Evenimentul, ianuarie-martie 1897 (Anul 5, nr. 1135-1208)
1897-01-15 / nr. 1144
1144 Ori foi fa cv ima (ihn Havarie. Cercetările poliției. — Bănuelile.— Adevărații asasini.Urmărirea lui Pirru.—Prinderea lui.—Continuarea cercetărilor.—Amănunte. Chiar in ziua de 6 Ianuarie, imediat ce s’a descoperit oribila crima din Sărărie, poliția își indreptă cercetările in mod greșit, crezind că servitorul Neculai, ar fi Neculai Pirvu, asasinul Elenei Lachi și eliberat de citeva luni. Noi, in cercetarea noastră ne-am convins că nu el poate fi autorul crimei și aceasta s’a dovedit cu prisosință in urmă, după cercetările făcute la penitenciar și din care rezultă că semnalementele ce deținuții le-au dat despre Neculai Pirvu, nu se asamănă de loc cu acela a feciorului Neculai ce le dădeau negustori Rubinschi, bacalul V. Popovici precum și Rarița Tautu. *în Politia căluzită intrucîtva de destăinuirile’ „EVENIMENTULUI“ și-a indreptat cercetările in alte părți. Aceste cercetări făcute cu oarecare scrupulositate, au obținut un început de succes, căci azi cel puțin se pare a cunoaște pe adevăratul autor. Asasinul. Se presupune azi cu siguranță că asasinulle Iancu Manoliu, un individ de 37 ani, de statură inaltă, bine făcut, blond, nu tocmai după semnalimentele arătate de Rarița Tautu ,V. Popovici, Babinschi și a deținuților din penitenciar. Descoperirea. Descoperirea s’a putut obține dintr’o cercetare minuțioasă al albumurilor de fotografii din diferitele penitenciare și in care s’au găsit și fotografia lui lancu Manoliu. Comparînd fotografia cu semnalimentele date, s’au putut preciza că Manoliu ie feciorul Neculai care se tocmise la d-na Burghelea, in ziua de 4 Ianuarie. Fotografiele și d-na Rarița Manoliu e fotografiat in 3 feluri; in prima fotografie e imbracat in jachetă de a penitenciarului cu un pardesiu deasupra, poartă barbă cu figura la stânga, in a 2 și a 3 fotografie mustețile răsucite și-i da aspectul unui om in vrâstă ca de 25 ani fotografiele lui Iancu Manoliu aratate d-nei Rarița Tautu au fost recunoscute. D-na Rarița când la văzut a scos un țipet de groază: „acesta-i criminalul zice dânsa, întocmai cum e fotografiat in primul portret in care poartă barbă. Fotografiele sau aratat și d-lui Popovici si buetului din crîșmă dl. Babinschi, cari l’au recunoscut perfect de bine. Dl. Penescu a dat ordine severe de a se continua urmărirele cu o indoită activitate, promițînd că va face tot posibilul de a pune mina pe criminal. Să sperăm. Prinderea lui Neculai Părvu Neculai Părvu asasinul bătrînei Elena Lachi, asupra căruia plana toată bănuiala oribilei Crimi din Serărie, aseară a fost prins de Poliție intr’o pivniță din clădirea halei. Amănuntele Neculai Pirvu, imediat ce a dispărut din serviciul d-lui institutor Tincu, s’a oploșit in hală; acolo dînsul opera veșnic la saltarele comercianților din hală in timpul nopței, iar ziua ’ședea ascuns intr’o hrubă a unei pivniți din hală. Aseară pe la oarele 6 luni. inainte de a se inchide porțile halei sergentul atras de atitea reclamații din partea comercianților a inceput a inspecta toate chioșcurele cu marfă cind numai ce zărește pe un individ, care la vederea sa o ia la fugă și dispare in pivniță. Sergentul striga la el, se ia după dansul și chiama tot odată in ajutor și vra cițiva oameni, se cobor in pivniță și incep a cauta, cînd numai ce zărește sub o ladă pe acel individ. Sergentul il scoală de jos, căci el se prefăcea că doarme, il intreabă cum se numește, dansul nu respunde de loc, i se face percheziție și găsește asupra lui un cuțit mare de cusăpie, 9 chei false de diferite mărimi, 2 pile, un clește mare, un cui gros de fier, un cuțit de buzunar, un capăt de luminare, un țubal cu fasole și mai multe lucruri de furat. Individul ridicat și dus la comisie a fost recunoscut că el e Neculai Pirvu. Azi Pirvu va fi dus la locul unde s’a comis crima, unde va fi confruntat cu d-na Rarița și ceilalți spre a se stabili daca n’a fost și el intre complici. Promitem a da cetitorilor toate amănuntele cercetărilor. Rep. Societatea studenților in medicină atrage atențiunea publicului ieșan cum că anunciul afișat pe străzile Iașului in sala de Vineri 10 Ianuarie și iscălit „Studențimea Universitară din Iași“ n’a fost făcută de cit de vr’o ciiva, căci nici o întrunire a vre-unei societăți studențești existente in Iași n’a autorizat o asemine publicație. Intru cit privește faptul cuprins in acel an inciu e că studenții români au fost in această societate fără voia lor, aceia ce ar fi o înjosire a demnităței studențești, aceasta e desmințit prin protestul următor : PSOTEST Subsemnații studenți „români“ ai facultăței de medicină din Iași, văzînd anunciul respăndit in numele studențimei universitare romine din Iași, in care se face cunoscut publicului ieșan, cum ca societatea studenților in medicină „nu cuprinde de cit evrei și cițiva studenți romîni înscriși fără voia lor," ba chiar mulți din noi am contribuit la fondarea ei: D. Niculescu, D. Gălugăreanu, Aspasia Macarovici, M. Tomița, Ed. Fabini, N. Quinezu, Maria Anastasescu, I. Vereanu, Șeptelici Andrieș, Liviu Buteanu, A. Iliescu, T. Iamandi, Ecaterina Ladic, I. Tăutu, P. Gh. Vrănceanu, A. Ananiescu, N. Lupu, B. Steiner, N. Herariu Cesar Popovici, Th. Popovici, N. Lapteș, A. Thamis, Gh. Constantinescu, G. Braileanu, I. Thănăsescu, Marta Trancu, G. Bobulescu. Temperatura De aseară in urma ploei a inceput a ninge, prefăcîndu-se intr'un viscol care a durat până după miezul nopței. Azi dimineață termometrul Celsius a aratat 15 grade de frig Congresul ligei Duminică 12 ianuarie ora 9 a. m. s’a ținut in sala Hugo congresul delegaților secțiunilor ligei. Congresul a fost prezidat de dl Belcescu președintele secțiunei din Bîrlad, asistat de d-nii președinți: Romanescu /Ploești/, dr. Inotescu /Buzău/, V. Rosetti (București/ și dr. Blazian /R.Sarat). Președintele dă cuvîntul d-lui Ștefan Perițeanu-Buzeu. D-sa salută pe delegați și apoi expune prin cite va cuvinte punctele de ințelegere stabilite de ambele comitete din citire angajamentului incheiat de delegații celor două comitete. Dl Ionescu /București mulțumește tuturor acelora care au lucrat pentru ajungerea la un rezultat așa de satisfăcător. Dl Valerian Urseanu găsește că lista propusă de ambele comitete n’are nimic reproșabil, dar că ar fi trebuit să nu se excludă acela care a luptat in chestiunea națională mai mult, dl V. Urechia. Dl Urechia mulțumește d-lui Urseanu și adaugă că d-sa va lucra ca simplu soldat și nu ține de loc a figura in comitet, Dl. Badenschi (Braiia) găsește că trebue să se dea d-lui Urechia aceia ce i se cuvine, adică să fie proclamat președinte de onoare. Dl Nenițescu se asociază la această părere care se primește. După aceasta se procede la alegerea noului comitet. Sunt aleși cu unanimitate de 107 voturi : Dl V. A. Urechiă președinte de onoare; d-nii Ionel Grădișteanu, Mihai Vlădescu, Stef. Perițeanu-Buzeu, Barbu Delavrancea, I. Nenițescu, Al. Lupașcu, Barbu Păltineanu, A. D. Florescu, Vasile Miclescu, membri: D-nii Zamfir Herescu, Rădulescu Motru, Anton Vanica, censori. Ședința congresului se ridică la ora 11 si jum. O Afară a avut loc logodna simpaticii d-șoare Aneta Ghițescu fiica d-lui Dim. Grîițescu cu dl capitan Spirdon Caimacanu. Felicitările noastre tinerilor logodiți. TEROAREA DE LA G.F.R. Oculta din capul administrației căilor ferate romine, a ajuns la apogeul nelegiuirelor. Nici intr’o țară din Europa, poate nu se întîmpla așa cum se ’ntimplă la căile ferate romine. Oculta din capul administrației C.F. a dat ordin tuturor oficiilor telegrafice de la căile ferate ca să refuze expediarea oricărei telegrame către deputați ori către delegații funcționarilor. Această măsură luată de oculta administrației mai are și scopul de a pune in imposibilitate pe funcționari de a felicita pe d-nii Zamfirescu,Teodoru și Posescu, delegații lor care au fost destituiți zilele trecute*.* * * Ca culme a nelegiuirelor, direcția căilor ferate a dat o circulară pe toate liniile prin care se face cunoscut destituirea d-lor Zamfirescu și Teodoru. Mai mult incă. Pentru cetirea acestei circulari cit și pentru a celor date mai inainte, fiecare funcționarie obligat a semna.* * D. Porumbaru, ministru de lucrări pubice s'a însușit memoriul pe care-l are întocmit d-lui Cottescu, memoriu care are de scop de a nimici pe acela făcut și semnat de peste 6000 funcționari ale căror semnaturi nu au fost luate prin escrocherie. Acest memoriu d. Porumbaru are chiar intenția ,el prezinte Camerei, cu scop de a face o deversiune in spirite față cu curentul favorabil funcționarilor ce există printre deputați. si?* Mișcarea funcționarilor de la căile ferate, crește cu atit mai mult cu cit oculta administrației întrebuințează cele mai aspre presiuni. In Galați, s’a constituit zilele trecute un comitet al funcționarilor, comitet care a redactat un manifest pe care l’a împărțit printre funcționari. Iată citea puncte din acest manifest: «Servitorii se bucură și ei de avantajele unei anumite legi ce stabilește raporturile dintre dinșii și stăpînii lor, ocupîndu-le pină și de locuințele higienice ce trebuie a li se pune la dispoziție; mai mult chiar, animalele se bucură de o lege de protecțiune contra oamenilor brutali. Numai noi, care trăim din plinea amara de la căile ferate, nu avem decit EVENIMENTUL dreptul de a munci, de a suferi și de a tăcea. Această stare de lucruri a devenit nesuferită A fost dar ca societatea CULTURA să fie leagănul gradinioasei inițiative de a cere îmbunătățirea soartei noastre morale și materiale.» Dar mai departe : .....Comitetul de disciplină instituit in Galați, fidel programului societăței Cultural din Pitești, crede de cuviință a vă ruga să procedați in modul următor : Le notați toate nedreptățile ce suferiți și să le aduceți in scris *la cunoștința, vre-unui domn deputat sau senator ori din ce partidă politică ar fi, căci toți sunt părinții țarei, cu dor și iubire de ea. Nu inculpați, ci scuzați pe aceia din colegii noștri cari și au retras semnăturile și se declară mulțumiți cu starea noastră mizerabilă, căci nu lașitatea și trădarea sunt cauzele acestui fenomen, ci teama de pedepse și amenințările șefilor. Fiți singuri că in orice ocazie tocmai ei vor fi in primele rânduri ale nemulțumiților. Agitația printre funcționarii e foarte mare. Direcția căilor ferate, pentru a da o aparență că se interesează de soarta celor mici, a dispus a se da acum la deschiderea camerilor gratificații la funcționari. Aceasta nu-i decit un șantaj al ocultei. Peste 1000 de funcționari sunt condamnați la pedepse, fie prin permutare, destituire S3U degradare. * * Aflăm că camerile de comerț din Pitești, Roșiori, Târgoviște, Slatina, Alexandria, Craiova și Galați au întocmit câte o petițiune pe care o vor adresa camerilor cerând să se rezolve pe cale pașnică chestia funcționarilor căilor ferate, și astfel să se evite o grevă care ar aduce perturbațiuni colosale comerțului. Celelalte camere de comerț din țară vor adresa și ele cite o petițiune identică. * * *. Deputații și senatorii partizani ai cauzei drepte de a funcționarilor, in caz cînd guvernul nu va da satisfacere cererilor lor, vor provoca intruniri publice in favoarea funcționarilor. Vom ținea in curent pe cetitori cu această chestie. I. lume iWizitii Azi dl Constantin B. Penescu prefectul poliției Iași, a făcut o primblare prin oraș in cupeul d-lui Lascar Catargiu. Chila sa ? Primarul comunei Roșcani, Alexandru Racoviță este dat in judecată pentru abuz de încredere și delapidare de bani publici. Numitul e deja suspendat de dl subprefect din cauza unor neregularitâți sevîrșite in exercițiul funcțiunei lui de primar. Afacerea e la instrucția cabinetului No. 2 . Eri neputîndu-se intruni numarul consilierilor, ședința consiliului comunal s’a aminat pentru astăzi. Cu acceleratul de aseară, d. Nicu Gane primarul orașului a plecat la București. Astăzi sau lipit pe zidurile orașului afișe ce anunță candidatura d-lui Lascar Catargiu la colegiul I de senat. * * * Cu toate acestea circulă cu insistență svonul, că d. Lascar Catargiu, care venise in Iași să lupte in alegeri, e decis fața cu atitudinea clubului liberal, să-și retragă candidatura. In tot cazul in astă seară are loc o întrunire la clubul conservator, in care se va lua o hotărire decisivă, pe care o vom comunica cetățenilor noștri. 15 Pe ziua de azi nu s’au constatat in oraș decit un singur caz de boală epidemică. a OPERETA FRANCEZA Mime Miercuri opereta franceză va da frumoasa operetă MADAME FAVART. Vineri se dă pentru ultima representație din 1 serie LA PETITE MARIEE, operetă in 3 acte, muzica de Lecoq. Sâmbătă începe a doua serie de 5 reprezentații. Se vor da in această serie următoarele operete : 1. La belle Iélene, 2. Gilette de Narbonne, 3. Bocnacio, 4. L’oncle Célestin, 5. Le coeur et la Main. Toate persoanele abonate la I serie și care vor voi sa și continua abonamentele, sunt rugate a face cunoscut aceasta, agenției teatrale pană joi la oarele 5 seara. X D. Qdisef Rodescu a fost numit administrator al mpșielor comunale in locul d-dui Winder, a in sfirșit aseară, radicalii, cari păstrau o tăcere absolută, au inceput a mărturisi că ruptură e definitivă intre ei și junimiști. Vom publica miine explicațiunea ce dau radicalii acestui eveniment politic . Evenimentele din familia conservatoare La Botoșani nu sunt niște simple alegeri parțiale și aceste alegeri nu se disting numai prin faptul candidaturelor d-lor Carp și Panu. La Botoșani se dă o luptă mai semnificativă: se desface o alianță, și se anunță prologul marei drame conservatoare: separația definitivă a junimiștilor de conservatori. Iată, pe scurt, dar in mod fidel povestite, cele ce se'ntîmplă, mai cu seamă de trei zile, la Botoșani. Sunt două locuri vacante: unul pentru Senat și altul pentru Cameră. La Senat candidează Panu, la Cameră Carp, —candidați fixați de comitetui central executiv al partidului conservator. Prin urmare atît d. Carp cit și d. Panu nu candidează in altă calitate decît de conservatori. Cîțiva membrii fruntași ai partidului conservator nu erau insă de acord asupra candidaturei d-lui Carp și, in acest sens, ei au intervenit la Botoșani. D. Carp vine atunci la Iași și convoacă clubul conservator. In intrunirea de la 10 Ianuarie, șeful junimiștilor dă un avertisment conservatorilor și ridică in același timp o altă chestie și anume: alianța cu radicalii. Mai mult, d. Carp anunță surprize frumoase la Botoșani. Iată surprizele: Din momentul sosirei d-lui Carp s’a reconstituit la Botoșani status quo ante: junimiștii intr’o tabără, conservatorii intr’alta. In tabăra conservatoare e d. Panu, in tabăra junimistă botoșăneană a trecut se vede și d. Grigorie Ghica-Deleni. Ambele tabere au o acțiune separată, întruniri separate, banchete separate. Junimiștii au deschis focul; conservatorii au respins. De la un banchet la altul se aruncau segeți. _____ De ce s’a accentuat la Botoșani lupta in sinul partidului conservator ? E foarte simplu: d. Carp isi achită o poliță față cu „familiele conservatoare din Valachia“ care tind a’l decapita, și, in al doilea loc, șeful junimiștilor nu recunoaște și refuză alianța cu radicalii, deci nu primește nici o acțiune, nici o luptă comună cu d. Panu și radicalii. Aceasta a declarat-o la Iași, a repetat-o la Botoșani și chestia de a tranșa probabil miine, Mercuri cînd sosește d. Carp,dintre ambii șefi ai conservatorilor. Deocamdată la Botoșani lucrurile stau astfel: conservatorii sunt hotăriți a rupe, definitiv, cu junimiștii. Faptul se va cunoaște, in mod public in ziua alegerei. Natural că aceste disidențe au ușurat mult pozițiunea candidaților guvernamentali și reușita va fi probabil, a lor. Explicațiunile care vor urma insă in finul comitetului central al partidului conservator care a fixat candidaturile vor fi desigur, mai vii, mai interesante decit prologul din Țara de sus. Partidul conservator cu dl Lascar Catargiu va avea de ales atunci una din două: Să se declare solidar cu acțiunea politică a celor cite va „familii Valache“ (Lahovary, Filipescu, Manu, etc.) și să mențină alianța cu radicalii, — și atunci s’o rupă cu d. Carp și junimiștii! Sau: Să primească disidența conservatoare și să denunțe alianța cu radicalii. Iată chestiunile cari așteaptă in sinul partidului conservator o urgentă soluțiune. *W. Teroarea de la C. F. R. O circulară.— Prefecții.— Telegramele. Armata la Pașcani. Mărturisim că nu ne-am așteptat și tot am crezut că guvernul se va grăbi de a veni in ajutorul funcționarilor c. f. r. Din oatra vedem azi că o adevărată teroare s'a deslânțuit asupra maselor de muncitori de la căile ferate, teroare care crește din zi in zi tot mai mult. O TELEGRAMA Din telegrama circulară ce a sosit eri la Iași, extragem următoarele: No. 130.—13 Ianuarie.—N. D. Circulară cătră toate stațiile c. f. r. Vă pun in vedere următorul ordin ce am primit din partea d-lui Ministru de lucrări publice cu invitare de a-1 aduce la cunoscința intregului personal. D-le Director. Pe lingă măsurile ce s’au luat de guvern * pentru ca nici un moment serviciul comunicațiunei pe căile ferate să nu fie întrerupt, va rug a pune in videre a tuturor organelor căilor ferate a nu permite ca asemenea uneltiri culpabile sa pătrunză in personalul stațiunilor și a face direct responsabili pe șefii stațiunilor de orice act de disordine ce s’ar intimpla la personalul de sub ordinele lor. Vă rugam a pune asemenea in viderea intregului personal că guvernul este decis a reprima cu severitate orice mișcare de natură a tulbura liniștea administrațiunei c. f. r. sau a impiedica mersul regulat al serviciului. Ministru Em. Porumbariu Vă comunicăm că fiecare din șefii direcți este personal responsabili de efectuarea acestui ordin și de luarea măsurilor pentru a se menține disciplina și buna rinduială intre Functioned. In caz de dezordine șefiii direcți se vor suspenda imediat din serviciu, pe cei culpabili cerând la nevoe și concursul autoritaților administrative locale care au primit ordin de a le da tot sprijinul lor. Director general Saliqni. TELEGRAMELE Groaza crește. O altă telegramă sosită la Iași sub No. 1349 datată tot pe ziua de ezi, pune in vedere funcționarilor, art. 7 din legea telegrafo-postala, cu scop de a opri telegramele adresate de funcționarii c. f. r. d-lor deputați și senatori. GREVA GENERALA Părerea de a se declara GREVAGENERALA in din ce in ce mai multă consistență, mai ales in urma măsurilor revoltătoare luate de guvern. * * * In ultimul moment aflăm că o companie de geniu din Focșani a primit ordinul și a plecat la Pașcani, pentru a supraveghia și a ingrozi pe funcționarii din această circumscripție. Protestind inpotriva acestor barbarii,t ragăm pe muncitori să stea perfect uniți și succesul va fi a lor i n batalion geniu 189? Electorale din Botoșani. Ere au sosit d-nii Al. Marghiloman, C. Arion din București și d-nii P. Missir Iorgu Catargi, dr. Bogdan, Sandu Rîșcanu, etc. din Iași, pentru a asista la banchetul junimist care a avut loc azi Luni, la ora 2 p. m. la d. dr. Heinal. La acest banchet au participat numai junimiștii ; un singur conservator era d. Gh. Ghica-Deleanu. D. Carp a rostit un discurs programa care va apare, in complect, in Constituționalul, in care se, cuprind vederile cunoscute ale șefului junimist“; nu atinge insă chestiile de actualitate. Au mai vorbit d-nii Marghiloman, Arion, Missir și cățiva din localitate. * * * Seara a avut loc un alt banchet al conservatorilor la d. G. Ghica la care a vorbit d. Panu.* * * D. Carp fiind intrebat de un conservator din localitate de ce a convocat numai junimiștii la Discursul program, a respuns : —Nu admit să-mi respundă Panu. Cuvîntul meu e credința junimiștilor. Cu Panu voiu discuta de va fi nevoie condiții de alianță, atunci cînd voiu veni la putere. 4c Seara cu trenul de 4.35 d-nni Marghiloman și Arion cum și oaspeții din Iași s’au reintors. La gară au fost conduși de toți junimiștii localnici. La plecarea trenului urale. * 4s 4s . . Duminică a fost aci citeva ore și Directorul Evenimentului care a avut o consfătuire cu cățiva amici ai sei. Era vorba—și nu e incă exclusă probabilitatea unei surprize de o candidatură independentă. D. Scorțescu e așteptat in Botoșani pe Marti. M X In astă seară la circul Sidoli, debutul clovnilor muzicali highelife frații Orseli, despre care se zice că întrec tot ce s’a văzut in această artă. Avis general._____________________ ULTIMA OARĂ Din CAPITALA Corespondență telegrafică specială Agitația de la C.F.Jt. — Prin fir telegrafic — București, 14 ian. Guvernul și-a perdut capul! In urma ordinului ministrului de interne prefecții de județ au adresat circuiri telegrafice tuturor subprefecților cari au in reionul lor gări, să supravegheze de-aproape agitația funcționarilor și să-i îndemne de-a curma mișcarea. In acest scop un mare număr de subprefecți s’au instalat chiar in gări. Tot odată se anunță intervențiunea ministrului de lucrări publice pe lingă colegul seu de la resbel ca in caz cînd s’ar declara o grevă să fie pregătite cite-va companii de geniu care să poată manipula trenurile.