Evenimentul, octombrie-decembrie 1896 (Anul 4, nr. 1063-1134)

1896-11-26 / nr. 1108

ARSUL IV No. 1108 ABONAMENTE nai *to pe an an . . . , Le> , pe 8 Iai III— „ pa 3 inni ... * 6— Pentru străinătate ns ra * 86— Has numar Ifi bumf JicedLa.cția. la. Tipografia, Evealro-e-at-al-CLl STRADA STEFAN OIL HABE No. 88. Iașii Ul NUMĂR IO BAHI «w*wiaä-EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director politic G. A.SCORTESCU mmjl 26 N0E2WBNE 1806 Anunciuri Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei *E'e pagina 11 „ . . . , 2 F® Pe m I¥ lin număr 10 bani i -<&-d.i-3aln.l31rația : LA TIPOGRAFIA .SVENIHENTOLOI“ STRADA STEFAN CEL MAB« La Gatul l~iu. 50 28 ?'k SELBÁTACIILE POLIȚIENEȘTI Smmariu Triumful stîngei liberale Uniunea votului obștesc Sălbăticile polițienești De la Consiliu comunal Spargerea din str. Mare Sabiaîacii plineasii Este de cea mai imperioasă necesitate atît pentru complecta satisfacere a spiritului de legalitate, a dreptului de liberă manifestare fără tulburarea ordinei publice, cit și pentru edificarea intregei opiniuni publice cinstite, de a sa da odată pentru totdeauna un exemplu drastic de aplicare riguroasă a regei, cetelor de bătăuși asmuțite de naghibăcia guvernelor, precum și de interesul ascuns al acelora cari stînd la o parte și pozînd in observatori a unei stricte legalități destul de suspecte, caută să pescuiască din apa tulbure. Trebuesc loviți cu toată asprimea legei mai cu seamă șefii acestor bande provocatoare, ori cari ar fi ei. Fie că ar aparține poliției numită de ordine publică, poliției comunale sau bandelor oculte, trebuesc luate măsurile cele mai energice ca toate aceste drojdii ale societăței, ca toți mizerabilii și provocatorii de meserie să dispară de pe scena luptelor politice, ca să nu mai poată pângări cu acțiunea lor nedemnă și mișelească drepturi publice de esența unui regim constituțional și set nu mai poată provoca scene de sălbătăcie bestială in mijlocul unor manifestațiuni legale, exercitate pentru apărarea drepturilor și a datoriilor cetățenești, ca singurul mijloc de protestare contra actelor arbitrare și contra autoritarizmului unui guvern. Numai dindu-se exemplul unor pedepse egale in asprime cu sălbătăcia actelor comise, sa va putea schimba moravurile detestabile, ce tind a se infiltra și a compromite din ce in ce mai mult “educațiunea politică a maselor. Sa știe odată pentru totdeauuna uneltele oarbe, nimernicii care cred că sunt plătiți in serviciile statului sau ale comunei, clienții nesățioși ai bugetului sub orice somn, cu sau fără mandat, să știe că ii să itarcă satisfacția de fiare sălbatice, nedemne numelui de om. Să știe și să le intre frica in oase că pe deasupra lor și a patronilor lor, sub scutul cărora operează, este scutul puternic și neindurat al legei, care ’i lovește și ’i lovește fara cruțare, pentru a le trece pentru alta dată pofta de a mai di curs liber unor apucături pătimașe și degrăditoare. Astăzi nu mai poate fi un secret pentru nimeni, astăzi este pe deplin demonstrat că cete de bătăuși organizate sub conducerea funcționarilor publici, au provocat scandalurile și sîngeroasele sălbătăcii din capitală, pentru a păta buna ordine și măreția unor manifestațiuni conștiente,—pentru a servi și a se recomanda atențiunei stăpînilor. Proba cea mai evidentă a acestor cete mercenare a fost atacarea studenților in insuși palatul Universităței, in însuși și pe timpul liniștei cursurilor universitare. Orbite in mănia lor, au lăsat ca și cei mai abili hoți, urma netăgăduită a crimei lor , ba au fost prinși chiar un flagrant delict de crimă. Iar la poliția capitalei, victemele barbariei lor au fost supuse la noi și îngrozitoare torturi. A fost un exemplu de bestialitate omenească, dezbrăcat de orice simțimînt de solidaritate umană, un exemplu de ceea ce omul e in stare să facă cînd e lăsat la liberul seu arbitru, in afara oricărei inmuriri sociale ; un exemplu al omului gol din timpurile primitive și triste ala istoriei omenirei. Știința ar trebui să nu să mai dedese la cercetări actinei de tot felul, cu răbdare supra-umană pentru a stabili relațiunea de descendență a omului din animale. Sălbătăcia oamenilor dezlănțuită in mijlocul unei capitale cu pretenții de civilizație, in mijlocul unui popor guvernat de legi și cu tot felul de instituții menite a toci germenele animalităței in om, a’l face sociabil, solidar prin simțimîntul de umanitate; sălbătăcia moravurilor dezlănțuită mai ieri poate da cele mai suficiente elemente oamenilor de știință, psihologului, antropologiei etc., asupra descendenței omului din animale. Dacă ilustrul și marele Darwin s’ar fi afiat in acele zile in mijlocul capitalei, ar fi tras indată cele mai imediate concluziuni și ar fi exclamat de sigur, că să află intr’o societate de animale. Sarbatādiele acestea sunt o pată ocultă asupra lustrului nostru de civilizație, în acest slăvit secol al XIX, secolul aburului, al electricităței, telefonului, cinematografului și al... bandelor de bătăuși. Înfierarea lor energică și țară replică să impune imediat și fără șovăire. Eroii Szilagy, Cistuniari* Puiu Alexandrescu, G. F. Robescu, Zaharia, Mereșianu, și oricum s’ar numi toți acești cavaleri ai bâtelor, trebuesc redeșteptați la sentimentele de om și convinși prin aplicarea legilor și mai cu samă a codului penal, ca să află intr’o societate organizată, in care trebuesc respectate drepturile altora, iar crimele sunt pedepsite. Tolerarea acestor bande de atît amar de vreme, le au făcut să se creaza mai presus de lege și intru tot inviolabile. Tolerarea lor mai departe ar fi o crimă tot atît de mare contra libertăților noastre publice, pe cit de mari sunt și crimele acestor bande. Ar fi chiar un pericol real și iminent pentru aceste drepturi cîștigate cu prețul atîtor lupte și ar da adversarilor acestor libertăți argumente suficiente, pentru a le justifica pentru momentul oportun un atentat poate de mult timp plănuit in adâncul conștiinței și al convingerilor lor. Dacă guvernul care deține astăzi puterea și venit pe urma unui guvern ce a trebuit să cadă prin presiunea opiniunei publice, dacă are un adevăr dorința reală de a rupe fără cruțare cu trecutul, de a arăta că nu este o simplă continuare a guvernului de ieri, că dezaprobă excesele și barbariele ordonate cu știința predecesorilor ; atunci are ocaziunea* cea mai bună de a arăta că e pătruns de iubirea regalităței, că dorește din sinceritate domnia legilor și că are energia de a face operațiunea cezariană a cangrenei, care roade din temelie organizațiunea noastră politică. Dar nu paliative, nu satisfacții banale pentru a se arunca cu praf in ochii Sumei și a da prilej bandiților de a râde in pumni, nu măsuri anodine cerem. Cerim destituirea cu imediata dare în judecată și urmărirea perseverentă a tuturor șefilor de bandă. Cerem un exemplu drastic, care să stîrpiasci sămînța acestei bele sociale. Nu ne vom lăsa să fim înșelați de aparențe amăgitoare. Vom cere necontenit și cu energie ca dreptate si se facă și dreptate complectă. Vom vedea dacă actualul cabinet va ști să se afirme și să cîștige de la primul său act increderea de care are nevoie, pentru a îndeplini una din operile ce-i incumbă. La din contra vom ști cu cine avem a face. VOLO. ILUETE Sophie. — Fălticeni. Ah! Ochi albaștri Senini ca oral.... Și-n adevăr are niște ochi frumoși albaștri ca cerul senin, mari și visători, plini de inteligență și bunătate. Are o statură mică, corpul ei foarte rotunjor și grăsuliu e foarte bine format. E incă foarte tinără aceasta o trădează rochița-i scurtă. Are o față foarte frumoasă și un ten alb și curat. Părul ei negru bogat ii șade foarte bine cum il poartă pe spate, îmi fac o sfîntă datorie cu aceasta, că fac silueta acestei drăgălașe domnișoare căci e așa de simpatică și are infățoșarea unui îngeraș. Inocența i se citește in ochii ei mari, umbriți de genele frumoase. Semne particulare: Dansează foarte bine Boston Wals. Autori favoriți: Cei germani și francezi. Sir Roger. UNIUNEA VOTULUI OBSTESC In mijlocul frământărilor de tot soiul, o veste îmbucurătoare ne sosește din capitală. Mulțumiți intervenției d. Dobrogeanu Cherea, Morțun și Mintală Rosetti, disidența socialistă din capitală, in frunte cu d. G. Mille au recunoscut că vremea vorbelor a trecut și pentru a se putea obține câte una măcar din marele îmbunătățiri de care democrația români simte atâta nevoie, e necesar ca să dispară orice resentimente și munca să fie făcută in comun acord. împăcarea s’a făcut prin constituirea pe baze solide a Uniunii pentru Votul Obștesc, pentru care s’au ținut deja două întruniri, la care au luat parte d-nn Gherea, Radovici, Morțun, Ioan nădejde, Lombra, Miile etc. Fără a intra in alte amănunte deocamdată Evenimentul entuziasmat de această veste îmbucurătoare, trimite uniunea Molului Obștesc un salut frățesc, împreună cu asigurarea că va fi acolo unde lupta §i nevoia va fi mai snare, nu are. ZAdARNIC Zadarnic de-acum înainte Cata-voiu să te găsesc, Cînd tu iești o alta străină, Cînd ieu un altul trăiesc. De-a pururi ne’ntoarsă pe vremea Din drumu i fără popas, In care întreaga iubire In urmă pe veci a ramas: Te-ai dus cu mintea și trupul Cu inimă, cu suflet te-ai dus, Și-o stavilă de-azi inainte Privirilor noastre s’a pus. Cînd tu iești o alta, străină, Cînd ieu un altul trăiesc, Zadarnic de azi înainte Cata-voiu să te’ntîlnesc. DIONISIE. Triumful Stângei Liberale Cu un an in urmă, tot pe vremea asta, in toată țara iera o bucurie cum de mult nu mai fusese. Partidul conservator căzuse de la putere și-i luase locul partidul liberal-national, in frunte cu d. D. Sturza. O eră nouă parcă, se începuse in această țară. Fiecare își pusese nădejdea in guvernul dlui Sturza, și aștepta cu bucurie realizarea programului, sub a cărui umbră venise la crimă. Cui iar mai fi trecut oare prin minte că după un an de guvernare, d. Sturza să cadă de la putere intr’un mod așa de rușinos ! Cine se mai gîndea oare pe vremea etern, că d. Sturza va făptui atîtea nelegiuiri, atîtea scandaluri, ca întreg poporul să se respoate contra sa, și ca un singur glas să strige: Jos guvernul de nelegiuiri, jos înșelătorul Sturza. Desigur că nimănui nu-i trecea așa ceva prin minte. Vremea insă aduce multe minuni, și drept să spun că și căderea d-lui Sturza ie o minune, căci dacă ar fi fost ceva mai deștept de cum ieste, desigur că putea s’o mai ducă înainte. Dar d. Sturza lacom de glorii și de budget, n’a avut prevederea că intr’o zi poate cădea, ingropându-și iluziile in adincimea in care a căzut. Dacă la cizma astăzi se găsește d. Aurelian, d-sa ie tot liberal, să nu se creadă prin aceasta că d. Sturza n a perdut nemic, după cum are aierul s'o spuie, și chiar dacă nu mă'nșela și spus chiar. A rămas dl Sturza, șef al partidului, dar prin căderea sa de la cârmă, a perdut foarte mulți aderenți, așa că nu știu zeu ce va aduce ziua de mâne. Țara a învățat minte, și chiar apariția d-lui Aurelian in fruntea guvernului, nu-i poate inspira câtul și de puțin iluzii. Orice cetățean privește cu singe rece această schimbare de guvern, că mâni chiar se poate ca lucrurile să se schimbe, cum s’a schimbat și cu d-nul Sturdza. Oricum insă, guvernul d-lui Aurelian, nu credem să urmeze pe urmele d-nului Sturdza, căci atunci judecata poporului va fi mai aspră decât sentința dată in contra ex președintelui consiliului de miniștri, dl Sturdza. Totuși, să nu ne punem cine știe ce încredere in noul guvern. Greșelile guvernului Sturza vor fi desigur o lecție actualului guvern. Răsturnarea d-lui Sturza nu-i decit un triumf al democrației, și un particular al stângei liberale. Clon. OAMENI ȘI ÎNTÂMPLĂRI mm in exil Ați cetit opera lui Alphonse Daudet care poartă titlul de mai sus? V’ați fi putut convinge că nu e totdeauna vesel in căminurile muritorilor pe care soarta i-a hărăzit să poarte ori să pretindă coroana. Actualmente sunt in Europa două familii care mai ales duc jugul greu al acestui soiu de exil -una exilată din curtea de Versailles, avînd de șef pe ducele de Orleans, cealaltă suspinînd după curtea Escurialului, familia lui don, Carlos al Spaniei. Cel dintâi se află pentru moment in luna de miere, avînd doar regretul că nu a putut sărbători căsătoria cu Dorotheea a Austriei in palatul Euizeului dar don Carlos se află in doliu. In familia lui incă a avut loc o căsătorie, dar vai in condițiuni triste pentru un regein exil. Cunoașteți jalnica tragedie a princesei Elvira care a răpit pe pictorul Feleii căci acesta e adevărul spre desperarea părintelui său. Dar cazul din urmă a arătat odată mai mult cât de tragi-comici sunt monarhii aceștia de carton. Căci era absurdă procedarea bufonă a ingheulatului don Carlos, care a trîmbițat cu lacrimi de reclama „necinstea“ făptuită de fiică sa, donna Elvira care negreșit ar fi așteptat incă mulți ani pînă să se găsască vr’o infimă miloasă de prinț care să se ’ndure de fata moștenitoare atît de dubioasă a unei coroane regale. Dar prințul a văzut o bună ocazie de a apărea o clipă in lumina compătimirii omenești din noaptea uitării unde soarta sa condamnat să rămîe. Cit de sinceră ar fi fost durerea aceasta netrîmbițată, neprefăcută in materie de reportaj’. Dar don Carlos cu riscul de a se arata ridicol, și-a afirmat mîndria de „rege“ in „exil“. Don Cezar. De la consiliul comunal In ședința consiliului comunal de Vineri seară s’a continuat discuția cu privire la interpelarea d-lui Volanschi despre care cetitorii au luat in parte cunoscință de cele publicate in numărul de ori al ziarului nostru. In numărul de astăzi cetitorii vor găsi continuarea desbaterilor iar in numărul de mîime vom publica respunsurile date de administrația comunală. Ne grăbim insă a aduce la cunoscința cetitorilor noștri. Moțiunea pe care d. Volanschi a prezentat-o* la sfirșitul ședinței de eri. ■* i M3TiUal £ Consiliul comunal in urma lămuririlor date de administrația comunală asupra interpelărei in discuție, crede că votul consiliului relativ la executarea unei galerii la Șapte oameni care să deie in timpul cel mai scurt 1000 metri cubi de apă care se servească la alimentarea orașului, ar fi trebuit pus in aplicare, afară de cazul cinc dl. Inginer șef ar fi declarat că s’ar fi convins prin lucrări preliminare că n’ar putea ajunge la un rezultat favorabil, s’au cînd s’ar fi convins că sistemul galeriilor trebue abandonat ca nepractic și nu neputința de a da rezultatele satisfăcătoare la care să aștepta pe baza unor experiențe anterioare. Intru cit asemeni lucrări preliminare nu s’au făcut și față cu rezultatele galeriilor de la Aroneanu, pe care dl. Inginer șef le-a găsit totdeauna excelente, consiliul crede că nu era loc de a se face cercetări și sondagiile la Boldești etc., deoarece o asemenea lucrare prezentata de dl. Inginer Vîrnav a fost deja discutată de consiliu, fără ca să fi primit aprobarea sa. Intru cit privește regardurile actualelor captațiuni, cari s’au constatat în diferite ocaziuni că sunt in cele mai rele condițiuni, precum și prezența animalculelor vătămătoare, a vegetațiunelor și chiar a microbilor patogeni atît la vechile captațiuni, cit și la galeriile noi de la Aroneanu, consiliul roagă administrația comunală ca să deie precădere acestor chestiuni înaintea oricăror altora, dat fiind pericolele ce pot rezulta pentru sănătatea publică și să ieie măsuri urgente pentru curățirea regardurilor și indepartarea cauzelor care fac ca apa de băut, ce să distribuie in oraș să se prezinte inele condițiuni igienice, care la un moment dat ar constitui un pericol. Față cu infecțiunea apelor din rezervoarele deschise de pe la cișmeli, consiliul roagă administrația comunală să procedeze la curățirea lor și la transformarea lor in basonuri acoperite. In ceea ce privește construcțiunea unui bason central de imagazinare a apelor, ce astăzi să pierd fără folos și față cu serviciile ce un asemenea bason va putea aduce atît prin mărirea debitului de apă cit și prin aceea că tuburile rețelei de distribuție a apelor in oraș vor putea fi spalate la dese intervale; consiliul roagă administrația comunala să binevoiască a lua in deaproape studiu construirea unui asemeni bason pentru a se putea realiza cit de curînd. In ceea ce privește măsurile luate pentru asanarea orașului, ca organizarea serviciului curățitului straielor, facerea latrinelor, deși afectarea localurilor in care au fost bolnavi contagioși și altele arătate de administrația comunală, consiliul ia act cu mulțumire de aceste îmbunătățiri și o roagă ca să se ocupe cu energie de cauzele de infecțiune semnalate mai sus, care pot avea o influență mare asupra stărei sanitare și higienice a târâșului. In credință că administrația comunală va ține seamă de dorințele exprimate in această moțiune, consiliul trece la ordinea zilei. Iași, 22 Noembrie 1896. Teatrul Național1) IV S'avem iertare draga Pitt și să fim mai modești in pretențiile noastre artistice chin cînd gustul artistic nu ne lipsește. Te plingeai nu de mult in contra comitetului teatral care a exclus din repertoriu operile marilor autori străini ca Ibsen, Bjoemson, Sudermann, Strindberg etc. Dar, pentru Dumnezeu, figura tau cînd va domnii aceștia in raportorul nostru ? Le o știm și noi! Dar dacă nu mă ’nșaia memoria teatrul nostru n’a avut nici odată cinstea ca să zic îndrăzneala de a reprezenta Strigoii, Falimentul, Migda, Tatăl și alte asemenea comedii. Ba da, Strigoii s’a reprezentat cindva intr’o sală de beneficiu, și mai de mult Dușmanii Poporului. Da*r cată și mărturisim că oricit de moderni am fi preferăm ca si nu !) Sub această rubrică înregistrăm păreri diferite in chestiunea teatrului nostru datorite diverșilor noștri colaboratorimai vadă nici odată lumina rampei ina rj.