Evenimentul, octombrie-decembrie 1897 (Anul 5, nr. 1353-1424)
1897-10-26 / nr. 1374
ATfUL AL V-lea Tip. 1374 ABONAMENTE înainte pe un an 6 luni , 3 luni .• In străinătate un an din număr IV bani *r-3*Lei 24— • „ 12-36-EDIȚIA II-A ZIAR COTIDIAN DUMINICA 26 OCTOMBRIE 1897 Anunciuri inserții si Reclame Pe pagina ,1 linia garmond, Lei 4 m . pj . A. SCORTESCU H la catul unu IIIII IV Un număr il bani REDACȚIA LA TIPOGRAFIA EVENIMENTULUI J| Director Politic [H ADMINISTRAȚIA STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38 _ 11 LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STR. ȘTEFAN CEL MARE 217 .5025 Siniar in Post Festum Circulara d-lui Ferichide Regele și lașul Către cetitori! Suntem fericiți a anunța numeroșilor noștri cetitori, că „ Evenimentul“ care nu cruță nici un sacrificiu, va apărea cu in opere ele azi regulat „in fiecare zi“ in 3 edițiuni. Ediția l-a va apărea la ora 11 dimineață cuprinzând toate știrile până in ultimul moment a fiecărui fapt petrecut in oraș și telegramele ce vor sosi pînă in acest moment. Ediția II-a este special destinată pentru serviciul de abonamente și vînzarea in provincii. Ediția IIa se va pune in vinzare in localitate la ora 5 p. m. cuprinzând amăn rndele norii al știrilor zilei plus telegramele dările de seamă complecte și telegrafice al desbaterilor din Parlament. Sunrten siguri că cetitori apreciind sacrificiile ce facem vor continua a ne acorda încrederea lor ca și până astăzi. EVENIMENTUL. POST-FESTUM mm. LL. au părăsit a doua capitală și Iașul și-a reluat fisionomia sa obicinuită. Ba ne înșelăm. După pompa desfășurată in aceste patru zile contrastul e și mai bătător la ochi. Ici colo zărești cite un steag, dincolo un stîlp scos, și in locul lui o gaură pe care fiecare trecător caută s’o evite pentru a evita o nenorocire. Năși pui să rădică in nouri groși și inainte de a fi așezat in grămezi, el pătrunde in plâmiile celor ce trec și contribue negreșit la îmbunătățirea stărei sanitare a orașului. Dar in line ieșenii sunt deprinși a înghiți multe și iată pentru ce nu zic circ, nici si această încercare, in așteptarea unor zile frumoase. Dar să recapitulăm un moment dele petrecute pentru a vedea in realitatea cui e meritul și dacă guvernul de azi, care din această vizită regală a incercat să-și clădească un piedestal pentru a mai sta la putere, are dreptul de a se făli, sau cel puțin și-a dat osteneala in a contribui cu ceva la scopul pentru care s’au improvizat aceste festivități. După cum ne-a comunicat insuși programa oficială, serbările din Iași aveau de scop inaugurarea universitaței. Importanța acestei festivități este relativă și nu o pot mai bine caracteriza decît reproducînd aci o vorbă de spirit al inimitabilului lanov. întrebat de un reporter al nostru de ce n’a scris un vers pentru inaugurarea universitaței, dl lanov respinse: Am scris pentru inaugurarea și intemeiare universitaței din Iași, creu de prisos a mai scrie pe faptul că universitatea se mută dintr’un local in altul. Oricum este un fapt insemnat că in fine universitatea ieșană dispune de un local spațios și încăpător pentru multiplele sale ramuri*și nu ie nevoită a sta reslețită și in lipsă de atîtea elemente necesare. Faptul insă că s’a clădit un local nou pentru universitatea din Iași, se datorește exclusiv d-lui Tache Ionescu, care nici’n’a luat parte la serbarea mutărei. Dar intrucît d. Sturzi are un merit in această clădire, nimeni n’a ințeles-o, după cum neînțeles va rămânea o apoteosa ce vroia să-și facă din această inaugurare, cînd n’a contribuit cu nemic la dînsa. încolo M. S. Regele a fost pus să admire noua clădire a abatorului și un adevăr M. S. a rămas incîntat de cele ce a văzut acolo. Dar intrucît guvernul actual are vreun merit in această instituțiune, care este fructul muncei unui șir de consilii comunale, și n’a fost făcută decit după stăruințele neobosite ale ieșenilor. Actuala administrație nu are decît norocul de a fi asistat la inaugurarea abatorului, dar acest noroc nu dă dreptul nici la față și nici de a fi exploatată in favoarea gașcei guvernamentale de azi. Același argument il știu toți ieșenii trebuie să fie aplicat atît pentru baia comunală cit și pentru cele șase școli primare, ce au fost puse spre admirația M. Sale. D. Dimitrie Sturza s’a înșelat in toate prevederile sale. Toți ieșenii convinși că toată parada ce se desfășură nu este decît o mascaradă pentru a arunca praf in ochii țetei și a o face să uite durerile ce o frămintă, au restabilit ei faptele pe deplin. Cunoscînd datoria lor ei au făcut Suveranilor o primire demnă, dar lipsită de acel entusiasm cald de care sunt capabili ieșenii, dar in acelaș timp și-au exprimat întregul lor dispreț pentru sinistrul Dimitrie Sturza, care n’a provocat nici macar un sentiment de curiositate, de altfel legitim pentru oricare om care deține in mâinele sale destinele unei țeri. Dar cu o mulțumire sufletească trebuie să înregistrăm, că tot liberalii au fost acei cari au dat d-lui Dimitrie Sturza lovitura de moarte, căci după cum se știe, toți fruntașii și sincerii liberali din Iași au refuzat de a participa la banchetul politic ce s’a dat in onoarea d-lui Sturza și prin aceasta au consfințit pentru totdeauna ca totul e rupt intru acest om și partidul liberal. Cît pentru acei cari au sărutat mina d-lui Sturza, n’au de ce să se bucure, căci această mina nu-i va putea scapa din neantul in care s’au confundat. TEV. Suveranii au plecat mulțumiri• ori nu, cine-o poate ști ? —, cetățenii de prin alte orașe, veniți cu această ocazie, idem , agitația încetează, oamenii iși reiau ocupațiile, lucrurile revin la cursul lor normal. Ghirlănzile de verdeață cad de pe stâlpii tricolori, lampioanele cad, steagurile cad, arcurile de triumf idem, toate cad.. ...Mă rog, nu știți ce se mai aude de guvernul nostru ? ? REBELE SI IAS3IL Printre magigistrații simpatiei, Emil Lefter— Dumitrescu ocupa unul din primele locuri și e iubit de toți colegii lui căci cu toți e de o amabilitate nemărginită. Spiritul seu de colegialitate e capabil de orice sacrificiu. Magistrat integru, Lefter—Dumitrescu e dintre acei procurori care nu cede in funcția sa rolul unui veșnic acuzator; când dansul cede că un inculpat e pe nedrept adus la baza justiției, nu stă un minut la îndoială pentru a obre achitarea lui. Ca om in societate el e un cavaler desevărșit, amator de baluri și teatru bun coseur și prieten sincer. Semne particulare. Dintre sarcinile funcțiunei lui, descinderele locale sunt acele care au mai multă atracțiune. Loris Magistrații era să se judece astăzi de tribunalul secția II-a, s’a amânat din ceanșa de lipsă de marturi. Tribunalul a dispus ca să se deie mandate de aducere in contra marturilor și a fixat un nou termin pentru ziua de 7 Noembrie. AI. S. Regele cu ocazia vizetei făcute la sft. Spiridon s’a întreținut mult și cu d. Ion Haleriu inginer silvic, asupra exploatărei pădurelor și Va întrebat dacă la Slănic se face nouă explorare. * . * * i Pentru a respunde la multe întrebări, comunică cetitorilor că copilița care a atras la școala din Beilic mai mult atențiunea AI. S. Reginei, a fost d-ra Cornelia Saint Pierre, copilița destinsului profesor. REP. Emil Lefter -Dumitrescu ________REPORTAGIU ..........~ informații diverse ,,Voința Națională“' s’a grăbit a desminți știrea dată de noi cu privire la criza din guvern. La rândul nostru, desmințim categoric despmințirea Voinței. Criza există și guvernul nu va scăpa de ea ținind o ascunsă publicului. Cea mai bună dovadă este articolul apărut al altăeri in semi-oficioasa L’Indépendance, în care se spunea că situațiunea guvernului se poate considera ca pierdută. Remanierea e sigură Niciodată n’a fost mai acută cearta dintre d-nii Stoicescu și Gogu Cantacuzino ca acum. Aceasta o ținem de la un amic intim al d-lui Eugen Stătescu. Intimul in cestiune a mai adăugat : Remanierea este absolut sigură. D. Stătescu va lua conducerea guvernului, iar d. Sturza va rămîne mic, mia de tot la ministerul cultelor.* Direcțiunea teatrului din București, a acordat corespondentului Evenimentului o liberă intrare pentru toate primele representațiuni. Nu putem decit să mulțumim d-lui Cantacuzino pentru amabilitate. * •sc joc La prinzul de gală de Joi sara, au luat parte intre alții și d-nii Emil Dimitrescu Lefter, Neculai Ioan, Dimitrie Gheorghiu, Teodor Jele, George Șerban etc. * * * Procesul consumâtorilor de Minori care -Jisc la o fereastra Cum stai tăcută la fereastră, Pricind cu așa melancolie, Ce doruri, inima -ți frămintă De-ți pare lumea că-i pustie ? Pricești cu atîta întristare Straturile cu mindre flori, Cînd iești regină intre iele Și cea mai scumpă 'ntre comori. Pe unde 'ți sboară oare gîndul ? Și ochiu 'ți blind așa de tristui, Că 'n el se văd atîtea doruri In care data tu ți-o mistui. Cind lumea toată ie cuprinsă De-acelaș gînd fermecător, Tu singură să fii străină De bucurial tuturor ! Iulie 97 _________________________Lucian. Circulara fi lui Fereci! In ziua de 21 curent, d. A. Pherekide ministru de interne, a adresat după cum am anunțat,o circulară d-lor primari ai comunelor urbane, cu privire la alcătuirea budgetelor comunelor pentru exercițiul 1898—99. Iată principalele dispozițiuni cuprinse in această circulară : 1) Budgetul urmează să fie pregătit la timp de administrația comunală, pentru a putea fi votat de consiliul comunal in sesiunea ordinară din Ianuarie și înaintat apoi ministerului de interne, cel mai târziu pană la 1 Februarie, spre a fi examinat și aprobat definitiv, cel mult până la 1 Aprilie, data incepsiei anului financiar. 2) In ceea ce privește evaluarea veniturilor, ele să se fixeze in conformitate cu disposițiunile art. 115 din legea comunală urbană, luăndu-se de basa, la stabilirea evaluațiunilor, pentru fiecare venit in parte, media încasărilor săvârșite in cursul celor din urmă 5 ani, precum și încasările ce s’au făcut in cursul primelor 9 luni ale exercițiului curent. 3) In ceia ce privește cheltuelile, trebue a se prevedea mai intăiu prin budget toate cheltuelile ce sunt obligatorii prin legi și regulamente, precum și un fond suficient pentru deschideri de credite suplimentare și extraordinare, pentru a se evita, in cursul anului, cererile continuă de modificări ale budgetului, ceea ce nu poate aduce decât confusiune în comptabilitatea comunei. 4/ Primarii vor fi ținuți a lua serioase disposițiuni ca cheltuilile să nu se facă in raport cu incasarea veniturilor și să nu se întrebuințeze in cheltueli curente capitalurile ce comuna ar avea disponibile sau consemnate și cari urmează a fi reservate pentru cheltueli extraordinare la îmbunătățiri necesare comunei. E intru cătva bună circulara d-lui Ferechide, de căt numai că vine post festum după ce administrațiile comunale și-au bătut joc de interesele comunelor Justiția Militară. Tocmai de la ordinea zilei și agita mult spiritele in Germania chestiunea reformei justiției militare. Se știe că acolo, ca și la noi, organizarea justiței militare e foarte proastă și nu corespunde de loc cerințelor timpului ; de aceia reforma justiției militare ie, de ani de zile, una din ’cele mai stăruitoare cerinți ale poporului german, a negreșit o reformă in sens bun și spirit democratic... Ei bine, ziarele germane ne aduc știrea că o înțelegere s’a făcut intre prințul Hohenlohe și impărat, in privința reformei aceștia, și că in curînd va aduce proiectul de reformă in discuția parlamentului. Toate ziarele din Germania inregistreza cu bucurie faptul acesta și intreagă opinie publice așteaptă cu nerăbdare reforma, căci se crede că rea va fi făcută in sensul ideilor democrate, care, pe zi ce merge, tot mai mult se imprăștie și se răspîndesc in poporul german. Și la noi justiția militară ie prost organizată, și la noi justiția militară se urîtă de toată lumea, și la noi justiția militară are nevoie de o reformă, deși’o agitație serioasă nu s’a făcut in public in sensul acesta. Cit de puțin corespunde la noi justiția militară cu* cerințele timpului, ne o dovedește cazul d-lui *Iacob Țăranu, condamnat de justiția militară și achitat de justiția civilă, spre marea mulțumire a intregei opiniei publice din țară! Chiar in sinul armatei, ofițerii mai culți socotesc reforma justiției militare ca o necesitate din cele mai imperioase. Dar cui să ceri această reformă ? Domnului ministru Berendei? Te-ai pomeni că din proastă cum se organizarea justiției militare, o face și mai proastă. Și dacă ’i vorba de așa ceva, apoi n’am mai voi să pățim și aite’ ceia ce am pățit cu reforma le’gei recrutărei.... Raid. Plecarea Regelui Alaltă seară la plecarea M. S. Regelui și Reginei, la gară au fost și inațt P. S. Sa Mitropolitul Moldovei și Sucevei Iosif Naniescu incunjurat de inaltul cler, care la sosirea M. Lor s’au întreținut căte-va cuvinte. înaltul prelat a binecuvîntat pe M. Lor, urîndu-se bună călătorie. * ♦ * Joi sara la ora 5 jum. a fost primit in audiența M. Sale Regelui și Pastorul protestant din localitate. Un cîntec Un cîntec mic tu cum îl faci Incît așa de mult să’l placi ? Ce pui intrînsul, dragă .2 — Puțină muzică și foc Putin amar, puțin noroc Ș’o inimă intreagă / George Coșbuc. Foița ziarului „EVENIMENTUL“ MINCIUNA civil 110: SINGELUI Mare roman Parisian inedit de Roger Mils și Louis Qastine XXXII Cereți crima din Montrouge! Amănunte înfiorătoare!! Posibilitatea de-a uni două drame, ca acele care-l preocupau iera un fapt ce aparținea înaltei școale judiciare, și in care ar avea prilej să dea dovezi despre ghibăcia și priciperea lui. Și dacă ar izbuti, asta ar însemna pentru iei crucea de onoare și înaintarea. Pe de altă parte d. de Gressensi, intorcindu-se acasă se puse să treacă in revistă toate incidentele din dimineața aceea, își aducea aminte de cele mai mici gesturi ale lui Vilpele, cele mai neînsemnate cuvinte pronunțate de iei, totul ironic in reflexiile lui Galimard și țară să bănuiască ce-ve rău, iera c’am mirat de atîta perspicacitate din partea lui Vilpelé. La urma urmei nu degeaba ne invidiaza Europa cu poliția și cu administrația noastră. XXXIII. Logica lui Galimard. D. Galimard avea defecte, după cum am mai zis, nu i era un spirit transcendent, dar in schimbiera un judecător, care-și cunoștea bine meseria și căruia dorința de înaintare îi dădea mare imbold și un zel, cum rar se vede. După ce mai salută odată pe d. de Gressensi, sa sui in cabinetul său și spuse sa i se aducă un mic dejun, și pe cînd grefierul său, care nu iera de serviciu in ziua aceia se odihnea prohibit acasă, bucuros că a scapat de monotonia interogatorului, iei, Galimard, scumpul Galimard a domnului procuror general,scoase hârtiile ce constituiau dosarul Luciennei Bajon și procesul verbal a bucăților de cadavru descoperite la Mantrouga. Și-și zicea : „ Galimard, ori găsești cheia acestor două crime, ori iești un mare dobitoc! Sună să vie băietul de biurou, și-i spuse sa mai puie lemne pe foc, gindindu-se că unui bun funcționar trebuie să-i fie tare cai din cabinetul său, pentru ca să-i lucreze mintea mai bine, mai limpede. — Așa ie, își zise iei, cînd ieși băietul și pe cind geamul cuprins de flăcăi, făcea zgomot in sobă cu părăitul scoarței, așa ie bătrinul meu Galimard, ia să vedem, care sunt termenii problemei ? Pe de-o parte un copil de abea născut, tăiat in bucăți , medicul legist la cea dintâi cercetare a declarat că crima a fost săvirșită cu o mare indemânara; că bucățile găsite nu sunt piese anatomice ci membre tăiate de mina unui anatomist de profesiune ; și că prin urmare intre vinovați trebuie să fie și un medic. Pe de altă parte, doctorul morților făcuse o depunere evazivă și lipsită de interes: ar fi imprudent să o bănuiască, dar ori și cum putea să-l noteze, pentru a-l putea avea la dispoziție, cînd va cere trebuința. In sfirșit fără ca facultatea să se fi pronunțat încă asupra celeilalte victime ,era ușor de văzut că tăierea aceasta nu i era făcută de un om de știință. Un om de știință? Nu! Cu toate aceste trebuie să fi fost un om indemănatec puternic și a lucrat destul de curățel Recapitulind deci: un copil tăiat in bucăți, o femeie acuzată apoi răpită, fără să i sa fi dat de urma , dar in aceiași noapte o femeie tăiată și bea in bucăți și atit capul pit și mâna dreaptă cu neputința de găsit. Mai mult, multămită unui instinct curios, polițistul din manile căruia a fost răpită prevenția, descopere cu foarte multa ușurință, tristele rămășiți ale celeilalte victime. O simplă coincidența . Dar ori și cum coincidență , ca si cum ar fi un semn al providenței, pentru a da de urma adevarată. Poae că ie o nebunie! dar cîte odată nebunia are ceva bun. Iera un lucru simplu ce se înfățișă spiritului și nu iera de mirare că se înfățișă așa și nu altfel. Prin urmare femeia tăiată in bucăți nu poate fi alta decît Lucienne Bajon și asasinul copilului sera și asasinul mamei. 18 °arece femeia omorită iera o mama, o mama tînără fiind-că sinul nu-i iera starp ci mai conținea lapte. Atita numai că asasinul iera viclean si auzind ca la cea dintâi crimă s’a cunoscut mana practicianului, a săvîrșit’o pe cea de a doua nu ca un anatomist ci că un macelar. (Va urma).