Evenimentul, octombrie-decembrie 1896 (Anul 4, nr. 1063-1134)

1896-12-08 / nr. 1118

1118 O crimă Dăm­ăzi tânărul Ornștein s’a sinucis, strangulîndu-se, circulă zvonul că o cri­mă a avut loc aici. Urmăriri din partea parchetului nu ar strica. 26 Noembrie, 96. Radion. CRONICĂ ZILEI Sâmbătă s’a inceput la tribunalul sec­ția 1 procesul de bancrută frauduloasă a lui lta Bucureștean. El e aparat de d-1 avocat Niculeanu ear ginerele seu Filer­­man care e complice in această afacere, e aparat de d-1 avocat Goldental. *5 In comuna Hoisești com­. Păușești exis­tând epidemia de anghină difterică d-1 medic Primar al județului a dispus să se inchidă școala din com­una Dumești aceași comună, de­oare­ce ca invățător la acea școală este preotul din Dumești in a că­rui parohie este și comuna Hoiseștii unde există epidemia. In noaptea de 29 spre 30 Noembre a ars crâșma lui T. Bradea din comuna Go­­roni comuna Tomești. Pagubele se urc la 2868 lei. Grăsina era asigurată la soc. „Unirea“.­­ D. Dimitrie Ghica e hotărît să-și re­­înoiască demisia, care va fi primită și e probabil ca Mărfi să se procedeze la ale­gerea noului președinte al Senatului. Cu această ocazie d. Sturza va stărui printre senatori ca să fie ales la această inaltă demnitate. Putem afirma mai dinainte că încerca­rea d-lui Sturza nu va avea alt rezultat, de­cit să dovedească din nou cit de anti­patic a devenit d. Sturza chiar și celor mai intimi din prietenii sei. Pe de altă parte ni se spune că in ca­zul cînd d. Sturza va reuși, guvernul d-lui Aurelian își va da demisia.­­ Astăzi d. P. Dîmboviceanu, a sosit in Folticeni pentru a lua in primire Off. Telegrafo-Postal. Numirea d-lui Dîmboviceanu este o bună achiziție pentru orașul Folticeni, căci după cum suntem informați, se sim­țea necesitatea unui diriginte energic și capabil.­­ Sîmbătă a cerut de la mi­nister convocarea colegiului I de senat ramas vacant prin moartea generalului Itaco­­viță. Data alegerei e fixată pe ziua de 16 ianuar 1897. Sîmbătă camera de punere sub acuzare admițind opoziția făcută de d. Lopatim­­chi contra judelui de instrucție de pe lingă tribunalul Bacău, care’i refusase elibera­rea pe cauțiune, ia admis eliberarea pe o cauțiune de una mie lei. Numai ab­ta! Apoi toată daravera de la Sf. Spi­ridon nu face mai mult de o mie lei, pe cit că Lopatinschi a mai fost suparat, pa­cat de osteneala parchetului, păcat de di­urnele încasate de d. Luca Ionescu. «I * n Alegerea si in Galați Eri s'au efectuat la Galați alegerile co­legiului I pentru comună. Au luat parte la vot 538 de votanți. Lista in care figura d. Plesnilă a în­trunit 373 de voturi și a fost proclamată aleasă. Lista conservatoare in cap cu d. Macri a întrunit 123 de voturi, și o listă inde­pendentă in cap cu generalul Cotruț a întrunit 29 de voturi. E vorba ca secretar general al ministeru­lui de interne să fie numit d. Luca Ionescu actual prefect al județului Ilfov.­­ Demisiunea d-lui G. Morțun va apare in „Monitorul Oficial“ de mâine. a P. S. Sa. Archiereul Nifon Ploeșteanu a fost numit vicar al mitropoliei Ungro-Vla­­hiei, in locul Arch­iereului Meletie, care a demisionat. Localul școalei din Comuna Cârpiți co­muna Stânca, amenință din zi in zi a se ruina peste copii ce fregventează cur­sul. Este de nedescris starea in care se află acel local de școală. Cei în drept, ar trebui se ia măsuri de prevenirea unui pericol neinlăturat.­­ Subcomisarul Vasile Botez de la co­misia III, alaltaeri a fost trimes la Bu­curești in urmărirea autorilor spargerei de la d-nii Weksman et Rapapport care se presupun a fi in capitală. None bun ! «5 Serata so­cietăței corpului didactic din Bacău Cit de decepționat, cit de neîncrezător de­­venisem din causa balului trecut, ’mi inchi­­puiam că lumei îi place in această monoto­nie și cît de curând mi-a fost dat să-mi schimb această idee și serata societăței corpului didactic de aci mi-a furnisat această ocasie. Cită lume­ și ce frumoasă selecțiune/ Le coup d’oeil era admirabil, tabloul sur­prinzător prin varietatea culorilor ce oferea. A ! dar uitasem să vă spui că s’a făcut și musică Anton Kneisel, Elena Crăescu și d-na ne-a delectat și­ au fost și sărbă­toriți. Pe urmă s’a dansat. Dansatoare au fost și multe și bune. Voi căuta astă­zi să fiu cît se poate de subiectiv in această dare de seamă și deci nu citez nici un nume. O singură excepție voi face d-na , care a bri­­liat prin felul de a dansa. Aceasta e partea frumoasă a seratei, par­tea urîtă a fost orchestra regimentului, care nu prea a fost așa cum trebuia să fie. Să Sperăm. 6 Decembrie. GHIGI. X evenimentul­ ­ Clara­­ Jrosswald Dern­­ard Saidman Logodiți. Vaslui. Botoșani. Recepția de la consulatul rusesc Eri 6 Dechembri, după terminarea li­turghiei, s’a oficiat in catedrala Mitropo­liei Moldovei un Tedeum in onoarea zilei onomastice a M. S. Neculai Alexandrovici imparatul tuturor Rușilor. La Tedeum au luat parte d-nii George M. Șendrea, Grigore N. Macri epitropii spitalului sf. Spiridon, N. Pogonat direct, epitropiei, Const. B. Penescu prefectul po­liției, general Iarca comand, corp. 4 de armată, general Pascu, Colonel Negel, Ma­ior Tarnoschi, consulul Francez, consulul Grecesc, consulul Austro-Ungar, consulul German și di­viers consulul Rus cu tot personalul consulatului. După terminarea Tedeumului, toate per­soanele oficiale au fost poftite la consula­tul rusesc unde s’a servit șampanie. Dl Penescu prefectul poliției a ridicat un toast in sanatatea M. S.­ Neculai im­paratul Rusiei. n RUBRICA CALATORILOR Sosiți in Iași. HOTEL TRAIAN: Nicu Lotoviceanu pro­prietar București, G. Günther București, N. Racoviță proprietar Loco, Jack Ru­binstein voiajor Botoșani, Constantin Ma­­zarici propietar București, L. Kiblic co­­mersant Botoșani, Meir Leon voiajor Bo­toșani. HOTEL EUROPA. L. Storffer voiajor București, L. Rosette inspector București, H. Colin voiajor București, H. Lorenz prop. G. Vulcan prop. R.­Sarat, H. Blumenfeld comersant Dorohoi, G. Jonas voiajor Bu­curești, cap. Teodorescu București Gh. I. Svoronos comersant Ploiești. HOTEL BINDER. Iancu Barozzi Bucu­rești, D. Baicceanu arhitect Dorohoi, G. S. Steigher voiajor București, D. Tarchi București. HOTEL DE RUSIA. I. Secheti judecă­tor Dorohoi, A. Mitachi proprietar Huși, B. Weber artistă Focșani, R. Lăzărescu artistă Galați, S. Wirones posesor Stînca, C. Miclescu propietar Vasluiu, Alexe Roc­­neanu profesor Botoșani, Th. Mitachi pro­prietar Husi. Epidemiile in Iași In Säfcseiös* ia casa c­a fio. 12 se află bolnavă de aerghină-disbracă o copilă Ssna etate de 4 ani a lui Ioan­iul­ C3SCU. Asemimeat in strada sf. An­drei Ho. 4 . se află o copilă in etate de 14 ani numită Vic­toria, bolnavă de scarlatina a d-nei Iulia BVlărgineanu. * * Alaltaeri s*a internat in spi­­talul Pașcanu o copilă in e­­tate de 12 ani, greu bolnavă de anghină difterică a d-lui Const. Carp. din str. Apeduc. * * In strada Calarași, ers a murit de scarlatina un copil de 10 luni a lui n. I Cristescu-ii * In str. Lățescu Evc. S,se află bolnavi 2 copii de anghină dif­terică a d-lui Herman Seich. Emi a murit in spitalul de Izolare o copilă da 4 ani, a d-lui Sofrocescu, care s*a internat aSaltaeris. * In str. Asachi Ho. I © la d. Lambrino, se află o femee bolnavă de anghină dif­terică.­­ Sîmbătă sara, o batae singeroase și de capete sparte, a urmat in strada Motoc intre indivizii Mihai și Ranites Savastian și Wilhelm Caufman. Politica intervenind, beligeranții a fost duși la o comisie. Wilhelm care sau ales din acea batae cu mai multe lovituri, a fost dus la spi­­jitul -I Silind.ri. * * Meier­i Bercovici in etate de 58 ani după o lungă suferință a încetat din vieața Vineri la 5 oare di­mineață, înmormântarea va avea loc la 8 Dechembrie 1896 la orele 10 dimineață fix, cortegiul va porni de la locuința de­functului din str. Sf. Teodor, caselee Gol­denthal. Amicii și cunoscuții sunt rugați a asista. Iosif Gheorghian E evident că P. S. Sa. Episcopul de Ro­man e unul din cei mai culți prelați ai Bi­­sericei române ortodoxe. Fiu de preot, născut in județul Botoșani, P. S. Sa a primit o educație solidă și cu­cernică. După terminarea studiilor teologice și după ce a stat cît­va timp la monăstiri P. S. Sa a fost numit superior al Capelei romane din Paris. Aici s’a desăvîrșit in limba franceză și a inceput să desfășoare o rodnică activitate li­terară, a tradus Jidovul rătăcitor de Eu­­géne Sue, precum și opere eclesiastice în­semnate . Această activitate i-a asigurat o frumoasă carieră bisericească, căci curînd a fost ales arhiereu, apoi Episcop al Dunării de jos și pe urmă, in 1887, Mitropolit Primat al Un­­gro-Vlahi­ei. P. S. Sa e azi in vrîstă de aproape 70 de ani. Vorbește cu multă inleziire limbele franceză și germană. Soldatul Mironescu Gheorghe din secția de pompieri din strada Nicolinei, Sîmbătă sara, a fost surprins de sergentul de punct pe cînd vroia se spargă obloanele de fier de la magazia d-lui Ivanovici din strada Nicolina. Soldatul prins, a căutat se scape din mina sergentului dîndu-i mai multe lovi­turi, insă la strigătele sale venind in gra­bă colegul seu din punctul vecin, solda­tul hot a fost dus la comisie si arestat. * . X­­ . f Em­, o copila in etate ca de 6 ani a fe­­meei Anica I­vanovici, servă la spitalul sf. Spiridon, eșind din ograda spitalului s’a făcut nevăzută. După toate cercetările făcute nu s’a pu­tut da de urma ei. Se crede probabil a fi lipită de cine­va.­­ Locuitorul Neculai Onofrei din comu­na Hermeziu, aflîndu-se in crîșma lui Da­vid Aronovici din strada Carol, a furat de la Gheorghe Filip punga de la brîu cu 81 de lei. Filip observînd intr’un tîrziu că-i lip­sesc banii, a reclamat poliției care au arestat pe Onofrei. 1896 SCRISORI DIN PARIS. 2 Decemvrie. O surpriză literară. Con­cetățeanul iașan Georges Diamandy, astăzi jurnalist și în perspectivă scriitor francez îmi expune subiectul și-mi cetește frag­mente din o piesă de moravuri pe care a terminat-o de curînd. Cyclomen, cuvîntul acesta de botanică­ie numele eroinei: o cîntâreață de la un café concert „une gra­ve“ care cîștigă simpatia unui tînăr bo­gat ci - și petrece viața fără căpătăiu in mediul de cafenele si culise. Theo, — eroul —își propune să salveze pe Cyclomen, fe­meie decăzută, care-și vinde corpul și să­rutul, care nu mai­­ păstrează nimic din demnitatea sexului,—„une femme qui a­roule.“ Théo, filosof naiv își închipuie că va avea eterna recunoștința și iubire­a femeei căreia i-a intins mină di ajutor, ducînd-o din noroiul co­rupției sgomo­­toase in liniștea unui traiu tihnit și im­­belșugat. Dar ce amară decepție așteptă pe naivul Théo­ Cyclemen se­­ simte atit de rău venită in viața pacinică, ea nu se făcută să ducă o viață ca toată lumea, b ea nu poate pricepe căsnicia această de mo­nogamie patriarhală și nu așteaptă mult ca să-și vîndă imbrățoșerile pîntecosului cîr­­ciumar care-i oferă ia* bijuterii. Este plină de interes această dramă socială care face o­­biectul „comediei“ de moravuri a lui Dia­mandy și cu multă pricepere i el a știut să culeagă din imensa varietate fructul acesta viermănos din arborul corupțiunii Pariziene. Teoriile dezvoltate in cursul aeb­inei și inchierea trasă de autor fac din „Cyclomen“ o piesă revoluționară cu puține șanse de a fi agreată la teatrele o­­fici­ale. Joi 3 Decembrie. Am profitat de o oară libera ca­r’ascult un curs de lite­ratură la Odéon. Jules Lemaître vorbind despre Euripide și Leconte de Lisle, Le­­maitre, unul din­­ cei mai celebri contem­porani, a atras negreșit mai multă lume la Odéon de­cît clasicul spectacol. Din depărtarea galeriei abia disting silueta o­­riginală a academicianului: o talie deli­cată strînsă in haina neagră de ceremo­nie. Un cap mic, rotund, cu părul incă­­runțit de timpuriu ; un graiu de causeur fermecător de spiritual și suggestiv. Ta­lentul de ori­ce soiu pare nedespărțit in țara asta a frumosului de graiul frumos, eloquent, e o națiune de oratori. Sala — plină de lume intre care floarea literatu­rii, a snobismului și a academiei. Zăresc pe tovarășul meu de cartier Volenti ală­turi de Catulle Mendes. Prietenul meu a avut noroc pe ziua de azi. Dar seara impărțim amindoi aceiași de­cepție... artistică. La Opera-Conique’unde d-ra Van­ Zandt își face reintrarea in Lak­aié e cu neputință de găsit un loc, ma­­car la galerie. Totul e luat deja pentru o sumă de reprezentații și breasla vînză­­torilor de bilete ne sfidează rînjind cu satisfacție : șese franci cine vrea să ca­pete un bilet... O breaslă curioasă și exclusiv pariziană negustorii aceștia care cumpără ziua toate biletele la casă și le vînd seara cu preț vntreit. E singura lor ocupație și pare destul de rentabilă. Van­ Zandt reintră la Opera-Comique după un lung pelerinaj prin Europa silită acum zece ani să părăsască Parisul in huiduielele generale. Nimeni n’a știut bine anume pentru ce a fluerat-o. Intr’o seară intrînd in scenă fu lovită de o am­nezie subită, uitase șirul strofelor... A fost bănuită chiar de beție,­­ și s’a pornit o goană teribilă in contra artistei : „Gon­­spier Van­ Zandt!...“ și cîntăreața a tre­buit să părăsească Franța. Dar ,după zece ani același public al Parisului iea sala cu asalt, aplaudă cu furie pe celebra ar­tistă și-i aduce floarea pocăinței. Parisul ie un delir etern : nervii inlo­­cuiesc rațiunea. 5 Decemvrie. Cartierul latin care-mi apărea altă dată sub forma ideală a unei mișcări grandioase, focarul științei și ar­tei care transmite generațiilor lume’i in­­tregi fac­a progresului șî entuziazmului m’a decepționat amar intr’o singură seară cînd am vrut să’l cunosc de aproape. E de vină poate temperamentul meu, spleenul și nostalgia de care sufăr. Dar seara, cînd cartierul se preface intr’un furnicar imens unde cele două sexe se az­­vîrl­in goana nebună, se intrec in strigăte și cîntece scîrboase, cînd toate facultățile marei universități se concentrează in­­ ju­rul meselor elegantelor taverne unde se ride, se bea, se petrece, se țipă și se prac­tică amorul liber cu o cinică indrăzneală și indiferență, mă simt atât de rău venit că numi găsesc nicăiri un colț unde să pot ședea liniștit cite­va minute. Căci de te-ai așezat o clipă, numai de cit se des­face amenițătoare o figură searbădă din zgomotoasa legiune a flămîndelor vînză­­toare de plăceri, ce s’a instalat lingă tine cu obrăznicia nerușinată, cu unsul scîrbos, cu fața spoită, cu haina de o respingătoa­re intenție cu tot mirosul ei de paciuri. Fără să fi întrebat, ea a comandat garto­­nului un bock pe seama ta și insinuantă, provocătoare, ipocrită te tatuează, te per­secută, te exploatează. O privire să-i dă­­ruești, un semn se-i taci, o vorbă să-i răs­punzi și ești pierdut, ești ai iei! Fetele acestea „cu stagiu in cartier“ sunt prostituatele de profesie, in genere, cea mai mare parte autorizate, altele insă neînarmate cu invoirea autorității se pun sub scutul vre-unui prieten student in sălile cînd poliția „raflează“, alege, adecă pe cele ingăduite și trimite la St. Lazare pe cele­l­ alte de contrabandă. Sunt cu sutele in cartier și răsar cu li­liecii de cum se ’ntunecă. Puține numai dintre ele au locuinți hotărîte.’ Cele mai multe petrec noaptea pe unde se apucă, in tovărășia vre-unui student ori, mai rar, a altui trecător. Traiul lor de azi pe mine se datorește cine știe cărui negustor care muncește te miri­unde ca să-și susție bă­iatul la Paris, ori cutărui bancher care-și face educația fiului in marele oraș. Cu­ de mult te regret une­ori modestul meu Montmartre, unde poți găsi seara plăcerea unei recreațiuni artistice și spi­rituale. Aci așa zisele „concerte“ au gea­murile colorate—semn distinctiv ca „arta“ se ascunde aci privirilor indiscrete, iar cafenelele, afară de cite­va, sunt ocupate de perechile voiașe care-și reculeg for­țele spre a intreprinde noaptea drumul Cuterei moderne. Cu toate aceste o primblare in cartier este tot­dea­una interesantă. O varietate nesfîrșită de tipuri de toate neamurile, limbile, și rasele incepind cu japonesii măslinii,­cu algerienii, catenii, pană la ca­petele frizate cu lux și pretenții de artă, ori capetele sălbatice ,de bohemi pletosi și negligenți. Sunt printre grupurile car­tierului un număr de talente, o sumă de artiști. Școlile nouă in literatura și pic­tură au­­ mulți preoți fideli in cartier și se zice că din rîndurile lor a inflorit poe­zia simbolistă­­ care nu are nimic comun cu divagațiile literare pe care mi le-a trimis azi’un prieten intr’o gazetă roșie a d-lui Macedonski.... Și chiar din numărul acelora care chefuesc prin taverne seara, poți găsi dimineața studenți harnici și inteligenți prin biblioteci, prin spitale, prin laboratorii și prin săli de disecție plîngîndu-se, ca­m acuma bună­oară, de lipsa de cadavre prentru studiu.... Pare cam cinică nemulțămirea aceasta, cu toate acestea e vecinica pe aici. CE PETRECERI LOCATE „RESPECTUL GENERAL!“ Un eveniment de colosală senzație so­cială, menit a zgudui Hig-Sif-ul nocturne al urbei noastre, avem de inregistrat : Mine se inaugurează, irevocabil, cu un program splendid, noul local al lui Moisă Zingher, rec­e „Respect general“ inven­tatorul fleicei naționale pur sang. Noul seu local se alăturea cu noul tea­tru național, in Strada Căpitan Păun No. 18. Camere separate, iluminație a giorno, ca­lorifere, vin neintrecut, in fine tot ce arta culinară nocturnă poate oferi gastrono­milor ieșeni. La „Respect general“ va fi de acum înainte localul de rendez-vous al chefu­­irilor ieșeni. —? ! Eliminarea Cărbunilor Streini ! ?— Sistem­ Special IU ÎNCĂLZISE CU PACISA Economie de 30 —70 °­ C INTREBUINTAREA PACDREI COMBINATA CU AERUL COMPRIMAT Planuri și instalațiuni pentru cazane cu abur, cuptoare pentru fabrici de că­rămidă, sticlărie, porțelan și a. Sistem funcționînd in fabrica de obiec­te de metal JACQUES I. CATZ­A C­ie. JACQUES I. CATZ I­ZA Inginer-industrial 11 bis, Str. Regală­­ București 2 .pOI@)Oi@l$IOKI>l@IQI@IOIO^ ^ Mim Se la Coutijatioi— —par ia Cascarine leprince— |í| II resulte des observations fai­­^ tes par les sommites médicales ££ dans les Höpitaux de Paris, et O notamment dans la Se vice du pro- O fesseur Dujardin Baumetz que les i55 pilules de Cascarine Leprince ont une superiorüe incontestable sur Sk toutes les préparations o base de mȘ Cascara Sagrada -2S En depot general a Paris Rue M, Singer 24. ■^6 Entrepot a Iassy phar. Komja fré­­rés, Racoviță, et toutes les bo­­nnes phar. de Etoumanie. DOGTORIL UMI­ de la facultatea de medicina din Vie a fost medic căilor ferate romăne și medic de spital specialist in boale interne și boale de co Oarele de consiutațiuni de la 8—10 și de la 2—4 p­iț. Pentru sărăci consultații gratuit str. Anastasie Pariu 43 lîngă farmacia Papp DOCTOR. KENDSL satului Ne Consultațiuni de la 8- 10 a. m­. «4 P­­m.‘_____________ ¥* 1 1 1 i .1 BUCAREST GER^OSTHDS M.A.GRR.S TUST XDXJ BUCA­REST j B­on Gout Pendant tout le mois de Decembre ÉTRENNES JOUETS IMAROQUINEKIE 1 EVEüTAlliS ^SACHETS MOUEHOIKS ESDI*!)MIÉT OSSJET& I»E FA.VT JklSIE iiEN JHEILliEUKS CiAJITi* FätJLÜCAIS QUE âi’ON rUl$$E PfftODUIHE Este veritabil mimat cu marcaj^ „vie­ cu saget) •în trecut Frumusețe și pentru îngrijirea piesei S. MIM IV l­a­gas­in de manufactură Str. Ștefan Cel Mare 49 Soliarea ie la bele sesoului De Duminică 17 Noembrie incepa vîn­­zarea cu prețuri foarte reduse, aproape la jumătate, mărfurilor sesonului de iarnă ca : chevioturi, sibeline și alte lă­­nagini negre și colorate, rochie de fant­eastă, stofe și plușuri pentru mantele și pelerine etc. Aseminea pun la soldarea cu prețul costului: un bogat asortiment de stofe de mobile, covor tuns și netuns și preș de juta pentru scări și­ antrete. Tot­o­data atrag atențiunea onor public asupra bogatului asortiment de nouatăți , mătăsuri negre și colorate de Lyon, pănzerii de ață și bumbac, stofe pentru haine bărbătești ș. a. care in tot timpul duratei soldărei se vor vinde cu un rabat cu perfectă stimă S. Schu­len* îl im Dentist Jledwiff de Argint J­A­S­Y S’a mutat in strada Primăriei Casele Goldsman vis-a-vis de Theatrul Național

Next