din cunoștințele elementare ale enciclopediei liceale. Semne particulare. Corpul ei e de o sensualitate care te poate duce pănă să-ți intoarcă mintele. Deviza: nu e incă formată. Parfum: nehotărît Ce găsește la maiwan pe toaletă. Lectură. Scene reale __________ Jica Situația in Turcia CONSTANTINOPOL.—Numirea ajutorilor nemusulmani pe lângă valii provinciilor europene este iminentă. Mobilisarea celor 128 batalioane de redifi s-a terminat. Numărul victimelor recentelor conflicte de la Kassaridh se urcă la 200. La Hassankale, lângă Erzerum, numeroși locuitori, printre care și episcopul au fost omoriți. Ziieh și alte sate ale vilayetului Sivas au fost teatrul unor conflicte mai puțin considerabile. Pănica domnește la Kanich. Cercurile diplomatice sunt penibil impresionate de aceste fapte. Fostul mare vizir Said-pașa și fiul său s’au refugiat ieri la ambasada englezească. * Agenția Ștefani anunță că fostul marevizir Said-pașa a căutat așii la ambasada Engliterei pentru că se simțea amenințat. * * * Reuter află din Constantinopol că știrea care anunță presentarea unui ultimatum in cestiunea celor de al douilea staționari este falsă. Dar este adevărat că ambasadorii au au făcut noui reclamațiuni intr’un comun acord, rugând pe Sultan să nu tărăgănescă chestiunea. Alegatori si colegii l-io camera! Mâine, Duminica, sunteți chemați a vota pe candidații voștri. Nu stăm un moment la îndoială puteți ști a veface datoria tot atît de strălucit, după cum ați făcut'o la colegiul Liu și al 2-lea de Senat. De la un capăt al țerei la altul, cetățeni, s'au rostit in mod unanim, in favoarea partidului național-liberal. Aceasta arată cit era de nerăbdător poporul, pentru a scapa cu un moment mai auzind de apăsările și arbitrajul fostului regim. Astăzi, cind țara se resuflă, cind este lasată a-si exprima in modul cel mai liber voința sa, ea a dat increderea sa deplină, partidului național-liberal. Suntem convinși că aceiași încredere i se va arata pănă la sfirșit, și pentru Cameră. De aceia cu încredere in înțelepciunea și inteligența voastră, vă rugăm a vota și la Colegiul lii de Cameră, lista întreagă a Candidaților național-liberali, uniți cu conservatorii democrați. Succesul acestor candidați va fi succesul dv.; sperăm, deci, că ,miine sară, la despoierea scrutinului, vom putea striga cu toții: Trăiască aleșii Colegiului f-iu de Cameră, național-liberali și conservatoridemocrați.* * * SOCIALIȘTII GERMANI Decretul de disolvare al asociațiilor.Impresiunea in opinia publică. Comentariile presei. Decretul de disolvare al asociațiilor socialiste din Berlin a provocat cea mai ră impresiune in opinia publică. „Gazette de Foss“ zice că toate partidele sunt amenințate in organizația lor. Și conchide că trebue a combate interpretarea regei asupra asociațiilor cari le pune la disposiția unui simplu decret. Deputatul socialist Schoenlank a ținut un discurs la Breslau pentru a incuraja pe companionii săi și le recomandă prudența. „Timpul“ latrâ Dar fără efect și numai pentru ca să latre, căci de mușcat nu poate, dinții sei sunt tociți de mult ce-a ros, ca reptilat din fondurile secrete. Iată in ce mod schelăluește in articolul seu de fond : „Intr’adevăr, orice om cu mintea sănătoasă care a urmat cele ce se petrec in alegerile actuale și vede cum un partid care a stat șapte ani la putere și a inzestrat țara cu atitea legi și reforme, este de o dată cu desăvirșire exclus de la controlul afacerilor publice, ar fi in drept a privi toate instituțiunile noastre parlamentare ca o pură comedie“. După acești „tîmpiți“ nu există nici un om cu mintea sănătoasă, in toată țara romanească, fiind-că au eșit numai liberalii și un singur conservator ! Intr’adevăr e și pacat ca „un partid care a stat șapte ani la putere și a înzestrat țara șl cu atitea legi și reforme (legea maximului, popăritul, legea invățămîntului etc.) să fie „deodată exclus cu desăvirșire de la controlul afacerilor publice“ !! O fi pacat, nu zic ba, da i vorba că ați avut șeapte ani „controlul afacerilor publice "in mină“ și le-ați controlat a la Resu-Robescu-Brening. După faptă și plată. Mister CAND Z3D ÜTII Partidului lural-national la colegiul IIIla camera Leon Cosmovici George Al. Scorțescu Grigorie I. Buicliu Nicu Ceaur Aslan Nicu Catargi Vasile Sculy Scadalurile din Madrid Procurorul general acuză pe marquisul de Gabrinana de difamațiune contra ministrului lucrărilor publice. Marquisul adresează ziarelor o scrisoare menținînd denunțările sale. O numeroasă reuniune s’a ținut in cercul Uniunei comerciale. El a decis de a face o manifestație publică prin care se arăta guvernului rugăciunile locuitorilor din Madrid, pentru a se deschide o anchetă relativ la atitudinea consiliului municipal. O scrisoare va fi trimisă regenței pentru a obținea sprijinul său. CONSERVATORII Când spuneam, deunăzi, La căderea lor, Că nu mai există Vre-un conservator, când dădusem premiu : O suta de lei, Aceluia, care Mi-o aduce trei Cred c’aveam dreptate, cu vârf și ’ndesat, Lucrul, la alegeri, S’a și constatat Dar atunci, mă ’ntreb eu, Unde-au dispărut Acest cârd de Breningi Care au căzut ? Căci nu pot admite, Gă’n căderea lor, S’a stîrpit tot neamul Gel conservator. Nu, desigur, insă, Acei dintre ei, Mai cinstiți, un număr De vre-o doi sau trei Rușinați de neamul Lor conservator, își reneagă astăzi Origina lor. In căt, adevărul E, că tot mai sânt Conservatori, însă. Intrați in pământ. Flișki. PRESA ȘI ALEGERILE Ziarele lui Viena, dând seamă despre alegerile din Homănia, spun că partidul național liberal a obținut un adevărat triumf, cu toate că, după cu im spun însuși gazetele conservatoare, aceste alegeri s'au petrecut in cea mai perfectă liniște „Neue Freie Presse“ adaugă că la București domnește cel mai mare entusiasm. 1). ACTUALITATE Prețul Cerealelor Camera germana a votat urgența asupra unei propuneri, care tinde a proteja producția pămintului, prin a ridica prețul cerealelor. Și aceasta să se efectueze prin intervențiunea statului. Să dau oarecari amănunte. Germania nu produce plinea necesară pentru populațiunea sa și se silită a se aproviziona cu cereale din Rusia și America de Nord. Dacă n'ar face aceasta, s'ar produce o adevărată foamete. Dar marii proprietari cer suirea prețului, dar cum ? Acest proect respunde. Statul va cumpăra din străinătate toată cantitatea de cereale necesară și cu prețuri reduse, și in urmă el va revinde populațiunei cerealele cumpărate, insă cu prețuri mici mai ridicate. Din această intervențiune a Statului, vor folosi numai marii proprietari, iar clasele muncitoare prin ridicarea prețului plinei, starea lor va deveni și mai oropsită. Ziarele austriace, de unde luăm aceste amănunte, spun că și socialiștii ar fii pentru acel proect de intervenționism de Stat, lucru ce vine greu de căzut și asupra căruia vom reveni, de îndată ce vom avea înaintea ochilor, desbaterile urmate in camera germană. DAN. Motera Lemberg 5 decembrie In districtele Czortkov, Husiatyn și Trembowla, s-au constatat eri 10 cazuri de holeră, din care cinci cu sfîrșit letal SPIC Ancheta contra Amiralii Germ In consiliul de miniștrii din Paris, d. Ricard a făcut cunoscută compunerea noului consiliu al „Legiunei de onoare“ care s’a reunoit cu desăvârșire. D. Lockroy a anunțat că va supune consiliului, Sîmbătă, conclusiunile consiliului de anchetă in afacerea amiralului Gervais. ? ? ? DIGAM A. ILFOV înscriși....................................2393 Votanți.....................................1324 Voturi anulate .... 22 D. Polizu-Mic., n.-lib. 1242 v. ales C. Esarcu, „ 1239 „ „ 1. Pr. Dumitrescu, „ 1257 „ „ Gr. Ștefănescu, „ 1242 „ „ Chr. Tabacovici, „ 1218 ., „ V. Bratianu, opos. 51 Gr. Tocilescu, „ 51 C. C. Avion, „ 43 C. A. Laurian, „ 00 Gr. Capsa, „ 40 Adecă, liberalii au avut S198 de voturi, iar opoziția numai 245. Mai elocvent ! Tactica grupului socialist Dl. Millerand, deputat al Senei, a ținut la Elyseu, inaintea unui auditor de 3,000 persoane, o conferință foarte mult aplaudată asupra tacticei grupului socialist in parlament și in țară. O ovațiune a fost făcută oratorului cind a declarat că, „grupul socialist punînd mai presus de orice interesele Republicei, va lucra pentru existența unui guvern care va guverna in mod onest și va realisa oarecare reforme.“_____ _ Sbîrnîitoare Din Lumea Nouă. II —Să trăească marele partid conservator și să ’i deie domnul tot succesul ca la colegiul de Senat ! Văzurăți macare partid ? Să se puie iei pe lucru și dintr’odată să’i feast un senator—parol, un senator intreg / Nu rău, asta inseamnă si te urmărească simpatiile prea, prea. Bine zice Cinstituționalul, in ajunul alegerei coleg. I de Senat. v. Alegătorii colegiului II de Cameră, votează: Despărțirile I, II și Tărgu Frumos la școala de băeți „Asachi‘‘ din strada Săulescu, lăngă otetul România. Despărțirea lila votează la Primărie. Despărțirele IV -IV-a votează la școala de băeți „Adamachi“ din strada Albă, peste drum de fosta agenție.