Evenimentul, ianuarie-martie 1898 (Anul 6, nr. 1425-1494)
1898-01-14 / nr. 1433
1433 n’ar fi dat naștere la nici o neînțelegere. Cu toate acestea nu se putea Lupul Își schimbă părul, dar nararu, nu. Cei însărcinați cu împărțirea acestor gratificații au dat naștere la nemulțumiri mari. împărțirea s’a făcut astfel; amploiaților de la serviciul de mișcare li s’au dat leafa întreagă, ca gratificație, pe clod celor de la contabilitate cu mult mai puțin. Nedreptatea ievădită ieste periculoasă pentru că aruncă discondia și ura intre amploiații diferitelor servicii Nu ne vine a crede că purtarea direcției C.F.R. nu-i cu intenție făcută ca să poată favoriza pe cutiva. Suntem siguri că d-lui Ionel Brătianu nici nu-i pasă de aceasta. De ce s’ar interesa de lucruri așa de mici. Pe Ministrul lucrării ar publice altceva-l interesează. GIG. Dar după cum au și ei, să avem și noi convingerea că pănă la urma urmelor, dreptatea va isbucni și va acoperi subt mantia si albă toate petele de glod ce să aruncă astăzi in fața celor ce luptă pentru dinsa. Atuncea va fi complectă și dovada celor susținute de toți oamenii de inimă, că codul penal militar trebue numai decit revizui. Aștept dar ca lumină complecta să se facă și sunt cu toată inima pentru toți aceia ce luptă desinteresat in această tristă afacere. Forever. Păreri despre femei O femea bună este mai greu de găsit decit un corb alb.* Femeile ! Cea ce este mai bun și mai reu pe lume... Îngeri pentru acei ce-s iubiți, și demoni pentru acei ce nu-i iubesc, in eadem umna et Durem est et vipera. Dacă nu iubești să insiști asupra preludiilor, trebue să te adresezi cu preferință femeilor in vrîsta ele sunt contrarie potîrnichilor, cu cit îi mai bîtrîne cu atît sunt mai bune. F. Tică Zola si afacerea Dreyfus De citva timp eroul procesului din 1894 nu mai e ex căpitanul Dreyfus, ci marele romancier, șeful școalei naturaliste din Franța, Zola. In lupta ce s’a întreprins acuma pentru reviziuirea acestui sensațional proces, căpitanul Dreyfus nu apare decit ca o umbră, toată agitația se face pentru, sau contra lui Zola. Antisemiții caută prin toate mijloacele a discredita pe Zola, susținind unii c'ar fi plătit de evrei, iar alți cari văd ca e ridicolă o asemenea batjocură aruncată in capul lui Zola, susțin cu tărie că e ramolit, ba merg pănă a cere ca guvernul să-l închidă intr'o casă de sănătate. In fața acestor ostilități aproape generale in Franța, Zola neclintit in convingerea lui despre nevinovăția condemnatului din , „l’île du diable“, nu face decit să ceară darea lui in judecată, pentru că astfel apârind înaintea justiției civile să poată da pe față toate probele ce le are. E de mirat puterea și abnegația cu care Zola știe să lupte, neluind in seamă YiktYlbÖy CLOC'lbl ví?cfi* ul luii nețărmurit de dreptate. Nepăsător de tot *ei ^ impută, nepăsător de calomniile ce îi se aduc merge înainte pe calea apucată, fără macar să se gindească că in lupta ce s’a întreprins in contra lui, mare parte iau toți aceia ce sunt contra școalei pe care a ridicat’o așa de sus prin genialele lui srieri. Azi el e conducătorul afacerei Dreyfus, intrinsul sd intrupă toată chestiunea aceasta, ce din nenorocire a ajuns a deveni o chestiune politică, atunci cind ar fi trebuit să tem de ceia ce e un adevăr, o chestiune de dreptate și nimic mai mult. Nu știm cum să va isprăvi lupta ce s’a întreprins acuma. Revizui-să va sau nu procesul? Zola și cu toți aceia ce-au iscălit manifestul pentru Dreyfus vor isbuti or vor fi și ei condamnați ? Numai peste cite-va zile vom putea ști aceasta. Dar eu unul nu pot decit admira curajul acestor oameni ce numai din o intimă convingere, sfiidează cu atîtă nepăsare opinia publică rătăcită. E rară, de tot rară o asemenea manifestare de independență de caracter, și meritul sa revini cu atît mai mult cu cit toți sunt oameni ce și-au stabilit o reputație Universală, și că un asemenea caz dacă nu vor triumfa, vor perde fructul unei vieți întregi de muncă și cinste. Ieri, azi iubitul meu de atîtea ori Mi-ai spus prin grai și prin scrisori Că mă iubești, că sínt a ta Și ’n ceai de veci mi-i adora. Iar leu in tine mă ’ncredeam Și mindre visuri făuream Pricind la stele și la nori Plingind din seara pînă ’n sori. Dar crudă soartă-așa a dat. Pe două căi am apucat leu cu nădejdea ’n ctitor, Și tu cerînd, plîngînd de dor, Să nu te uit, să te iubesc De tine ’n veci să ’mi amintesc, Nu-i mult de-atunci, înstrăinat Prin lume iești și m’ai uitat, . . . . . . , Iar azi, Nici frunzele numai doinesc, Iar stelele cind mai sclipesc Nu ne mai spun povești de dor, Și basm de nesfîrșit amor. Doar nourii cinci trec pe su$ De spun că toate a lamei nu s Statornice, că pier, se sting Ca 'n toamnă florile din crîng, Ca• lacrimile care curg Ca razele in trist amurg, Ca undele pe isvor Ca unal vecini călător, Ca sufletele ce jelesc Ca inimile ce iubesc. Paria EVENIMENTUL GMin.WIBOs4 SMare c> !W INTERNI ȘI EXTERNI O statistică oficială. Cit costă un elev. Statul pierde ? De unde provine greșala. Părerea d-lui A. B. Brandia. Biuroul statistic al Ministere’ și Cultelor și Instrucțiuni publice a publicat nu de multă vreme, din ordinul d-lui Spiru G. Haret, Statistica invățămîntului secundar pe anul școlar 1896 *97. Asupra necesitatei unor asemenea statistici nu mai incaŭ pe discuție, căci un tară motiv s’a repetat de autea, ori că cifrele sunt cele mai eloquente argumente aduse pro sau contra unui lucru. Dintre cele 3 diviziuni ale statisticei, mi-a atras atențiunea diviziunea cea din urmă care conține costul întreținerea fiecărei scoale secundare și media costului pe an al unui elev: înscris, present la examen și promovat. Am găsit că pentru 5223 de elevi cîți au fost promovați in toate liceele țării statul cheltuește 1,938,810 de lei, ceia ce revine cite 371 de lei de fiecare elev. La liceul național din Iași pentru 455 de elevi promovați s’a cheltuit 154.934 de lei ceia ce revine numai 340 de lei de elev. Nu vă grăbiți a esclama că pentru liceiștii ieșeni statul cheltuește mai puțin căci iată ce ne spune tot statistica despre costul elevilor liceului internat. Pentru 161 de elevi promovați in liceul internat statul cheltuește 266,741 de lei ceia ce revine 1,656 de lei de fiecare elev. Cifra vi se pare de sigur enormă, după cum mi s’a părut și mie cu toate acestea statistica ne-odă și noi n’avem nici un cuvînt să n’o credem! Concluzia ce ar trebui s’o tragem este că de oarece solvenții plătesc pe an cîte 1000 de lei, statul pierde la fiecare din ei 656 de lei. S’ar obiecta că orișicare elev are drept in țara românească la cultură și deci la o cheltuiala din partea statului. Obiecțiunea aceasta, insă , combate tot statistica oficială care zice,după cum am arătat, că pentru un elev promovat al liceului național se cheltuește 340 de lei, deci e stabilit că fiecare solvent are drept la 340 de lei. Insă statul cheltuește 1656 lei, din care scăzînd 1000 de lei plătiți de elev și 340 datoria statului, revin 31*6 lei in plus cheltuiți de stat cu fiecare elev solvent. E natural ca fiecare să se întrebe de unde provine acest privilegiu pentru fiii de bogătași care sunt primiți in liceul internat fără a fi supuși nici unei probe de capacitate. Pentru ce această cheltuială cu niște școlari care trebuesc puși in categoria elevilor liceelor externate. Nedumerirea provenită din concluzia absurdă la care ne-a condus statistica, e datorită pricepțrei celor de la biuroul statistic. Fără a fi statistician consumat, fără a mă ocupa cîtuși de puțin cu calcule de asemenea natură, cea mai elementară raționare mi-a arătat că astfel de calcule trebuiau făcute pentru ideile externate și altfel pentru cele care posedă și internat. La aceste din urmă susțin — și se va vedea dacă am sau nu dreptate—că trebuia să se facă deosebire intre cheltuiala ce depinde de numărul elevilor și intre cheltueala independentă de acest număr, evident că costul nutrimentului e proporțional cu numărul elevilor, și că cheltuiala ce se face cu corpul profesoral și disciplinar remîne invariabilă cind numărul elevilor crește sau se micșureaza. De aici rezultă că cheltuiala ce o face statul cu corpul profesoral, cu pedagogi, maiștri etc. n’ar fi micșurată in cazul cînd nu s’ar mai primi elevi solvenți. Deci remîne să se cunoască costul nutrimentului unui elev, pentru a se ști dacă statul perde sau ciștigă la acei 1000 de lei plătiți de solvent. Deoarece atunci cînd liceul Național poseda internat, solvenții plăteau 600 lei pe an, cuprinsă fiind in această sumă și cheltueala cu pedagogii, i e evident că costul nutrimentului unui elev din liceul internat nu poate fi mai mare decît această sumă, și că restul de 400 de lei ie plata instrucțiunii in acea?*» școală. Or, fiindcă cheltuiala cu instrucțiunea ie aceiași chiar dacă ar lipsi solvenții rezultă că statul cîștigă de la fiecare solvent suma de 400 de lei in folosul bursierilor. Iată ce nu ne-a spus statistica și n’a lăsat măcar să se întrevadă, din loc, din cauza socotelilor nepotrivite, la deducții absurde. Dl. A B. Brandia directorul liceului Național, căruia i-am expus intr’o zi cele de mai sus, a susținut că statistica nu trebuia să spune că statul cheltuește 266741 de lei, ci atîta cît remîne scăzînd banii primiți de la solvenți. Presupînînd deci că ar fi 100 solvenți, cheltueala statului este numai de 163,741 de lei ceia ce revine 1,035 lei și 60 de bani pentru fiecare elev promovat. Se clar că și intrăm caz și in altul modul socotirei întrebuințat de cei de la biuroul statistic nu-i rationil. A. Valeriu, semnalează o sumă de stricăciuni. S.,<burbiele ,Armenimea, Broscăria, Țigănimea, Sf. Laser, au fost lipsite de lumină, căci toate felinarele au fost stinse si parte trîntite la pămînt. Joi 15 ianuarie se va ține concurs pentru ocuparea catedrei de desemn și caligrafie de la școala comercială gr.* II din localitate. Se știe că una din condițiunile de admitere ce trebuie să întrunească candidații este și acea de a avea o perfectă scrisoare caligrafică. VISCOLUL. De astă-noapte de pe la oarele 11, a început viscolul care continua și azi însoțit de un vînt care doboară și omul la pămînt. Din cauza vîntului puțină zapadă cancade, e luată și îngrămădită pe la dosuri. Rapoartele poliției de astă-noapte . Azi la tribunalul secția II pe cînd se judeca un proces de maltratare intre Gavril Petrov și Pavel Polcovschi, dl președinte Maxim a arestat pe martorul Pavel Focșăneanu dovedindu-se că deși jurase totuși depusese o mărturie falsă. Dezi tribunalul secția I a avut de judecat mandatele de arestare a lui Josef Harter și Diitrie Alexandrescu acuzați pentru furturi multiple, comise prin efracțiune. Dl Djuvara fostul ministru de justiție, prin niște adrese fără șefii de servicii, ș’a luat ziua bună de la ei și le-a mulțumit pentru concursul care i l’au dat pană acum. X In ședința consiliului dahigienă a județului, care a avut loc Sâmbătă, s’a hotărît darea in judecată a d-lui M. Loker fiiind că fără nici o autorizație a deschis o moară de foc in comuna Voinești. * * La autorizat pe dl Stavarache a Gostacheonei da a fabrica răchiu de tiscovină la Poeni, cu condițiunea de a se conforma articolului 82 din regulamentul industriilor insalubre. X Eri s’a inceput examenul elevelor repetente al școalei de moșit din institutul Grigorian. Delegatul facultăței de medicină din localitate la acest concurs este dl dr Aristide Peride. Procesul d-lui Căpitan Neculai Lascu, casierul regimentului Bicău, dat judecăței pentru delapidarea sumei de 10.273 lei din casa regimentului, sa fixat pentru ziua de 20 Ianuar curent. Printre apărătorii sei va fi d-n’i căpitan de stat major Stratilescu. Consiliul de război din localitate in zilele de 14, 19 și 20 a curentei luni Ianuar, va judeca procesele mai multor soldați. Cu o deosebită plăcere anunțăm că la teatru național din localitate, sau inceput repetițiele din piesa Dan Vagmistru, o scriere originală a d-lui Grigoriu din București, piesă care a făcut anul trecut cel mai mare succes al teatrului din București și care si anul acesta sau reluat. v. Carnetul petrecerilor Sâmbătă 10 Ianuarie a avut loc in sala Circului Sidoli un bal in folosul azilului de bătrîni din localitate. Animația a fost mare si surprisele reservate numerosului public, l’au făcut să regrete că ie nevoit a pleca in zorii zilei. Bazarul de obiecte a fost luat cu asalt, roata norocului a fost un adevarat noroc pentru fondul azilului de bătrîni. Am remarcat ped-nele: Ghelberg, Goidental, Borcovici, Jurist, Gross, Moses, Friedman, Treitler, Orenstein, Rosenblum, Valdman etc. etc. Dintre d-șoare am observat pe următoarele: d rele Gluckman, Singher, Ițicovici, Grubir, Goldental, d-rele Rosenblum, Aneta Fischer in galbăn, foarte simpatică și adorabilă, Fischler, Damscher, Gluckman, d-rele Großer, Finkelstein, d-rele Gartenburg, d-rele Diamant etc. ft Rep. CRONICA ZILEI Societatea studenților in medicină prin adresa No. 267 din II Ianuarie intervine câtră epitropie a casei spitalelor Sf. Spiridon de a li se acorda gratuit eclozarea cu electricitate a sdlei Teatrului Sidoli pentru balul cel doi in sara de 17 Ianuarie in folosul bibliotecei acelei societăți. Epitropiea a acordat cerirea societăței studenților in medicină, X D. dr. Pilescu a fost numit locțiitor al d-lui dr. Thiron, la catedra de patologie generală. 1898 Evenimentul in Tulcea (De la corespondentul nostru]. Marți seara la 6 Ianuarie a avut loc un splendid bal, dat de comunitatea israelită din acest oraș , in scop de a da medicamente gratuite la sărăci. De pe la 9 seara vastul salon, Gruberg,i era literalmente ticsit de lume . Salonul foarte frumos decorat cu draperii, sfori coroane, drapeluri și luminat feeric. Grație silințelor comitetului și amabilităței domnișoarelor sa petrecut admirabil La oarele 9 seara excelenta orchestra Reg. 33 Tulcea, intonînd un vals frumos, părechi, poreclit de fluturași sburau in valurile melodioase ale salonului. Dintre doamne am putut remarca: D-na Ida Ghinsberg, gingașă și perfectă dansatoare in o elegantă toaletă de failia bleu pale. Doamne Avedic in toaletă iuoarete neagră d na Davidshon in toaletă charigeant d-na Eva Ellmann in roze d-na Salzmann in o bogată toaletă faille gris garnit cu vertil, d-na Masilica Brman, d-na Grinberg, d-na Horovitz, d-na Rochelle, Ghinsberg, d. Bergmann etc. Din frumosul buchet de d-șoare am observat următoarele flori: d-ra Goldring regina dansului un bleu pâle de o perfectă eleganță d-rele Rabeca și Caroline Schapira pline de gratii in rose d-șoarele Deborn și Charlote Goldner excelente bastonese in alb ca doi fluturași d-ra Elman in rose d-ra Silberstein in gris și bleu, d-ra Silberman o satină da o frumuseță rară in alb, d-ra Julie Avediepeta. Dintre domni am remarcat: D-ni Nnițescu prefectul județului, Dinescu priprimar, Gernescu directorul prefecturei, Gerne, Mateescu, Ch9im Boy consul turc, doctorul Dnceanu, Alexandrov, Borlich, Avedic, Ghinsberg, Frații Șapira Salzman etc. Mulțumim d-lor din comitet pentru osteneala pusă cu distribuirea biletelor, precum și buna voință ce au aratat-o ca balul să reușească pe deplin. Opium. Dl. Maior Jesu Dimitriu a plecat la Botoșani pentru a prezida comisiunea disciplinară convocată pentru eliminarea mai multor jandarmi, cari au comis mai multe abuzuri. Comisiunea va fi alcătuită din d-nii maior Dimitriu, procurorul și prefectul local. Vineri sara a fost un foc mare in oraș" Au ars pănă ’n temelii mai multe cas e cu atenansele lor, situate intre strada Petru Rareș și Guza-Vodă. Flagelul s’a întins așa de repede, că a fost imposibil să se salveze ceva din avutul celor arși. Să zice că focul a fost pus de niște evrei, cari aveau nevoie de parale și avutul asigurat. Procurorul cercetează și să crede că ar fi descoperit criminalii. Anghina difterică care bănuie de mai mult timp in oraș, a inceput a se potoli. Cazuri mortale sunt rare de tot. Școlile, care au fost închise o lună, s’au redeschis. GID. X Din Paris De la corespondentul nostru Ziua de azi a inceput cu atentat făcut de un cuvent, care a declarat că i e anarhist, și care, foarte matinal de altminteri, a lovit cu un pumnal in pîntece pe un agent (sergent de stradă) care ședea de pază la strada Berzelius. Motivele nu le-a spus. In momentul cănd a lovit pe neașteptate pe agent, la strigătele lui un altui veni in ajutor. Dar și și acesta fu lovit de căteva ori de criminalul anarhist. Abia la venirea altor doi criminalul fu desamat. Condus la post și inchis, numitul anarhist, profită de timpul cind fu liber, incărcă un revolver care’l avea, și prin geam răsunată cinci descărcători, din care una zdrobi falca unui din agenți. In vremea asta s’a avizat comisarul care amenința pe criminal că dacă nu lasă revolverul la o parte va fi ucis. Individul FORȚA „EVENIMENTULUI“ 338 INTRIGA MORTALĂ PARTEA A PATRA Respins IX Pedeapsă înfricoșătoare (Urmare) — Da, știu, mă iubești!... M’ai îngrijit așa de bine!... Dacă m’ași putea insănătoși, ți-ași dovedi că dragostea ta nu m’a lăsat indiferentă. — Ce vorbești ?... Te vei însănătoși. Ochii bolnavei străluciră. — Tare na tem că nu, zise rea. — Trebuie să alungi aceste gânduri. — Dacă vorbești așa, se vede că nu știi nimic! — Ce vrei ca să știu ?... Mă ingrozești! — Sau vrai să mă liniștești, sau au lăsat ca să mai fi înșelat odată... Sylvia ieste o ticăloasă, și pentru ca să nu trebuiasca să-mi deie averea pe care mi-a lăsat-o mătușa Edith, m’a otrăvit! Eugene iera căt pe ce să cadă, așa îl impresionară aceste cuvinte. — Francoise!... Francoise !... iubita mea, încercă iei să spuie. Iea ’i â cu un semn poruncitor cu mina. — Odinioare, față cu tulburarea acestei ticăloase, zise rea, ai avut și tu acest ghd, și pentru asta îți vorbesc acuma. N’o nega, căci sunt sigură. leu, de câteva zile deja, am această bănuială. Astăzi convingerea mea ie desăvârșită. — Ai văzut ceva ?.. — De văzut ?... nu, nimic !... Dar de simțit, da ! — Ce vrei să spui ?... Oare nu visezi ? — Nu, dăună-zi, mi-a dat o băutură care avea un miros foarte subtil și displăcut. După ce am băut aceasta, crizele mele au crescut. A doua zi, o băutură pe care tot cea mi-o preparase, avea același miros , și, in sfârșit ieri, am simțit că chiar mănele iei miroseau a acelei substanțe îngrozitoare! Eugene împotril, nu mai vorbea. Respira a bea. Nu avea și el aceiași bănuială precisă și îngrozitoare? Atuncea de ce arăta groază? Findcă îi se părea ceva înfiorător să audă chiar din gura victimei bănuiala aceasta, iera încercarea cea mai grozavă și îi făcea strașnic de rău. Francoise cu o violență de nedescris se strângea lăngă iei, murmurând: — Știi... nu vrea să mori... Nu vreai Și deoarece mă iubești, ocrotește-mă, scapa-mă ! — Liniștește-te, nu vei muri. — Taci ! Cu iluzii și cu astfel de vorbe de mângâiere Ieși se sevărșească lapte care nu se mai pot drege. Trebuie sa veghezi lângă mine ziua și noaptea. — beu o voiu face bucuros, de altfel m’ami dus ieu de lăngă tine pentru o clipă măcar de cănd iești bolnavă. u — Ba te ai mai dus să-ți cauți de treabă și ai dormit cele mai de multe ori la tine acasă. De acum inainte vreau să mănânci in odaia mea și să dormi aci pe canapea! Spune nu vrei să mă scăpi de moarte ? Numai tu iești in stare s’o faci! — Voiu face tot ce vrei și cum vrei!.. Dar te conjur, nu te inerva, nu te chinui te vei imbolnăvi mai rău. Se așezase lăngă dănsa dezmerdănd’o intr’una, și incurajănd’o. Cănd sosi doctorul Tavernier, iei tot nu-și schimbase poziția. Intr’adevăr Francoise adormi și nu se trezi timp de vre-o căte-va ceasuri. Cu toate acestea, după o căutare cu băgare de seamă, doctorul o găsi intr’o stare din cele mai rele și cu o slăbiciune foarte mare. Atrase pe Eugene intr’un colț al odaiei, și ’i împărtăși temerile sale. — Trebuie să chemăm pe baronul Berthier ’zisa iei. Ași vrei un consulat, am ezitat mult a cere aceasta din pricina celor ce știi, cu toate acestea oarecare doctori din Paris știu a păstra secretele cele mai importante. In orice caz, astăzi, nu mai putem face alegerea și ieu nu vreau să fiu singurul responsabil al acestei boale stranie, care, incurcă pe fiecare zi, vechea mea ! experiență. In acest moment, Louis intră. Văzând figura tulburată a lui Eugène, il apucă un frig grozav. — Vai! zise iei, fiicei mele ,i ie mai rău !... Și apucăndu-i amețeala, căzu pe un fotoliu, care se găsea in apropierea lui. Înainte ca doctorul să-i poată zice ca să se liniștească, Francoise îl chemă pe de Graves. — Sunt perdută, ’i zise iea, înțeleg. — Sunt pierdută, îi zise iea, înțeleg. Avea auzul foarte fin, și fiind-că in momentele cînd sera trează, conștiința-i sera intreagă nu mai sera cu putință ca s’o inșeli. Eugène incercă totuși, de a o liniști, și de a-i dovedi că se îngrijise in zadar. Atunci, întrebărea, pentru ce a avut tata criza de desperare ?... De Gravesi dădu o lămurire bună. — Nu, zise rea, nu-i asta, de oarece sufăr strașnic, îs pierdură, o simțesc !... Și inainte ca Eugene să poată adăugi ceva, rea avu un ceas de durere și de revoltă, de nedescris. — Nu vreau să mor ! nu încetarea de a repeta nu vreau să mor ! Și cum Louis, descsperată, se apropiase, și vroia s’o ieie in brațe, s’o mingise, Francoise îl îndepărtă cu toată puterea de care dispunea. — Du-te, i zise rea. Sunt blăstămată din cauza ta!... Nu știu ce ai putut să faci rău in viața ta, dar desigur, ai trebuit să faci o crimă ingrozitoare, de altfel, Dumnezeu ar îngădui iei, acest lucru ingrozitor ca fiica ta să moară din mina voastră ?... In acest moment, un vuiet ușor se produse in draperiile ușei, care iera aproape de patul bolnavei. Nimenea nu-1 băgă de seamă și Francoise, perdută, desperată, repeta, fringîndu-și minile, plingind așa de tare incît tot corpul ies slăbit i se sguduia : — Nu vreau să mor ! Nu, nu vreau să mor !... Doctorul luă un flacon cu eter de pe masa de noapte și incercă să o facă să inghită cîteva picături. Zea il respinse cu violență: Dasă-mă- i zise rea, ne mai recunoscîndu-i otrăvitori!... Omorîtori!... Concurați cu toții la opera infamă a acestei ticăloase !... Vreau să plec de aici... Vreau ca să mă transpoarte intr’un spital, ca pe cei mai sărăci !... (Va urma)