Evenimentul, ianuarie-martie 1897 (Anul 5, nr. 1135-1208)

1897-01-15 / nr. 1144

1144 Ori foi fa cv ima (ihn Havarie. Cercetările poliției. — Bănuelile.— Adevărații asasini.­­Ur­mărirea lui Pirru.—Prinderea lui.—Continua­rea cercetărilor.—Amănunte. Chiar in ziua de 6 Ianuarie, imediat ce s’a descoperit oribila crima din Sărărie, poliția își indreptă cercetările in mod greșit, crezind că servitorul Neculai, ar fi Neculai Pirvu, asasinul Elenei Lachi și e­­liberat de cite­va luni. Noi, in cercetarea noastră ne-am con­vins că nu el poate fi autorul crimei și aceasta s’a dovedit cu prisosință in urmă, după cercetările făcute la penitenciar și din care rezultă că semnalementele ce de­ținuții le-au dat despre Neculai Pirvu, nu se asamănă de loc cu acela a feciorului Neculai ce le dădeau negustori Rubinschi, bacalul V. Popovici precum și Rarița Tautu. *­î­n Politia căluzită intru­cît­va de destăi­­­nuirile’ „EVENIMENTULUI“ și-a indrep­­tat cercetările in alte părți. Aceste cer­cetări făcute cu oare­care scrupulositate, au obținut un început de succes, căci azi cel puțin se pare a cunoaște pe adevăra­tul autor. Asasinul. Se presupune azi cu siguranță că a­­sasinul­le Iancu Manoliu, un individ de 37 ani, de statură inaltă, bine făcut, blond, nu tocmai după semnalimentele a­­rătate de Rarița Tautu ,V. Popovici, Ba­­binschi și a deținuților din penitenciar. Descoperirea. Descoperirea s’a putut obține dintr’o cercetare minuțioasă al albumurilor de fotografii din diferitele penitenciare și in care s’au găsit și fotografia lui lancu Ma­noliu. Comparînd fotografia cu semnali­­mentele date, s’au putut preciza că Ma­noliu ie feciorul Neculai care se tocmise la d-na Burghelea, in ziua de 4 Ianuarie. Fotografiele și d-na Rarița Manoliu e fotografiat in 3 feluri; in pri­ma fotografie e imbracat in jachetă de a penitenciarului cu un pardesiu deasupra, poartă barbă cu figura la stânga, in a 2 și a 3 fotografie mustețile răsucite și-i da aspectul unui om in vrâstă ca de 25 ani fotografiele lui Iancu Manoliu aratate d-nei Rarița Tautu au fost recunoscute. D-na Rarița când la văzut a scos un țipet de groază: „acesta-i criminalul zice dânsa, întocmai cum e fotografiat in pri­mul portret in care poartă barbă. Fotografiele sau aratat și d-lui Popo­vici si buetului din crîșmă dl. Babinschi, cari l’au recunoscut perfect de bine. Dl. Penescu a dat ordine severe de a se continua urmărirele cu o indoită acti­vitate, promițînd că va face tot posibilul de a pune mina pe criminal. Să sperăm. Prinderea lui Neculai Părvu Neculai Părvu asasinul bătrînei Elena Lachi, asupra căruia plana toată bănuia­la oribilei Crimi din Serărie, aseară a fost prins de Poliție intr’o pivniță din clădirea halei. Amănuntele Neculai Pirvu, imediat ce a dispărut din serviciul d-lui institutor Tincu, s’a o­­ploșit in hală; acolo dînsul opera veșnic la saltarele comercianților din hală in tim­pul nopței, iar ziua ’ședea ascuns intr’o hrubă a unei pivniți din hală. Aseară pe la oarele 6 luni. inainte de a se inchide porțile halei sergentul atras de atitea reclamații din partea comerci­anților a inceput a inspecta toate chioș­­curele cu marfă cind numai ce zărește pe un individ, care la vederea sa o ia la fu­gă și dispare in pivniță. Sergentul striga la el, se ia după dansul și chiama tot o­­dată in ajutor și vra ciți­va oameni, se cobor in pivniță și incep a cauta, cînd numai ce zărește sub o ladă pe acel in­divid. Sergentul il scoală de jos, căci el se prefăcea că doarme, il intreabă cum se numește, dansul nu respunde de loc, i se face percheziție și găsește asupra lui un cuțit mare de cusăpie, 9 chei false de di­­fer­ite mărimi, 2 pile, un clește mare, un cui gros de fier, un cuțit de buzunar, un capăt de luminare, un țubal cu fasole și mai multe lucruri de furat. Individul ridicat și dus la comisie a fost recunoscut că el e Neculai Pirvu. Azi Pirvu va fi dus la locul unde s’a comis crima, unde va fi confruntat cu d-na Rarița și ceilalți spre a se stabili daca n’a fost și el intre complici. Promitem a da cetitorilor toate amă­nuntele cercetărilor. Rep. Societatea studenților in medicină a­­trage atențiunea publicului ieșan cum că anunciul a­fișat pe străzile Iașului in sala de Vineri 10 Ianuarie și iscălit „Studen­țimea Universitară din Iași“ n’a fost fă­cută de cit de vr’o ci­i­va, căci nici o în­trunire a vre-unei societăți studențești existente in Iași n’a autorizat o asemine publicație. Intru cit privește faptul cu­prins in acel an inciu e că studenții ro­­mâni au fost in această societate fără voia lor, aceia ce ar fi o înjosire a demnităței studențești, aceasta e desmințit prin pro­testul următor : P­S­O­T­E­S­T Sub­semnații studenți „români“ ai fa­­cultăței de medicină din Iași, văzînd a­­nunciul respăndit in numele studențimei universitare romine din Iași, in care se face cunoscut publicului ieșan, cum ca societatea studenților in medicină „nu cu­prinde de cit evrei și ciți­va studenți ro­­m­îni înscriși fără voia lor," ba chiar mulți din noi am contribuit la fonda­rea ei: D. Niculescu, D. Gălugăreanu, Aspasia Macarovici, M. Tomița, Ed. Fabini, N. Quinezu, Maria Anastasescu, I. Vereanu, Șeptelici Andrieș, Liviu Buteanu, A. Ili­escu, T. Iamandi, Ecaterina Ladic, I. Tău­­tu, P. Gh. Vrănceanu, A. Ananiescu, N. Lupu, B. Steiner, N. Herariu Cesar Po­povici, Th. Popovici, N. Lapteș, A. Th­a­­mis, Gh. Constantinescu, G. Braileanu, I. Thănăsescu, Marta Trancu, G. Bobulescu.­­ Temperatura De aseară in urma ploei a inceput a ninge, prefăcîndu-se intr'un viscol care a durat până după miezul nopței. Azi dimineață termometrul Cel­sius a aratat 15 grade de frig Congresul ligei Duminică 12 ianuarie ora 9 a. m. s’a ținut in sala Hugo congresul delegaților secțiunilor ligei. Congresul a fost prezidat de dl Belcescu președintele secțiunei din Bîrlad, asistat de d-nii președinți: Romanescu /Ploești/, dr. Inotescu /Buzău/, V. Rosetti (Bucu­rești/ și dr. Blazian /R.­Sarat). Preș­edintele dă cuvîntul d-lui Ștefan Perițe­anu-Buzeu. D-sa salută pe delegați și apoi expune prin cite­ va cuvinte pun­ctele de ințelegere stabilite de ambele co­mitete din­ citire angajamentului inche­­iat de delegații celor două comitete. Dl Ionescu /București­ mulțumește tu­turor acelora care au lucrat pentru ajun­gerea la un rezultat așa de satisfăcător. Dl Valerian Urseanu găsește că lista propusă de ambele comitete n’are nimic reproșabil, dar că ar fi trebuit să nu se excludă acela care a luptat in chestiunea națională mai mult, dl V. Urechia. Dl Urechia mulțumește d-lui Urseanu și adaugă că d-sa va lucra ca simplu sol­dat și nu ține de loc a figura in comitet, Dl. Badenschi (Braiia) găsește că trebue să se dea d-lui Urechia aceia ce i se cu­vine, adică să fie proclamat președinte de onoare. Dl Nenițescu se asociază la această pă­rere care se primește. După aceasta se procede la alegerea noului comitet. Sunt aleși cu unanimitate de 107 vo­turi : Dl V. A. Urechiă președinte de onoare; d-nii Ionel Grădișteanu, Mihai Vlădescu, Stef. Perițeanu-Buzeu, Barbu Delavrancea, I­. Nenițescu, Al. Lupașcu, Barbu Pălti­­neanu, A. D. Florescu,­ Vasile Miclescu, membri: D-nii Zamfir Herescu, Rădulescu Mo­­tru, Anton Vanica, censori. Ședința congresului se ridică la ora 11 si jum. O Afară a avut loc logodna simpaticii d-șoare Aneta Ghițescu fiica d-lui Dim. Grîițescu cu dl capitan Spirdon Caima­­canu. Felicitările noastre tinerilor logodiți. TEROAREA DE LA G.F.R. Oculta din capul administrației căilor ferate romine, a ajuns la apogeul nele­­giuirelor. Nici intr’o țară din Europa, poate nu se întîmpla așa cum se ’ntimplă la căile ferate romine. Oculta din capul administrației C.F. a dat ordin tuturor oficiilor telegrafice de la căile ferate ca să refuze expediarea ori­cărei telegrame către deputați ori că­tre delegații f­uncționarilor. Această măsură luată de oculta admi­nistrației mai are și scopul de a pune in imposibilitate pe funcționari de a felicita pe d-nii Zamfirescu,­­Teodoru și Posescu, delegații lor care au fost destituiți zilele trecute*.* * * Ca culme a nelegiuirelor, direcția căi­lor ferate a dat o circulară pe toate lini­ile prin care se face cunoscut destituirea d-lor Zamfirescu și Teodoru. Mai mult incă. Pentru cetirea acestei circulari cit și pentru a celor date mai inainte, fie­care funcționar­ie obligat a semna.* * D. Porumbaru, ministru de lucrări pu­bice s'a însușit memoriul pe care-l are întocmit d-lui Cottescu, memoriu care a­­re de scop de a nimici pe acela făcut și semnat de peste 6000 funcționari ale că­ror semnaturi nu au fost luate prin es­crocherie. Acest memoriu d. Porumbaru are chiar intenția ,el prezinte Camerei, cu scop de a face o deversiune in spirite față cu cu­rentul favorabil funcționarilor ce există printre deputați. si?* Mișcarea funcționarilor de la căile fe­rate, crește cu atit mai mult cu cit ocul­ta administrației întrebuințează cele mai aspre presiuni. In Galați, s’a constituit zilele trecute un comitet al funcționarilor, comitet care a redactat un manifest pe care l’a împăr­țit printre funcționari. Iată cite­a puncte din acest manifest: «Servitorii se bucură și ei de avanta­jele unei anumite legi ce stabilește rapor­turile dintre dinșii și stăpînii lor, ocupîn­­du-le pină și de­ locuințele higienice ce trebuie a li se pune la dispoziție; mai mult chiar, animalele se bucură­ de o le­ge de protecțiune contra oamenilor bru­tali. Numai noi, care trăim din plinea a­mara de la căile ferate, nu avem de­cit EVENIMENTUL dreptul de a munci, de a suferi și de a tăcea. Această stare de lucruri a devenit ne­­suferită A fost dar ca societatea CULTURA să fie leagănul gradinioasei inițiative de a cere îmbunătățirea soartei no­astre mo­rale și materiale.» Dar mai departe : .....Comitetul de disciplină instituit in Galați, fidel programului societăței Cul­tural din Pitești, crede de cuviință a vă ruga să procedați in modul următor : Le notați toate nedreptățile ce suferiți și să le aduceți in scris *la cunoștința, vre-unui domn deputat sau senator ori din ce partidă politică ar fi, căci toți sunt părinții țarei, cu dor și iubire de ea. Nu inculpați, ci scuzați pe aceia din colegii noștri cari și au retras semnături­le și se declară mulțumiți cu starea noas­tră mizerabilă, căci­ nu lașitatea și trăda­rea sunt cauzele acestui fenomen, ci tea­ma de pedepse și amenințările șefilor. Fiți singuri că in­ ori­ce ocazie tocmai ei vor fi in primele rânduri ale nemulțumi­ților. Agitația printre funcționari­i e foarte mare. Direcția căilor ferate, pentru a da o aparență că se interesează de soarta celor mici, a dispus a se da acum la deschi­derea camerilor gratificații la funcțio­nari. Aceasta nu-i de­cit un șantaj al ocultei. Peste 1000 de funcționari sunt condamn­ați la pedepse, fie prin permutare, destitui­re S3U degradare. * * Aflăm că came­rile de comerț din Pi­tești, Roșiori, Târgoviște, Slatina, Alexan­dria, Craiova și Galați au întocmit câte o petițiune pe care o vor adresa cameri­lor cerând să se rezolve pe cale pașnică chestia funcționarilor căilor ferate, și ast­fel să se evite o grevă care ar aduce per­­turbațiuni colosale comerțului. Cele­l­alte camere de comerț din țară vor adresa și ele cite o petițiune identică. * * *. Deputații și senatorii partizani ai cau­zei drepte de a funcționarilor, in caz cînd guvernul nu va da satisfacere cererilor lor, vor provoca intruniri publice in fa­voarea funcționarilor. Vom ținea in curent pe cetitori cu a­­ceastă chestie. I. lume iWizit­ii Azi dl Constantin B. Penescu prefectul poliției Iași, a făcut o primblare prin o­­raș in cupeul d-lui Lascar Catargiu. Chi­la sa ? Primarul comunei Roșcani, Alexandru Racoviță este dat in judecată pentru abuz de încredere și delapidare de bani publici. Numitul e deja suspendat de dl subpre­fect din cauza unor neregularitâți sevîr­­șite in exercițiul funcțiunei lui de­ primar. Afacerea e la instrucția cabinetului No. 2 . Eri neputîndu-se intruni numarul con­silierilor, ședința consiliului comunal s’a aminat pentru astăzi.­­ Cu acceleratul de aseară, d. Nicu Gane primarul orașului a plecat la București.­­ Astăzi sau lipit pe zidurile orașului afișe ce anunță candidatura d-lui Lascar Catargiu la colegiul I de senat. * * * Cu toate acestea circulă cu insistență svonul, că d. Lascar Catargiu, care ve­nise in Iași să lupte in alegeri, e decis fața cu atitudinea clubului liberal, să-și retragă candidatura. In tot cazul in astă seară are loc o în­trunire la clubul conservator, in care se va lua o hotărire decisivă, pe care o vom comunica cetățenilor noștri. 15 Pe ziua de azi nu s’au constatat in oraș de­cit un singur caz de boală e­­p­idemi­că. a OPERETA FRANCEZA Mim­e Miercuri opereta franceză va da frumoasa operetă MADAME FA­VART. Vineri se dă pentru ultima representație din 1 serie LA PETITE MARIEE, ope­retă in 3 acte, muzica de Lecoq. Sâmbătă începe a doua serie de 5 re­prezentații. Se vor da in această serie următoarele operete : 1. La belle I­élene, 2. Gilette de Narbonne, 3. Bocnacio, 4. L’oncle Célestin, 5. Le coeur et la Main. Toate persoanele abonate la I serie și care vor voi sa și continua abonamentele, sunt rugate a face cunoscut aceasta, agen­ției teatrale pană joi la oarele 5 seara. X D. Qdisef Rodescu a fost numit admi­nistrator al m­pșielor comunale in locul d-dui Winder, a in sfirșit aseară, radicalii, cari păs­trau o tăcere absolută, au inceput a mărturisi că ruptură e definitivă intre ei și junimiști. Vom publica miine explicațiunea ce dau radicalii acestui eveniment politic . Evenimentele din familia conservatoare La Botoșani nu sunt niște simple ale­geri parțiale și aceste alegeri nu se dis­ting numai prin faptul candidaturelor d-lor Carp și Panu. La Botoșani se dă o luptă mai semnifi­cativă: se desface o alianță, și se anunță prologul marei drame conservatoare: se­parația definitivă a junimiștilor de con­servatori. Iată, pe scurt, dar in mod fidel poves­tite, cele ce se'ntîmplă, mai cu seamă de trei zile, la Botoșani. Sunt două locuri vacante: unul pentru Senat și altul pentru Cameră. La Senat candidează Panu, la Cameră Carp, —candi­dați fixați de comitetui central executiv al partidului conservator. Prin urmare atît d. Carp cit și d. Panu nu candidează in altă calitate de­cît de conservatori. Cîți­va membrii fruntași ai partidului conservator nu erau insă de acord asupra candidaturei d-lui Carp și, in acest sens, ei au intervenit la Botoșani. D. Carp vine atunci la Iași și convoacă clubul conservator. In intrunirea de la 10 Ianuarie, șeful junimiștilor dă un avertis­ment conservatorilor și ridică in același timp o altă chestie și anume: alianța cu radicalii. Mai mult, d. Carp anunță sur­prize frumoase la Botoșani. Iată surprizele: Din momentul sosirei d-lui Carp s’a re­constituit la Botoșani status quo ante: ju­nimiștii intr’o tabără, conservatorii in­­tr’alta. In tabăra conservatoare e d. Panu, in tabăra junimistă botoșăneană a trecut se vede și d. Grigorie Ghica-Deleni. Ambele tabere au o acțiune separată, întruniri separate, banchete separate. Junimiștii au deschis focul; conservato­rii au respins. De la un banchet la altul se aruncau segeți. _____ De ce s’a accentuat la Botoșani lupta in sinul partidului conservator ? E foarte simplu: d. Carp isi achită o po­liță față cu „familiele conservatoare din Valachia“ care tind a’l decapita, și, in al doilea loc, șeful junimiștilor nu recu­noaște și refuză alianța cu radicalii, deci nu primește nici o acțiune, nici o luptă comună cu d. Panu și radicalii. Aceasta a declarat-o la Iași, a repetat-o la Botoșani și chestia de­­ a tranșa proba­bil miine, Mercuri cînd sosește d. Carp,d­intre ambii șefi ai conservatorilor. De­o­cam­dată la Botoșani lucrurile stau ast­fel: conservatorii sunt hotăriți a rupe, definitiv, cu junimiștii. Faptul­­ se va cu­noaște, in mod public in ziua alegerei. Natural că aceste disidențe au ușurat mult pozițiunea candidaților guvernamen­tali și reușita va fi probabil, a lor. Explicațiunile care vor urma insă in finul comitetului central al partidului conservator care a fixat candidaturile vor fi de­sigur, mai vii, mai interesante de­cit prologul din Țara de sus. Partidul conservator cu dl Lascar Ca­targiu va avea de ales atunci una din două: Să se declare solidar cu acțiunea poli­tică a celor cite­ va „familii Valache“ (Lahovary, Filipescu, Manu, etc.) și să mențină alianța cu radicalii, — și atunci s’o rupă cu d. Carp și junimiștii! Sau: Să primească disidența conservatoare și să denunțe alianța cu radicalii. Iată chestiunile cari așteaptă in sinul partidului conservator o urgentă soluțiune. *W. Teroarea de la C. F. R. O circulară.— Prefecții.— Telegramele. Armata la Pașcani. Mărturisim că nu ne-am așteptat și tot am crezut că guvernul se va grăbi de a veni in ajutorul funcționarilor c. f. r. Din oatra vedem azi că o adevărată teroare s'a deslânțuit asupra maselor de muncitori de la căile ferate, teroare care crește din zi in zi tot mai mult. O TELEGRAMA Din telegrama circulară ce a sosit eri la Iași, extragem următoarele: No. 130.—13 Ianuarie.—N­. D. Circulară cătră toate stațiile c. f. r. Vă pun in vedere următorul ordin ce am primit din partea d-lui Ministru de lucrări publice cu invitare de a-1 aduce la cunoscința intregului personal. D-le Director. Pe lingă măsurile ce s’au luat de gu­vern *­ pentru ca nici un moment servi­ciul comunicațiunei pe căile ferate să nu fie întrerupt, va rug a pune in videre a tuturor organelor căilor ferate a nu per­mite ca asemenea uneltiri culpabile sa pătrunză in personalul stațiunilor și a face direct responsabili pe șefii stațiuni­lor de ori­ce act de disordine ce s’ar in­­timpla la personalul de sub ordinele lor. Vă rugam a pune asemenea in viderea intregului personal că guvernul este decis a reprima cu severitate ori­ce mișcare de natură a tulbura liniștea administrațiunei c. f. r. sau a impiedica mersul regulat al serviciului. Ministru Em. Porumbariu Vă comunicăm că fie­care din șefii di­recți este personal responsabili de efec­tuarea acestui ordin și de luarea măsuri­lor pentru a se menține disciplina și buna rinduială intre Functioned. In caz de dezordine șefiii direcți se vor suspenda imediat din serviciu, pe cei cul­pabili cerând la nevoe și concursul auto­­ritaților administrative locale care au pri­mit ordin de a le da tot sprijinul lor. Director general Saliqni. TELEGRAMELE Groaza crește. O altă telegramă sosită la Iași sub No. 1349 datată tot pe ziua de ezi, pu­ne in vedere funcționarilor, art. 7 din legea telegrafo-postala, cu scop de a o­­pri telegramele adresate de funcționarii c. f. r. d-lor deputați și senatori. GREVA GENERALA Părerea de a se declara GREVA­­GE­NERALA in din ce in ce mai multă con­sistență, mai ales in urma măsurilor re­voltătoare luate de guvern. * * * In ultimul moment aflăm că o companie de geniu din Focșani a primit ordinul și a plecat la Pașcani, pen­tru a supraveghia și a ingrozi pe funcțio­narii din această cir­­cumscripție. Protestind in­potriva acestor barbarii,t ragăm pe muncitori să stea perfect uniți și succesul va fi a lor i­­ n­­­ batalion g­eniu 189? Electorale din Botoșani. Ere au sosit d-nii Al. Marghiloman, C. Arion din București și d-nii P. Missir Iorgu Catargi, dr. Bogdan, Sandu Rîșca­­nu, etc. din Iași, pentru a asista la ban­chetul junimist care a avut loc azi Luni, la ora 2 p. m. la d. dr. Heinal. La acest banchet au participat numai junimiștii ; un singur conservator era d. Gh. Ghica-Deleanu. D. Carp a rostit un discurs programa care va apare, in complect, in Constitu­ționalul, in care se, cuprind vederile cu­noscute ale șefului junimist“; nu atinge insă chestiile de actualitate. Au mai vorbit d-nii Marghiloman, A­­rion, Missir și căți­va din localitate. * * * Seara a avut loc un alt banchet al con­servatorilor la d. G. Ghica la care a vor­bit d. Panu.* * * D. Carp fiind intrebat de un conserva­tor din localitate de ce a convocat nu­mai junimiștii la Discursul program, a respuns : —Nu admit să-mi res­­pundă Panu. Cuvîntul meu e credința juni­miștilor. Cu Panu voiu discuta de va fi nevoie condiții de alianță, a­­tunci cînd voiu veni la putere. 4c Seara cu trenul de 4.35 d-nni Marghi­loman și Arion cum și oaspeții din Iași s’au reintors. La gară au fost conduși de toți juni­miștii localnici. La plecarea trenului urale. * 4s 4s . . Duminică a fost aci cite­va ore și Di­rectorul Evenimentului care a avut o cons­­fătuire cu căți­va amici ai sei. Era vorba—și nu e incă exclusă proba­bilitatea unei surprize­­ de o candidatură independentă. D. Scorțescu e așteptat in Botoșani pe Marti. M X In astă seară la circul Sidoli, debutul clovnilor muzicali highe­life frații Orse­­li, despre care se zice că întrec tot ce s’a văzut in această artă. Avis general._____________________ ULTIMA OARĂ Din­ CAPITALA Corespondență telegrafică specială Agitația de la C.F.Jt. — Prin fir telegrafic — București, 14 ian. Guvernul și-a perdut capul! In urma ordinului ministrului de in­terne prefecții de județ au adresat cir­­cu­iri telegrafice tuturor subprefecților cari au in reionul lor gări, să supra­vegheze de-aproape agitația funcționa­rilor și să-i îndemne de-a curma miș­carea. In acest scop un mare număr de sub­­prefecți s’au instalat chiar in gări. Tot­ odată se anunță intervențiunea ministrului de lucrări publice pe lingă colegul seu de la resbel ca in caz cînd s’ar declara o grevă să fie pregătite cite-va companii de geniu care să poa­tă manipula trenurile.

Next