Evenimentul, aprilie-iunie 1897 (Anul 5, nr. 1209-1277)

1897-06-11 / nr. 1262

1262 Curmei am simțit efectul diligenții. Pe șoseaua petruită sau ne leganam ca într’o corabie. Aveam ast­fel sensațiunea mării furtunoase, pe care n’o văzusem. Căpitan și cîrmaciu era un jidan, ca toți ji­danii îi arabagii din Moldova , cu ochii mici și puchinoși, cu barba ca o matură cu pălăria pleoștită d ’n cap, cu ciubote în picioare și putinos ca o cunună de ceapă degerată. Iar gîndul meu pribegea liniștit. De la o vreme am început să-mi i­au samă de ce-i zice diligență, căci nu se grăbește de loc. Era, se vede, restul unei vechi epigrame, de pe vremea cînd se ciuta : In zorii zilei, de dimineață, Căruța poștei pe drum era... Dar dinaintea noastră Moldova limpede î și tremura argintul viu pe prundul vînăt și nisipul galben. Cînd am trecut podul, răcoarea apei ne-a umplut peptul șî dili­­gența s­a oprit dinaintea unei crișme. Probabil in mintea jidanului, Moldova era Marea Roșie, căci Pam văzut cum a deshumat caii­­ și a pornit-o la vale. Apa însă nu s’a desfăcut ca un zid ci din contra a gîdilat pudic sinul vezeteului și eu cred că i-a prins bine, de­oare­ce Iehova, în loc să ne dea nor de lumină antemergător, ne-a hărăzit nouri de colb. In acelaș timp cînd făceam aceste reflecții prietinul­­ meu, mai practic, atingea, priete­nos, bărbia rumenă a unei jidoncuțe din crișmă. Apă și femee: două valuri. Erau trei ceasuri și soarele ardea pe cerul albastru fără nici un nor. Dealurile verzi se 'ntindeau solitare, de jur împre­jur , brăzdate de șosele albe, cari le in­­cingeau ca niște brîie. Și era tăcere, un lăstun ciripea pe un ra­m uscat, o cioară sclipea ’n văzduhul încropit. Am simțit că direcția gîndului nu se schimbă. In peisagiul acesta găseam pen­umbra uneii melancolii dulci. Apa, apa e veșnic nestatornică; femeea e simbol al vieții, e imnul sacru în toată firea și eu mă­ duceam să respir aer curat, să uit o­­rașul, al cărui asfalt încropit îți arde tălpile. Gine-i în stare să explice modifi­cările stărilor noastre sufletești dintr’o singură clipă? Clipa e viața unei insecte și noi risipim clipile. — Nu cumva faci filosofic, auzii glasul prietinului meu, care acuma ținea jidoncuța pe genunchi ? — Cam așa ceva. Da­ca să mergem, că diligență ne- așteaptă. Ne-am aprins țigă­rile ș’am pornit din nou, lăsînd in urmă crîșma invălită’n norul tulbure de colb, care rămînea in urma noastră, pe cînd caii răcoriți, dădeau voioși din cap, sunau din clopote și ciuleau urechile. Din cînd in cînd se auzia pocnetul bi­ciului jidanului, care zărise Tg.­Neamțu­­lui și grăbea caii. Trecurăm iute prin tîrg, scutiți insă de norul de colb, care ne în­soțise* păn’aici, și acum se vedeau bine ca­sele, clopotnița arhondaricului, chiliile al­be și triste a’le Varatecului. Am trecut podul de lemn de peste Nem­­țișorul secat, in cît numai o șuviță de apă se furișa leneșă pe prund și’n cîte­va mi­nute ne-am oprit dinaintea arhondaricului. Pentru prima oară pasul meu nespovă­­duit punea piciorul intr’o mănăstire de maice. Ziduri albe, miros de surcină, de busuioc, de tămîie și’n toate părțile curat, un fir de colb macar, simțiam pretutin­deni mîna femeei. In arhondaric, jos, dinaintea mesei mari, am intîlnit cîți­va cunoscuți. Ei m’au pus la curent cu­­ spiritul locului, m’au pre­zentat maicei Camelia, arhondăreasa, cu care m’am împrietenit îndată, mai cu sa­mă cînd i-am aflat slăbiciunea pentru tu­tunul bun. Apoi noaptea s’a lasat dulce, liniștit, trist, ca la mănăstire, misterios ca in mij­locul pădurilor, in sunetul sec al toacei de lemn. Am dormit ostenit, cu sufletul senin, aproape pios, gîndindu-mă la o vor­bă de la masă, șoptită la ureche , te duc eu la o maică bună , e tînără și rămîi in locul meu. Ai s’o duci bine. Dimineața ne-am trezit de vreme, vioiu, neobișnuiți incă cu zgomotul surd al mă­năstirii, cu toaca din zori, cu pașii m­ă­­dușiți și sfioși, cu freamătul pieței din fața­­ arhondaricului. Și chiseaua, cu șerbet de* cireșe amare, ne aștepta cu apă lim­pede și* rece. / Fa* urma) Bigam» Evenimentul la Botoșani (De la corespondentul nostru special] Pentru d-l. Primar , imposibil a descrie mizeria și știrea de infecțiune în care se găsesc străzile orașului nostru. Condeiul se refuză de a le d­escrie. Tot soiul de murdării­­ sunt aruncate pe strade, primejduind sănătatea locuitorilor. Pe lingă murdăriile aceste, apoi ceia ce mai mărește incă starea de infecțiune, es­te că mai­ pe toate străzile stau aruncate păsări moarte. Trebuie, pa unele străzi, să faci ocol in jurul pășirilor moarte­­ și să mergi distanțe respectabile cu basma­ua la nas. Aceasta e pentru trecători. Dar pentru cei ce locuiesc chiar pe acea stra­dă? Pentru acestea, aceste infecțiuni le sunt o adevarată otravă, predispunîndu-i boa­­lelor. Facem un apel călduros către dl. Primar, rugîndui ca să dispue, cu un mo­ment mai înainte curățirea tuturor stră­zilor. Căci, induibîndu-se boala in vre­un cartel sarac, cum e Calicimea, ori Țigăni­­mea, de­sigur că ori­ce măsuri sanitare s’ar lua, va fi imposibil de a o impedica să secere toată acea populațiune. * * * Luminatul orașului asemenea e foarte rău făcut. Putem* zice că stăm numai cu luminatul astronomic. Căci, un adevăr feli­narele sunt stînse in unele străzi pe la carele 12, iar in alte străzi sticlele sunt stricate, așa că cu foarte mare greutate ard, produ­cînd o lumină insuficientă. Pen­tru acest lucru rugăm iară­și pe dl. Pri­mar ca să inter­vie, dispunîd ca pe viitor toate străzile să fie iluminate bine și deo­potrivă.* * * Cite­va zile numai Jupiter ne-a mai lasat in pace, și pe străzile orașului cir­­­­culația a devenit imposibilă din causa u­­nui mare culb ce s’a depus in urma plo­ilor. Crede oare dl. Primar, că dacă se stro­pește numai strada bunului său prieten, adecă acea unde locuește dl. Prefect, și incă vre-o alte 2-3 stră­ zi, colbul va dispă­rea totul ? De­sigur că nu. De aceia ru­găm ca pe viitor, macar străzile pe unde lumea fregventează mai mult, să fie stro­pite zilnic,* * * încă una. Ce se face cu muzica, d-le Primar, era vorba să angajați vre­o câte­va caterince, care să cânte la Vârnav. Ați părăsit și i­­deia asta, de ce adecă nu ne-ați fi anga­jat ?. Căci tot mai bine-i puțin ,de­cât ni­mic. Vă rugăm deci, dacă ați părăsit și ideia aceasta, angajați ce-ți angaja, numai să ne cânte ceva. Ne place a crede că dl. Primar va țiena cont, cât mai neîntârziat, de toate aceste drepte cereri, și va regula ast­fel ca toa­te să se facă așa cum trebue. De toate Prefectura s’a mutat in localul ce s’a închiriat pentru timp de trei ani in stra­da Marchian, local care este propietatea d-nei Stavri. A inchiriat numai pe trei ani căci crede că pănă atunci va fi gata palatul administrativ .... paște murgule.... * * * Se vorbește cu oare­care insistență că dl. prefect Arapu ar fi demisionat.* Pănă in acest moment insă, știrea nu se con­firmă. Faustin Fabrica de bere „Zimbru“ Expedițiuni zilnice in provincie și oraș pentru particulari și debitanți Pentru prețul curent și condițiunele Ex­­pedițiiei a se adresa administrațiunei fa­­bricei Strada Păcurari 91 Cu paharul se află de vânzare in o­­raș numai la „Berăria Centrală“ și gră­dina „Zimbru Magasia Enghel (arnicari) S’a mutat alături cu spițaria Yutra Hotel România, înainte de a cumpăra ori­ce Mașină agricolă sau Industrială cercetați Marele Deposit de tot felul de Mașin și Unelte Agricole sau cereți. Catalogul ilustrat al casei: EUGENIU BEHLES Representant și depositar al renumitei Fabrici TH. FLOTHER din Germania București. Strada Bibescu-Vodă 1, 2 și 4 EjO com­obite și Treeratoare Premiate cu MEDALIE DE AUR la concursul de la Herăstrău 1891 Cel mai mare deposit des­PLtfiGURI UNIVERSALE — DE OȚEL PERFECȚIONATE - Pluguri cu 2. 3. și 4 brazdare tot dea­una 400—5000 pluguri in deposit Pluguri cu semănători de Porumb PLUGURI NORMALE SEMĂNĂTORI, TRIORI VINTURATORI, GREBLE de FIN DEBATOZE PORUMB MAȘINE de TAI­AT PAE și FIN Răniți, Cultivatori, Tăvăluci Pive de Postavuri Grape de fier flexibile și diagonale PĂRȚI DE RESERVA CURELE DE TRANSMISIUNE Pietre de moară francese etc. Secerătoare s­imple „CONTINENTAL“ și COSITOARE PRECUM ȘI RENUMITA 8A «ț c sV*; c* s» atr «e im, „ BJK O ÜKT dW IC 3E “ Cu aparat de tăiat snopi cu tăișul la dreapta Cea mai simplă, uimită și ttolidă, e»n«truită cu totul din oțel ULTIMA PERFECȚIUNE Model 1897 din renumita fabrică JOHNSTON HAEVESTE si C<L BAVARIA (America) Garantie pentru buna funcționare și material solid e­­r Harvestef To. BATAVIA N.Y USA. EVENIMENTUL CRONICA ZILEI In strada Cucu la casa cu No. 23 locu­ita de evreul Ozias­sin Iancu, cn un în­ceput de incendiu s’a declarat, arzînd o parte din bagdadia casei, care luase foc de la hogeagul bucătăriei. Pompierii so­sind in grabă, focul a fost imediat loca­lizat.­­ Atragem atențiunea serviciului sanitar asupra murdărielor ce se află in străzile Zoe, Sf. Dimitrie Balș, Talpalari. Credem că ar fi nimerit de a­ se desinfecta cu acid carbolic acele locuri destul de murdare. tc5 In satul Cirligeni din comuna Stroești județul Tecuciu in ziua de 7 Iunie s’a in­­tîmplat o nenorocire care a impresionat adine pe toți locuitorii acelui sat. Fata Ana in etate de 17 ani fiica plu­garului Grigore Musteață, pe cînd grijea in casă, din nebăgare de seamă luînd pușca părintelui seu, incarcată spre a o scoa­te afară, arma s’a descărcat in capul nefericitei fete, care a ramas moartă pe loc. Autoritatea comunală sesizată a ind­icat cuvenitele acte. & D. Vasile Gheorghian prefectul județu­lui Iași, eri inspectînd piața halei, a dat ordine comisarului din hala de a nu mai permite comercianților Iluță Budrigă și Neculai Țancu de a’ face bucătării ambu­lante in piață. Eri la abator, carnea de vacă cea cu­­șer s’a vîndut cu 70 bani chilogramul, iar cea trif cu 55 bani chilogramul. X Ieri candidatele pentru diploma de ca­pacitate au dat o nouă probă la matema­­tică ; in locul problemei de topografie s’a dat o alta de geometrie. Rezultatul tezelor se dă mini. X D-ra E. Stratilescu și dl I. Mitescu au fost proclamați afară licențiați in istorie și filosofie. Felicitările noastre. fi* Azi aflăm in mod pozitiv, că hirotoni­­sirea la rangul de ar­her­eu a Precu­­vioșiei­ Sale arhimandrit Conon Arăm­e­­scu-Donici se va face in ziua de 29 Iu­nie (Sfinții Apostoli Petru și Pavel.) I­irotonisirea se va face in catedrala Mitropolitană de cătră insuși I. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei și Sucevei Iosif Na­­niescu încunjurat de inaltul cler. La hirotonisiră va lua parte conform canoanelor 3 membri ai Sft. Sinod. De la 16 la 22 iunie inclusiv va fi exa­menul de capacitate pentru obținerea di­plomei elevilor de la școala profesională de fete a reuniunei femeelor­ Romîne, de sub direcția d-nei M. I. Stamati. fi* In urma ploelor torențiale care a căzut Sâmbătă sara și Duminică sara, circula­ția trenurilor sa intrerupt din nou. Azi trenul accelerat de București a sosit la oara 10 dimineața X * Dl. Natan Hornic voiajorul fabricei de metal a fraților Ortoni din str. Păcurari, ori, descărcînd arma in niște pas>­ri, parte din haliciuri au lovit pe­ copilul losub Bercovici fiul d-lui Lupu Bercovici din str. Niciman, care in acel moment se ju­­­­r­ca in dosul zaplazului. La țipetele desperate a copilului d-l Hornic a chemat imediat un medic care a extras parte din haliciurile ce a perforat copilului mușchii mînei drepte și a picio­­rului drept. Copilul a fost dus la spitalul evreesc unde i s-a bandajat rănele. Ii Rubrica călătorilor Sosiți in Iași HOTEL EUROPA . Inginer Waserman Dorohoiu, I. Stroiescu, Roman, S. Zerva Berind T. Moldaner idem, Cap. Sturdza Tecuci, Inginer Piedimonti Dorohoiu, I. 1. Stamatin Folticeni, I. Verner Roman, L. Levy Berlin- HOTEL TRAIAN : M Lupașcu Vaslui, Valerian Urseanu București,­­ M. Raabe Botoșani, Căpitan Lunecescu idem, I. Reich București, A. Dankner Cernowitz, A. Popper București, S. Grinstein Pașcani, HOTEL BINDER: Dr. H. Wippern, Galați, M. Zentner Czernovitz, S. Schpod­­lim Carlsbad. O Puțină Statistică Din raportul d-lui dr. Roiniță, medic șef al orașului, extragem următo­arele no­te interesante. In urma boalelor de infecțiune s’au în­registrat următoarele cazuri fatale in a­­nul 1896: 401* * ♦ Cu privire la căsătorii, găsim in raport o tabelă despre căsătoriele înregistrate in Iași de la 1887. Din această tabelă rezultă cum că de la 1887 și pănă la 1896 inclusiv au avut loc in Iași 5302 de căsătorii intre care 2901 intre creștini și 2101 intre israeliți. Dacă cercetăm cifrele de mai sus, videm cum că numărul căsătoriilor la creștini a crescut din acest deceniu, căci in 1887 s’au celebrat 246 iar in 1896 sau celebrat 268, va se zică cu 22 mai mult, pe când la israeliți in anul 1887 s’au celebrat 183 căsătorii iar in anul 1896 s’au celebrat 252 căsătorii, cu 69 căsătorii mai mult, de­cât in 1887. De unde rezultă că nu­mărul căsătorielor la creștini este mult mai superioară de­cât la israeliți. Această superioritate nu este reală ci numai le­gală, cunoscut fiind faptul că mulți din israeliți să mulțumesc cu ceremonia cu­nuniei religioase și această in mod secret fără a mai trece pe la ofi­țerul stărei ci­vile. » * Mortalitatea. In cursul anului 1896, nu­mărul morților in orașul lași au fost 2750 sau 39, 19*la una mié locuitori. La concursul de definitivat al invățăto­­rilor care s’a ținut in ziua de 30 Mai la școala Vasile Adamachi, au reușit urmă­torii învățătorii d-nii Sevastianu (comuna Rășcanu-Iași), Alexandrescu, Andriescu și Ionescu trustreî din județul Vaslui.­ ­ DESCHIDEREA BAELOR DE LA UNGHENI După cum am anunțat deja, Duminică 15 (27) Iunie se deschid băele Ungheni și vor dura pănă la 19 (31) August. In timpul băelor vor circula următoa­rele trenuri in fie­care zi fără excepție: La ducere cu trenul 301 Iași, pleacă la 6.30 minute dimineață și sosesce in Un­gheni-Români la 7.1­ 4 m. dimineața. La întoarcere cu trenul 302 Ungheni-Romăni 9.18 m. dimineață și sosește in Iași la 10 dimineață. Tren special de băi In fie­care Marți, Joi, Duminică și ser­­bătoarele : 24 Iunie (6 Iulie) 29­­ Iunie (11 Iulie), 20 Iulie (1 August), 6 (18) Au­gust și 15 (27) August. * * La ducere din Iași pleacă la 4.05 min. p. m. și sosește in Ungh­eni-Romăni la 4 și 5 m. La întoarcerea pleacă din Ungheni- Roman la 9.15 m. seara și sosește in Iași la 9.58 seara. Prețul bilețelelor de dus și intors este următorul : clasa I 2 lei, cl.*si 1 leu 50 b. si clasa III 1 leu. OBSERVAȚIE: Atăt trenurile 301, 302 căt și cele spe­ciale de băi, se vor opri căte 2* m. la can­tonul No. 3 (Nicolina) pentru suirea și coborârea călătorilor. Biletele pentru că­lătorii ce se vor urca in tren la Nicolina se eliberează la cantonul No. 3 — Prețul biletelor de dus și întors var fi același, ’fie că se vor lua din gara Iași, sau la’urca­re de la Nicolina. Universitare. Seri­a-rele Mina Gheorghiu și V. Te­­renzescu, D-nii Panfil, Ursulescu și Pet­­roveanu au trecut examenul de ‘istoria romînilor, iar Dl C. Botez și de istoria medie. * * * Azi D-nii Roșu, Ștefanescu și Lambrior trec examenul de psihologie. * * * * D-nii Sava, Luca și Vasilca candidează pentru licența in litere. Dl. Hugo Ulrich șef de gara clasa II de la gara Iași a plecat la Cernăuți in vir­tutea unui concediu de 5 zile.­­ Azi cu trenul accelerat au sosit din București P. S. Sa Arhereul Atanasie Cra­­ioveanu rectorul facultăței de teologie, dl. Gheorghe M. Șendrea’epitropul spita­lului sft. Spiridon și colaboratorul nostru d. Virgilul N. Cisman. ’ x Pe linia nouă Iași-Dorohoi nu se află nici o întrerupere de comunicație. Toate trenurile pleacă și sosesc din Iași la timp. S5 Trenul accelerat a sosit in Iași la ora 10 dimineața cu întârziere de 2 ore și 20 minunte—Vagon Sits care trebuia să vie cu accelera­tul in Iași a rămas in Bu­curești din cauza că nici un pasager n’a vroit să plece cănd au auzit că in Moldo­va se află intreruperi. Acceleratul a suferit în­târziere de o jumătate ora la Mizil din cauza unui po­deț și restul pe linia dintre Bărlăd și Vaslui care este aproape sub apă. Dl. Bergougnon procuror de secție la curtea de apel din Paris, a trimis eri* d-lui prim procuror Caracas mai multe articole asupra modificărei instrucției secrete pe care d-sa le’a publicat in „Le Temps"-1. ★ * «jc In curînd dl. prim procuror Caracas va publica și in special despre modificările ce sunt necesare a se aduce instrucțiunei secrete. X Fabricele de sticlărie din țară prin scutiri de dări, importări libere de materie pri­me, reducțiuni de talif de transport și ce e mai important, prin taxa de import, ur­cată într’atîta, incit o concurență din par­tea fabricatelor similare din străinătate este cu desăvîrșire exclusă nemulțumite zicem cu toate­­ acestea, au mai format un cartel spre a exploata situația de mono­pol ce li s’a creat, in toată puterea cu­­vîntului. a Situațiunea Casei de Depuneri și Con­­semnațiuni la 31 Mai 1897 se prezintă ast­fel: Ca­sa de depuneri Numerariu. . . . 670.881 franci. Efecte . 227.348.000 „ Casa de Economie Numerariu . . . 47.187 franci Efecte . . 31.608.200 2fc Eri trenul accelerat care merge spre Pașcani, in dreptul regiei tutunurilor a culcat un cal ucigîndu-1 peijloc. * * * g X . X­X X Scarlatina 132 Variola 1 Anghina-diftericd 133 Crup difteric 12 Erisipel 5 Tusa convulsivă 2 Febră tifoidă 8­ Thypus exanthenaatic 6 Disenteria infecțioasă 11 Febra puerperală 3 Rugeola 7 Influența 5 Este ne veritabil numai cu 'V'T *­ marca­­ " ,Inel cu săgeți Mănăstirea Agapia­mente de inchiriet pe timpul verei. In Mînăstire se află o magasie aprovi­­sionată cu toate articolele de coloniale cari se vînd cu prețuri moderate. Dr. Philipp Blumenfeld de la Facultatea de medicina din Viena după doi ani de practică la clinicile din Viena și Berlin s’a stabilit Str. Stefan cel Mare 41 (vis-a-vis de Mitropoliei Consult 8 -10 a. m. 2—4 p. m. DE ARENDAT ToriTSI t)Li artă Ciorsan situate intre stațiunele Folti­­ceni-Basarabi 4 k­­m. apropiere de Folti­ceni. Morile sunt cu turbină și val­suri și mașinoaiele perfecționate pentru producerea celor mai fine calități de făină Pentru informațiuni a se adresa d-lui David Tatos la Folticeni Frumu­seți și pentru tângrijirea ■ [UNK]a pieței I­TIU ADM­TIAT de la 23 April viitor 1­­ju­nil­ulu­/iii 1898 Moșia Petrești din județul Iași cu exploatarea de 40 fălci pădure, la o oră depărtare de la Gara Un­gheni și 2 ore de la Iași. A se adresa la d. I. Buicliu in Iași str. Veche 26 LA FARMACIA GURȚEI REGALE Frații Cort3ra au­ sosit toate APELE MINERALE­­ proaspete din 1897 direct de la surse respective și s’au regulat transporturi nouă in scur­te intervale. Frații Conga au îirondat L 1 Mart viitor 1898 L/C al CI­UAL yia mumnă de la trei Sarmale cu cinci pogoane vie, livadă, fă­­nați casă, bucătărie, cramă ; a se adresa la dl. I. Buicliu In Iași str. Veche 26 xizgm. |J IN FARMACIILE II SI DROSERIILE • -MARCA­ „ INEL CU SĂGEȚI W CUTII DE 20 SI 30 BAHI SI ÎN TURURI OI 60 RMÎ. 1897 S. SCHILLER Magazin de Manufactură Str. Stoff a­ch­ III a­re 4» Mare Soldare Sesonul fiind sfirșit și din causa mulă­­rei partei magasinului vind toate măr­furile sesonului de vară ca : lănagiuri simple și fantasie, mătăsuri, postavuri și stofe pentru haine bărbătești cu reduceri de 25, 35 și 50 la sută din preți­rile lor. Tot timpul soldărei vînd și­ celelalte mărfuri ca : basale, madapolamuri, olan­da pentru cămeși și prosu­ri, docuri pen­tru haine, atlas de matasa și satin de lănă pentru plapome, mătăsuri negre simple și broșate catifele plusuri de matasă, stofe și plușuri pentru mobile, perdele, covore etc. cu o scădere însemnată asupra pre­țurilor lor. Doctor S. Dulberger De la facultatea de medicina din Viena După o practică mai lungă in spitalul Universal din Viena, mai in special, cli­nica prof. d-rului Dräsche consilier da Curte. Stabilindu-se in Iași strada Bărboi No. 17. D­onaaltaliani de la 8—10 a. m. și 1—3 p. m. Boale interne, de femei, copii și boale secrete.

Next