Evenimentul, iulie-septembrie 1896 (Anul 4, nr. 990-1062)
1896-09-26 / nr. 1059
1059 fiu Gheorghe, Teodorescu Casian, Dodon Gheorghe, Altiste și Altiști D-ra Marie Carp, d-ra Lucrece Linke, d-na Virginie Cristodulo, d-ra Sofie Antonescu, d-ra Margarette Sion, d-ra Ortansa Mocranschi, d-ra Elena Soloveanu, d-ra Eugenie Nichifor, d-ra Anette Stavropol, d-na Elena Zaharia, Salomia Gheorghe, Berescu Gheorghe, Dodon Dimitrie, Cristea Gheorghe, Dobreanu Dimitrie, Tenori 1 și II-lea Gr. Gheorghiu, Dim. lonescu, V. Alexandrescu, Balmez P., I. Dorotei, Al. Baston, A. Patrașcu, I. Burghelea, L. Celești, Gh. Grigoriu/C. Galbază, V. Vișinevschi, Neculai Musicescu, Baritoni și Bași Dim. Dimitriu, M. Poslușnic, C. Tem S mci, T. Teodorescu, Gh. Barladeanu, Teodorescu, Gr. Constantinescu, A. Teodorescu, I. Mihailescu, Th. Stupcanu, S. Botez, Titus Severin,Dima, C. ___________________________Un Spectator Ambasada Franciei la Landra Baronul de Caurcel, ambasadorul Franciei la Londra, a părăsit Londra ducîndu-se în Paris, unde va sta până după serbările rusești. Lordul Salisbury a avut o lungă conferință cu baronul de Caurcel, apoi cu ambasadorul rusesc. 321 WUOraSEX AT am spovedit unui prieten In noaptea unei lungi urgii, Spunîndui viața mea întreagă Cu clipa din copilării. I-am aratat de ce imi pare Atit de sfintă—și mă 'nchin,— Viața petrecută 'n visul Copilăriei fără chin. M'am spovedit de toate cele De dragostea'mi fără noroc, Și-atunci, cu ochii plin de lacrimi Iei mă privi duios in loc. Și'mi zise: „Dacă vrei viața'mi S'o știi și tu, tu află dar Că'n povestirea vieței tale Cuprinsă-i traiul meu amar.... DIONISIE No» fort al »»el peste Letel Se anunță din Prey că pe timpul unei corvezi intre căsărmele Romoeuf și Monton Duvernet, a dispărut o pușcă Lebel. S-a deschis o anchetă. CRONICA ZILEI Se telegrafiază din Petersburg că guvernul rusesc a delegat pe dl Ivan Mihitzer, Inginer, pentru a-l reprezenta in comisiunea internațională însărcinată să rezolve chestiunile privitoare la prejudiciul ocasionat albiei rîului Prut, prin construcțiuni riverane, precum și cestiunea debordărilor acestui riu. Comisiunea se va intruni in Iași. Epoca află că I. P. S. S. Mitropolitul Ghenadie a trimes de-a dreptul din Căldărușani, următoarea petițiune d-lui prim procuror : d-lui Prim-Procuror, încă prin luna Maia m'am prins la d-v pentru calomniele de cari s'a făcut vinovat ziarul Voința Națională și am cerut punerea sa sub judecată. Spre marea mea mirare, până acum încă n'am fost atat nici întrebat pentru a da cuvenitele deslușiri. Convins ca și d-n că n'am pierdut dreptul la protecțiunea legilor, vă rog să bine voiți a lua cuvenitele măsuri pentru a ni se face dreptate. Primiți, d-le Prim-Procuror,încredințarea cor mai bune sentimente ce vă păstrez. F C.Kenadie Petrescu Mitropolit-Primat suspendat prin decretul Regal No... X EVENIMENTUL La manevrele ce a făcut armata bulgară săptămîna trecută la Plevna, au asistat din partea armatei noastre d. colonel Crăiniceanu, sub-șeful marelui statmajor și ofițerul Georgescu. O Vizita M. S. Regelui Serbiei in Romînia s’a hotărît definitiv pentru ziua de 18 (30) Octombrie viitor. X In Monitorul de azi, a apărut o scrisoare a Regelui, adresată președintelui consiliului, prin care mulțumește cetățenilor pentru strălucita primire,făcută Împăratului Franz Ioseph. X Un consiliu de miniștri s’a ținut eri, la orele 4 după amiazi. Consiliul a durat mai mult de două ore. Tot timpul acesta a fost ocupat cu o discuție foarte vie relativă la viitoarea remaniare ministerială. De La Bacalauriat Eri la ora 2 p. m. s'a sfirșit resultatul celor reușiți din seria 3 de la Bacalauriat. Au fost proclamați bacalauriați. D-șoarele : Vladie Maria, Manolescu Elena, lonescu Safta, d-nii Kerter Caiman, lonescu C. Constantin, lonescu N. Dimitrie, lonescu Mihai, Kapri N. Gheorghe, Lapteș Neculai, Macarov Ioan, Mititelu Dimitrie, Neculescu Savel, Polingher Leon și Popov Constantin. Dintre reușiții seriei a 3 tinărul Popov , Constantin a excelat prin răspunsurile sale, mai cu deosebire la partea ștințifică. Din această serie au reușit 12 concurenți din 17 înscriși la proba orală. Ex: La baronul d’Aehrenthal, ministrul plenipotențiar al Austro-Ungariei, a plecat azi după amiază la Sinaia. Ex. La baronul d’Aehrenthal va fi primit mine in audiență de M. S. Regele și va dejuna la Castelul Peleș. Seara, Excelența sa va pleca in străinătate, in virtutea unui concediu de 2 luni și jumătate. In absența titularului, afacerile Legațiunei imperiale și regale vor fi gerate de contele de Thurn. O dată resultatul examenului inscris pentru diploma de capacitate. Din 20 de absolvenți ai scoalei de institutori din București, au reușit la examenul inscris 16, din 39 de absolvente ale școalei de institutoare din București, au reușit 19, din 16 absolvente ale școalei de institutoare din Iași, au reușit 9, și din 26 absolvente ale școalei de institutoare din Craiova, au reușit 13. Dintre absolvenții școalelor normale de invățători n’a fost nici unul respins, iar dintre absolventele școalelor normale de învățătoare din 40 numai 19 au fost admise la proba orală. Ziarele străine cari ne-au sosit zilele acestea își exprimă toată nemulțumirea lor de modul, cum guvernul nostru a primit pe reprezentanții lor, cu ocazia vizitei imparatului Frantz Ioseph. In adevăr, d. Sturdza n’a avut grije să facă nimic pentru reprezentanții presei străine, veniți pentru mntăiași dată in țara noastră. D-sa ar fi putut lua un exemplu de la d. Visconti-Venosta, ministrul afacerilor străine din Italia, care acum citeva luni venind la Roma ziariștii spanioli, i-a primit la gară in trăsura de gală a primăriei și a dat un banchet in onoarea lor, la care banchet a luat cuvintul insuși ministrul și a toastat in onoarea ziariștilor. La noi au venit ziariști din mai multe țări și cu toate astea." Sturdza nici nu s’a gîndit la ei, lăsîndu-i sa plece cu părerea că in România presa nu prețuește nimic. Mai mult, d. Sturdza a pus să se scrie in ziarele sale că ziariștii străini au fost primiți cu respectul ce-l merită. fJ Aceasta e o insultă și mai mare ce se aduce presei străine. In viitoarea sesiune a Corpurilor legiuitoare, e vorba ca să se aducă un proiect de lege modificator al actualei legi sinodale. Prin noul proiect se va mări mult numărul membrilor sinodului, introducîndu-se in sinod și preoți de mir. X* Est i s’a incernat in spitalul Pașcanu din Tatarași pe un capil de 10 ani a locuitorului Dumitru Petrescu din strada Frecău nr. UZS bernari de antifrino-differsici. Niște hoți, ori in lipsa de acasă a d-nei Smaranda Veniamin din strada Păcurari No. 62, scoțind o fereastră din dosul casei s’au introdus inlauntru, de unde au furat haine, lengerii și juvaeruri in valoare de peste 200 lei. Politica a arestat pe femeea Maria Proliceanu presupusă ca autoare furtului. Ministrul domenielor, a confirmat concursul ce s’a ținut la școala de arte și meserii din Iași pentru cele 27 de burse vacante in clasa I. Cursurile la această școală a început in mod regulat. 21. Cei 4 soldați din compania 2 »jandarmi pedeștri, cari in noaptea de 22 Septembre a sărit asupra d-lui locotenent Dabija pentru al maltrata, au fost arestați și dați judecătei. Agenții comisiei dispă din ordinul comisarului comunal a confiscat ori o căruță cu pâine a pitarului Caragea avind lipsă mare la cintar. Eri stîrpi torai de cîni Herlac, pe cînd mergea cu lada prin strada de Sus, fu lovit fără veste cu o piatră in cap, făcîndu’i o leziune gravă. Herlac in cele mai crude dureri fu dus la spitalul Sf. Spiridon. încă nici pănă azi nu s’a putut constata de unde a venit piatra. A. S. B. și I. Principesa Ghizela de Bavaria, fiica împăratului Franț Josef, și A. S .. Principele Leopold de Bavaria, vor veni săptămîna viitoare la Sinaia, unde vor fi oaspeții MM. II. Regele și Regina, până după vizita M. Sale Regelui Alexandru al Serbiei, are in satele Uricani, Miroslava, Balciu și tîrgușorul Galata, de lingă Iași, bîntite cu furie, printre copiii locuitorilor, epidemiile contagioase de anghina, scarlatină și febră. Ni se denunță cum că peste șanțul orașului nostru noaptea se introduce d in oraș ca contrabandă cantități mari de poamă și chiar baiercuți cu must. Locul pe unde se introduce contrabanda este in partea dinspre Manta Roșă și Frumoasa. Concursul de la școala militară Deeri a inceput concursul la școala militară pentru catedra de Istorie. Ca concurenți au rămas numai d-nii loan P. Darie șijloan Delescu , sau retras d-nii loan Mitru și G. V. Praja. Prima probă scrisă a fost din istoria veche, despre urmașii lui Alexandru Macedon, până la desbăinarea definitivă a imperiului și a doua probă care s’a dat aseară la 4 p. m. a fost despre origina republicelor din Italia. Mine se va da rezultatul tezei. X Bin Județ In ziua de 19 curent s’a aprins și ars cu desevîrșire trei girezi de răpită și o batoză de pe moșia Bădeni proprietatea d-lui B. Juster. XX pe la emTEA cu juri Crima din Tatarași Crima din Tatarași.—Interogatorul acuzatului.—Martorii acuzărei. —Martorii apărarei.—Parchetul și Poliția din Iași.-Pledoaria d-lui Bădărău.— Rezumatul d-lui Cantacuzino.— Verdictul. Ședința se deschide la oarele 12 luni. Curtea e compusă din dl. Cantacuzen, președinte, d-mi A. Gane și C. Grigoriu, membri, iar ministerul public e reprezintat prin dl. procuror Teodoreanu. Se da citire actului de acuzare prin care Șnirer acuzat pentru lovire cauzătoare de moarte este dat judecăței, pentru că in sata de 30 Iunie, la o crâșmă din strada Apeduc unde se făcu nunta surorei lui, a lovit in cap cu un scaun pe tinărul Gheorghe Ionescu, din care cauză acesta a doua zi la carele 9 a incetat din viață. După aceasta se citește actul medicolegal dresat de dl. medic legist, Bogdan și dl. Misir medic de dispărure. Prin acest act se constată că Ionescu a fost lovit in partea stingă a capului, cu un corp contondent, lovitură care fracturând craniul și atingînd substanța cerebrală a cauzat moartea. Se face interogatorul inculpatului care neagă cu desăvărșire că ar fi lovit pe Ionescu spunînd că din contra el a fost bătut de ceilalți patru tineri cari insoțeau pe victimă. Se procede in urmă la ascultarea martorilor. Martorii. Tînărul Proca arată că in sara de 30 Iunie după ce mai intăi cu toții s’au plimbat prin oraș pănă la ora 11 intercînd lise spre casă au auzit muzica cântind la o crîșmă din strada Apediuc și că ducindu-se acolo au văzut că era o nuntă evreească. Au intrat in grădina crîșmei și punindu-se la o masă au spus să ii se a’duca cite-va gărăji cu vin. In intervalele cînd muzica stătea atunci ei cîntau in cor. Incepind însă se ploae, cu toții s’a coborît in o odae unde au stat pănă ce a incetat ploaea, după care s’au dus iarăși in grădină punăndu-se la masa la care stătuse mai înainte. Cum stăteau acolo, de o dată de la masa vecină Șnirer se scoală și aruncă conținutul unui pahar cu vin ’asupra mesei ’lor uidind mai cu samă pe Ionescu carele la ritului lui respunde in acelaș mod. Atunci Șnirer infarmiat vine la masa lor, îi înjură și-i amenință voind a lovi cu o garafă pe Ionescu, dar garafa spărgindu se de marginea mesei actul n’a putut fi sevîrșit. Unul dintre tineri văzind aceste spune tovarășilor lui că dacă Șnirer vrea se facă scandal atunci ei să se retragă. Cu toții se scot de la masă si lonescu apucă înainte, fingă portita gradinei, insă Șnirer eșind in fața lui lonescu, ii trage cu un scaun in cap, atit de tare, incit acesta cade la pămînt spunind cuvintele : Nu mă lasați baeți că jidanul m’a omorît. Șnirer văzind că lonescu a căzut jos fără simțirea ea la fugă cu scaunul in mină, tinerii se eau după el și in dosul spitalului evreesc îl ajung, aci se încinge o luptă căci Șnirer se apara cu scaunul, ia urmă însă a fost desarmat și prins. Gălăgia produsă de această scenă și de mulțimea adunată împrejurul lor i’a atras atențiunea unui gardist, care venind la fața locului, eliberează pe Șnirer și cu ajutorul unui alt gardist chemat de ei și a mai multor evrei conduc pe tineri la comisie. Aci sub comisarul Dunea re dă drumul spunînd că-i cunoaște. Ceilalți martori ai acuzărei, d-nii Botez, Gheorghiu și Macari arată identic acelaș lucru. * * * După aceștia s’a ascultat mărturii apărărei. Sub comisarul Dunea spune că i s’a adus acești tineri la comisie fiindcă ar fi bătut grav pe un evreu, dar ei cunoscând pe doi din ei li’a dat drumul, întrebat fiind de d. președinte dacă s’a interesat se afle cum s’a’ petrecut faptul, ce s’a făcut cu tînărul Ionescu care căzuse ca mort in grădina crîșmei, și dacă a dresat vre un act in această pri’vința, el respunde la toate negativ spunînd că nu era treaba lui aceasta, de oarece era difuzie in acea sală și intîmplarea a avut loc in o secție care nu era a lui Gardistul Vasile după ce spune că atras fiind, de strigătele de valeu săriți, la fața locului unde a văzut trîntit la pămînt un evreu care se lupta cu trei tineri romîni și că aceștia il loveau cu un cartel si cu bețe. Întrebat și acesta de către d. președinte dacă știe cum s’a petrecut faptul, respunde că nu. Gardistul Petrovici arată că auzind fluerînd spre vale de podul de lemn, s’a dus acolo unde văzind o mulțime de lume adunată, pătrunde la mijloc și găsind pe patru tineri romîni, din care unul ținea pe Șnurer de piept, l’a dat pe acesta intr’o parte eliberînd astfel pe inculpat, iar pe tineri cu ajutorul gardistului și a cîtorva evrei, ’i duc la comisie. Comisarul Neculau spune că fiind dijurne in acea sară i s’a raportat că niște tineri ar fi bătut pe un evreu, dar asta nimic nu știe. Martorul David Abramovici spune că fiind la nuntă a văzut cum că unul dintre tineri a aruncat vntăi cu vin asupra mesei lui unde era și Șnurer și că el l’a brincit pe dînsul pe scările de la grădina și au bătut și pe Șnurer. Mendel Goldenberg casa spune că ducîndu-se la abator a auzit gălăgie la podul de lemn și că niște gardiști strigau , se sară, oamenii că-i’ ucid băieții. Că, in urmă ducindu-se acolo a văzut niște băeți bătind pe un evreu. Iosef Roer spune că era și el poftit la nuntă și că a venit niște tineri romîni, s’au pus la o masă și au inceput a cinta parcării, atunci Șnurer s’a dus la dinșii și ia rugat se tacă, dar că el l’a insultat ș’a aruncat cu vin asupra lui. Bereu Cohn casa spune că dormea și că l’a trezit din somn nevasta lui spuiindu-i se iasă afară că e scandal mare. El s’a dus unde era scandal, a văzut că niște băeți se luptau cu gardiștii și auzind că unul din ei a spus că n’are o sabie se-i tae pe toți, a rupt-o de fugă fiindu-i frică. Burău sin Iancu spune că auzind strigăte de gherard și valea s’a dus la fața locului unde au văzut o mulțime de lume, care inconjura pe niște tineri romîni dintre care unul ținea pe Saurer de pept. * * * La carele trei ședința se suspendă după care ia cuvintul i. procuror Teodoreanu. D-sa incepe prin a arata că procesele de lovituri căutătoare de moarte sunt foarte freqvente la noi, din cauză că in obiceiul poporul de jos la noi, e înrădăcinată bataia , pentru cel mai mic lucru ei se bat. După aceasta ajungind la cazul de față face istoricul, susținind că Șnurer a provocat scandalul și in urmă a dat lovituri mortale lui Ionescu. Parchetul și poliția. „Procurorul acuză apoi poliția spunînd că in această afacere, ca in general in toate in care scandalul e intre romîni și evrei, ține parte cu acești din urmă, din diferite considerente...“ „Că in cazul de fată in loc se ducă la comisie pe inculpatul Șnurer, din contra imputernicind cîțiva evrei, duc impreună pe tinerii romîni.“ Referîndu-se la depunerea mărfurilor acuzatului, d-sa spune că din ele ar reeși că Ionescu a ucis pe Șnurer. După citeva cuvinte termină certml juraților a se pronunța un verdict afirmativ. * * D. A. Bădărău apărătorul inculpatului luăm cuvintul combate pe d. Teodoreanu in ceea ce privește acuzațiunele aduse poliției și luînd de baza cele spuse de procuror cum că bataea e înrădăcinată in moravurile românului, spune că, tinerii aceia fiind probabil amețiți de cele șapte gară și de vin cari le loruse, au sărit pra lui Șnurer și l’au bătut, căci ei asus’a FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 19) D-ra de Monte-Cristo sau RESEM1NAREI INUI FEMEI Partea X-a. AFACERE CLASATA X. MISTERUL DIN STRADA LAMARTINE (URMARE) 2 °. De un rastacuer cum este la modă de a numi, astfel, nume creat de Berthelier, in Braconierii de la varietăți orce străin orce provincial care iși caută viața pe stradele Parisului am zis de un rastacuer, cunoscut sub numele de Tulusanul și care, de citva timp, îi servea pretutindine de cavaler. „Cum se face că fata Mignard și acel Tulusan nu au fost incă ascultați de magistrații instructori. „Se im din sorginte sigure că, in ajunul morței sale Suzana Bloch luase de la banchier ul D..., însărcinat cu afacerile iei, o sumă de 60000 de lei, produsul diferitelor operațiuni de bancă efectuate in D. D....’ informîndu-se tot o dată ce voia se facă cu ea : — „Acestea este zestrea mea, i se respunsă. — „Te măriți ? — „In curind. — „Și cu cine ? — „Oh ! nu cu un Parisian ! Cu un bun băiat din provincie care va recunoaște și pe copii mei. Un fiu de familie de la’Sud, de la Tulusa. „Ați citit bine: „de la Tulusa“. „Iarăși ulusanul in chestie. S’a găsit el oare in acest ceas ? Sau este căutat ? „Se ne ferească D-zeu se facem act de denunțare. „Cu toate aceste,in fața unei afaceri care surescită atit de viu curiozitatea generală, și cu mijloacele de acțiune de care administrația din strada Ierusalim dispune pentru a căuta pe scelerați—nu suntem in drept se strigăm ca d-na Marie Laurent in „Lucreția Borgia“, drama poetului in exil pe care teatrul Porte-Saint-Martin a reluat’o cu atîta succes: „— Dacă crima este patentă, de ce culpabilul nu este descoperit? Dacă este descoperit de ce nu este arestat deja ? Și dacă este arestat de ce nu este incă pedepsit ?“ F. Declarațiuni și mărturii Extract dintr’un dosar conținînd cinci numeri. Prefectura de Poliție 2-a Divisie a 2-lea Biurou. Bourguignon (Constanța), zisă fataerului, pretinzindu-se artistă dramatică, in realitate, dănțuitoare retribuită a diferite baluri publice. Confirmă convorbirile ținute la Malulle, la 13 curent sara, de fata Suzana Bloch și reproduse de ziarul „Marseileaza“. A vezut pe Suzana Bloch plecînd cu Olimpia Maynard și un particular pe care nu il cunoaște ! Adaogă că fata Bloch nu avea nevoe se joacă petreceri, căci avea clienți serioși. No. 2. Cherassus (Eleonora) numindu-se re- contesa de Belleville, fără profesie. Aceiași deposiție ca și cea precedentă, l Cunoaște pe Tulusan căci la mai multe ori cu fata Bloch, întâlnit dej Dă următorul Signamment : Talie mijlocie, tenul palid, barba și pâr rul negre, accent meridional foarte pronuntat. i Nr. 3. I Colomyes (Trolin), rezeteu la companiatrasurilor. A luat, la 13, între 11 și 12 noaptea, la poarta de la Mabille, trei persoane, dintre care două dame—pe care le a dus pe Câmpii Elisei apoi la dreapta pe piața Etaile, pe bulevardurile exterioare și a * intrat in Paris prin vechia barieră a Mar jitorilor. I Dinaintea berăriei cu acelaș nume, una din cele două dame se coboară, și s’au dus la un așteaptă. *Anoi a consumator care parea ca o condus pe domn și pe damă care locuiau la Nr. 24 strada Lamartine unde au intrat amindoi. Doamna a plătit cursa. Nu a dat decit 10 centime bacșiș. Domnul era desigur din țara usturoiului. Calomyes nu poate să se înșele, fiind el singur din acea țară. Părăsind trăsura, el avea in gură o țigară care nu era de a regrei, deoarece mirosea foarte bine, avea scrumul alb de tot, și părea că se poate fuma toată. Notă.—Detaliu care se apropie de scrumul găsit la fata Bloch, in scrumebila. No. 4. Florentin (Isidor) proprietar gerant a otelului (mobilat) Solferino, strada Pigalle. Declară ca fata Mignard, chirieasa lui, nu a petrecut noaptea de la 13 la 14 la ea, care insă nu la mirat, fata aceia avind obiceiul de a nu dormi acasă. Că sa reîntors la 14, intre 5 și 6 ore dimineața. Că ș’a ° făcut cuierul cu mare grabă și că a trimes se i se aducă o birjă, pretexted că o rudă a ei bolnavă o chema in provincie. Că el, Florentin, nu s’a mai ocupat de acea plecare precipitată, deoarece nu ’i datorea nimica. Că a vezut chiar cu satisfacție plecând pentru că afișa casa și că creșterea ei proastă impiedica pe persoanele liniștite de o freqventă pe ceilalți locatari a stabilimentului. (Va urma) 1896 A apărut: Dicționarul Universal al LIMBII ROMÂNE de Lazăr Șăineanu conținând: Limba vorbită și literară cu exemple și citațiuni din scriitori români.— Terminologia actințifică și artistică. Vocabular biografic, geografic și istoric cu privire specială la România. Această importantă operă a D-lui Profesor Șăineanu, fructul unei munci îndelungate, este menită a umplea un gol însemnat in cultura noastră națională. Prin caracterul său național și enciclopedic, Dicționarul Universal al Umbii române se adresează scoalelor de toate gradele și constitue in același timp o carte indispensabilă oricărui om cult: profesor, medic, advocat, magistrat, inginer, militar, comerciant funcționar etc. etc. Recomandăm tuturor această prețioasă publicațiune, eșită la Institutul de Editură Radian și Ignat Samitca, Craiova, tipărită cu o eleganță surprinzătoare și al cărei preț modest o pune la indemîna fiecăruia. 1 Volum de 900 pagini 80, broșat lei 6,50. In legătura elegantă cu pînză lei 7,60. De vânzare la toate librăriile din țară. DM COQUARD școala normală superioară din Lyon, predă lecții de limba și literatura franceză. A se adresa No. 2 strada Seuleseu,