Evenimentul, ianuarie-martie 1898 (Anul 6, nr. 1425-1494)

1898-01-15 / nr. 1434

1434 IMPORTANT S. SCHILLER Magasin de manufactură de lingă Banca Națională cu începere de Joi 11 Decembrie a. c. s’a mutat in localul nou. Strada Ștefan cel Mare No. 4 lângă casele Neuschotz unde a fost Luvru Tot odată anunț enor­­mele clientele că cu aceasta ocasiune vînd toate mărfu­rile cu prețul costului, iar in vederea ser­­batorilor am­ pus in vînzarea un sold de lănagiuri și mătăsuri pentru cadouri cu prețuri foarte eftine. Cu perfectă stimă 8. Schiller scos: scrisoarea lui Zola in chestia Drey­fus; un altul va urma: procesul lui ; al treilea va ține hangul : mulțimea scriito­rilor însemnați, cari vor continua. Și din­­tr’o mișcare, *dintr’o lovitură dată ințelep­­țește, cîmpul acesta politic va fi plin de victime, cari pană azi au pus la mijloc interesul și’n ajutor banii. Vom asista la o preschimbare ciudată; a inceput deja, — avem un D’anunzio, a­­vem un clovis Hugues, avem pe Bjorson avem pe Zola, avem atîția cari dau do­vadă de pricepere, cari au ințeles că un scriitor de geniu, de talent nu trebuie să fie indepărtat de luptele acestea politice. Trebuie ca se fie o întrunire, trebuie ca să se ridice acei capabili, trebuie ca să fie o curățire in masă. Și cînd spiritele se vor inălța cu o singură forță, fața lu­crurilor va fi alta, va fi acela care trebuie. Va fi partea inteligentă care va impune, va fi creierul care va dicta, va fi rațiu­nea care va conduce totul, va fi ce nu ie azi, ce n’a fost nici o dată, care va da o culoare nouă acestei societăți. Necisitatea care atrage pe scriitori in vălmășagul po­liticei nu ie interesul personal, ie nece­sitatea socială ie acea necesitate care a­­pare sub frămîntul acestui sfîrșit de secol care democratizează zilnic toate absurdită­țile acestui jumătate de veac, care dă o nouă formă societății: începutul secolului 20 va fi adevărată epocă de transformare. Mergem zilnic către rea și nu se o clipă in care să nu se iste fenomene ciudate cu privire la noua societate in care vom intra in curând. Și faptele nu ne dezmint; in­­tervenirea artiștilor in afacerile societății ie un fapt; procesul lui Zola ie un mo­tiv puternic de introducere, — de-aici vom porni, de-aici vom considera adevă­rata fază, începutul iei; aderarea celor alți scriitori mari, universali se probă că transformarea are factorii iei cari o con­duc fățiș, încă vre-o cîte­va zile și vom asista la fenomene așa de stranii, că lu­mea va fi scandalizată, —­ bine ințeles lu­mea naivă, lumea care se captu­vată de un Drumont, de un Rochefort, de un oare­care. Și scandalizarea va fi cu atîta mai puternică cu cît teza se chestia Dreyfus, cu atita mai uriașă cu cît motivul ie an­­tesimismul actual; — cu atît mai descreie­rată cu cît discuțiile s’au pornit din pri­cina unei afaceri care servește de cal de batie partidelor politice din toate țările continentelor. Dar cu toate manifestările brutale care se văd ca diferite epoci trans­formarea își urmează cursul. Toate im­­prejurările, toate fenomenile sociale tind continuu, noi suntem martori la tot ce se petrece și se va petrece. Incet-incet și adevărurile vor ieși, vor ieși o dată chiar cu lichidarea chestiei evreiești cu revizuirea procesului, cu con­damnarea lui Zola, dacă se va face. Paris ___Th. Cornel. In editura Magazinului Conservatorului va apare in curînd Se i nserează romanță pentru voce și piano. Cuvintele romanței sunt compuse de Umbra.* A apărut Singurătate un elegant volum de versuri datorit d-lui C. Z. Buzdugan, colaborator al ziarului Lumea Nouă. Stud. TEATRU ȘI ARTE Miine Joi se va representa la Teatrul Național Don Cezar de Bazan piesă in 5 acte. * * Publicul ieșan va avea fericirea de a asculta in zilele de 16 și 17 Ianuarie la Teatrul Național pe d-na Darele, celebra noastră compatriotă. Nu ne indoim că biletele vor fi luate cu asalt.* * * EVENIMETUL 1898 CRONICĂ mEI Ucigașii avocatului Simionescu vor fi judecați la Suceava in ziua de 24 fanuar. Sunt citați ca mart­ori mai multe persoane din Iași printre care dl. dr. Motăș și dl. V. Botez șeful sigu­ranței. X Falimente Eri a venit înaintea tribunalului sec­­[ia­r cererea făcută din nou de cătră fa­liții Moscovici și Grun, de a fi eliberați pe cauțiune. In urma unui energic rechizitor sus­ținut de dl. prim procuror Istrati, tri­bunalul a respins eliberarea. £> Expulsu­ri In urma deciziei cursei de apel secția II s'au luat măsurile­ de expulzare din țară a individului Ilii Ivanovici declarat vagabond. * * Asemenea va fi expulzat­ăin țară in­dividul Nahman Langer. *5 Din Folticeni Anghina la sate Corespondentul nostru din Folticeni ne comunică că anghina difterica și Scarla­tina bănuie cu toată furia copii locuito­rilor din satele Brădățel, Șoldănești și Timpești. In Brădățel pănă in present sunt 6 ca­zuri mortale și școala din Timpești a fost inchisă. Atragem atențiunea serviciului sanitar. Petreceri locale Berăria Centrală. In fie­care seară concert sub conducerea artiștilor Ionica Barba și F. Borteanu. Bere Zim*bru-Bere Peleș (opler)-Bavareză. * * * Berăria Unirea. In fie­care seară orchestră sub conducerea renumitului Gh. Borteanu și Ernest Alexandrescu. Bere de* Bragadir și Luter excelentă. a­­ noua cariera de Piatră de construcție pe moșia Pașcani in momentul de față sunt 20 de italieni care lucrează la cariera de peatră de construcție descoperită la pârâul Broștenilor. Beatra este un groș alb foarte o­mogen, foarte compact, foarte dens cu greutate specifică de 3900 kn­g. metru cub. Se cioplește foarte bine și e pre­cios pentru scări, capiteluri, socluri și colonade. 2? cu mult superioară vetrei de Tarcău și Tărg-Ocna căci prezintă vinele roșe care de­gradează peatra de Tărgu-Ocna, și Sburătoarele ne­gre care fac ca peatra de Tarcău nu resistă la înghețuri. A fost analizată de o sumă de in­gineri și constructori și toți au fost unanimi a o declara superioara tu­turor pietrelor de construcție nascute pănă acum in Romănia.cu­Amatorii pot găsi la redacția noastră monstre cioplite din aseminea peatră precum și condițiile de vânzare. Delegațiunea județeană a verificat ezi­compturile comunei Bădeni pe exercițiu­ financiar 1296 97. In comuna Parincea jandarmii Buză­lean și Giolac Constantin au fost prinși pe cînd încercau să fure hulubii din podul evreu­lui Ilie Pomană. Iata cine sunt meniți să­­ păzească avutul locuitorilor. • In ziua de 1 ianuar, locuitorul N. Stă­­censchi, mașinist pe moșia Țuțora, cer­­tîndu-se cu­­ soția lui lui, s’a luat copilul in vrîstă de un an, și a trecut Prutul in Basarabia. Acum insă dansul se află arestat de că­tră autoritățile din Sculeniii Ruși, ea fi­ind găsit fără bilet de legitimație. Subprefectul plasat Codru s’a plâns pre­­fecturei de județ cum că poliția locală nu dă ajutorul legal jandarmilor rurali cînd aceștia au nevoe de a face oare­care ur­măriri prin oraș. "­­ D-nii C. V. Andrieș și Lascar Vorel au fost aleși consilieri co­omunali la Piatra-N.­­ Primiri la redacție: No. 7 din Buletinul asociațiunei gene­rale a medicilor din țară, cu articole de d-nii dr Neculescu, Mendonidi, Em. Fio­­rescu, Al. Manolescu etc. Eri un început de incendiu se decla­rase la casele cu No. 4 din strada Pot­coava ocupate de evreul Haim Fiș, aprin­­zindu-se niște scânduri de la acop­eremînt și plafond. "Focul sa transmis de la ho­­geag care se aprinsese. Pompierii sosind in grabă focul a fost numai de­cit localizat. O bibliotecă pentru bibliotecari. Universitatea nu se deschide ! Stu­denții fără bibliotecă.—Lefuri gra­se fără muncă. — Un cumul ne­mai pomenit ! Ziarele locale au adus aproape in ace­lași timp știrea că Noua Universitate nu va fi deschisă nici după vacanție, cu toate că incă de prin Decembrie se dase ca si­gur că de la 8 Ianuarie toate prelegerile vor fi ținute in palatul din strada Carol. Știrea aceasta, indiferentă pentru cei ce nu’s interesați in cauză, a fost dată fără a fi însoțită de cele mai mici comentarii. Motivul pentru care nu s’a dat impor­tanță faptului,­­este că fiecare s’a gîndit că de vreme ce laboratoriile de chimie au fost transportate in noul palat univer­sitar, ieste indeferent pentru studenți lo­cul unde li se predă cursul, n’am avea nimic de spus contra acestei afirmări, dacă studenții ar aștepta deschiderea u­­niversității nouă, numai pentru a asculta cursurile in sale mai spațioase și confor­tabile, dar din pacate mai sunt și alte cauze pentru care studenții, cei sărăci mai ales, așteaptă ca promisiunea deschiderei să se realizeze. Se știe că acum cîte­ va soni biblioteca universităței a fost transportată in pala­tul cel nou, iară ca nimene să nu obiec­teze ce­va fiind-că toți credeau, că stu­denții se vor putea folosi de cărțile tre­buitoare indiferent de locul unde se in­stalată biblioteca. Spre marea mirare a tuturora insă studenții au fost avizați că cărțile nu vor putea"fi puse la dispoziția lor "de­cit atunci cînd se vor incepe cur­surile in noul local. Iată cîte­va luni de cinci lipsiți de mijloace condamnați a nu putea prepara cursurile nici unui­ profe­sor, ceia ce va avea ca consecința neinlă­­turabilă, neputința de a se prezenta la esa­­mene. Și cu toate aceste cei in drept nu se gîndesc să ieie nici o măsură, mulțu­­mindu-se a plăti lefuri grase numerosu­lui pers­oal al universităței celei noui care deocamdată vegetează nesuparat de nimene. Ca exemplu de modul cum banii se cheltuiesc in zadar, se destui să amin­tesc că sub-bibliotecarul universităței a fost numit suplinitorul d-lui Andriescu la Galați unde incasează leafa de profesor, fără a renunța la acea de funcționar al bibliotecei din Iași. Să fii funcționar in a­­celaș timp in 2 orașe atît de îndepărtate, pentru prima dată ne a fost dat să vedem ! Nu crede oare di­rector al universităței că s’ar cuveni a se imprumuta studenți­lor sărăci cărțile, de vreme ce biblioteca are toate șansele de a nu se deschide in curînd ? ________ _._____ Contractul Paianu In numerul de asaltaeri am relatat că d. inginer Paianu a depus eri la Primă­rie proectul sau pentru aducerea și dis­tracția apei in I­ași. Am văzut această lu­crare care e atăt de voluminoasă in­căt a trebuit să facă un dulap mare ca să o poată duce la Primărie. Vineri dimineață invitați de inginerii Paianu am putut vedea de aproape proec­tul care e format din o sută două­zeci și patru planuri și 76 caete. Este o lucrare făcută cu cea mai mare seriozitate și face onoare tînărului inginer român. Studiul d-lui Paianu arată că pentru a­­limentarea orașului Primăria trebue să a­­leagă intre trei regiuni : I Regiunea Isvoare-Bopricani 19 kilometri departe, poate da cel pu­țin 3 000 m.c. pe zi. II Regiunea Ruseni 3 */* kilometri departe, poate da cel pu­țin 5­000 m.c. pe zi. III Isvoarele de la Siret, Paș­cani- Cosmești 63 kilometri departe, poate da cel pu­țin 20 000 m.c. pe zi. Contractul ’i cere d-lui Paianu 5000 pănă la 10 000 m.c. pe zi, de aceia d-lui a ales cele dintâi două intrupănd ambele int’un proect pentru cel puțin 8­000 m.c. pe zi. In acelaș timp d. Paianu a inaintat Pri­marului o declarațiune că voește să ia in concesiune aducerea și destribuția apei in oraș și dacă comuna nu admite­ apele de la Ruseni și Isvoare cere următoarele prețuri: Un metru cub de apă dat la particu­lari 60 bani. Un metru cub de apă pentru serviciul comunei 50 bani. Iar dacă comuna va cere apă de la is­voarele din valea Siretului atunci d. Paianu reduce prețurile și anume: Un metru cub apă pentru particulari 50 bani. Un metru cub apă pentru serviciul co­munei 40 b., plus că mai dă pe zi 500 m. c. apă gratis la săraci. In numărul viitor vom da motivele pen­tru care isvoarele de la Siret permit a se da apă cu un preț mai redus de căt in alte părți și vom incepe cu analiza­ pro­­ectelor d-lui Paianu. O Universitate Dr. Suțu a inceput ern cursul de proce­dură civilă cu studenții anului I și II lea — Dl. D­l. Hurmuzescu astăzi­ incepe la oarele 4. m. cursul de fizică in amfi­teatrul Liceului Internat. — Dl. loan Gavănescul va incepe Joi 15 Ianuarie cursul de Psihologie și Vi­neri 16 Ianuarie pe acel de Pedagogie. — Dl. Caragiani incepe astăzi pe la fi­rele 2 p­m. cursul de b­ulină. — Știrea dată de un confrate local cum că dl. Granet a demisionat din pos­tul de intern al clinicei chirurgicale este neexactă. Stud. X Comitetul Ligei Române din Paris a fost constituit in modul următor : Președinte: D. A. Teodoru, vice Presi­dent : N. Murgășanu și Th. Missir. Casier: N. Gorjescu. Secretar: N. I. Ioaniu. Membri : 1. Ghica și Gh. Juvara. Din cauza abundenței de lucrări la far­macia Sf. Spiridon s-a hotărât sporirea personalului. In special va fi mărit numărul practi­canților și a laboranților, care muncesc fără­ odihnă căte 12 ore pe zi.­­ D. Barbu Delavrancea va interpela cît de curînd pe d. Sturzi să spue dacă ac­tualul guvern reprezintă partidul National Liberal. D. Delavrancea pregătește un mare dis­curs, pe care-l va ține cu ocazia desvoltărei acestei interpelări. In comuna Cotnari, comuna Hodora au ars 16 clăi de strujeni. Causa se presupune din­ neglijența pă­zitorilor.­ ­ Consiliul Comunal Ședința de la 12 Ianuarie 1898. Ședința se deschide la oarele 9 seara­­sub președenția d-lui Gane primar. Au luat parte la ședință d-nii Colonel Botez, G. Lepadatu, Al. Veleiu, Nec. Ioan, Constandache, Stihi C. Gh., Părintele Ve­­reanu. La ordinea zilei sunt următoarele ches­tiuni: Cererea școalei Gh. Asachi de a i se acorda o sumă oare­care pentru tăierea lemnilor. Cererea ieste respinsă. Se admite un credit de 1180 lei pentru plata personalului de la serviciul teatrului, pentru anul expirat. Se mai admite morminte gratuite de­cedaților : D-na Gros, d-ra Lucreția Motoc, Căpitan Herțog, Grigoriu Iorgu și Căpitan Hociung. Se admite un credit, suplimentar de 1038 lei 80 bani, la art. 102 pentru mo­­biliere la diferite servicii ale Comunei. Asemenea se mai admite creditul de 423 lei plata meselor pe care se pun verzeturile la hală. Recepția băilor Se dă cetire raportului comisiunei com­puse din d-nii Lepadat, Motăș și Al. Veleiu, consilieri comunali, pentru a constata dacă lipsurile constatate de d-nii Tzoni și Corban, sunt exacte. După o discuție se admite recepția provizorie a băilor, cu condiția ca antre­prenorul să complecteze lipsurile constatate. Chestia Tueidide-Dimitriu Consiliul admite scăderea din creditul percepției a sumei de 36.496 lei 82 bani, datorită de d-nii Tucidide­ și Dimitriu. Părintele Vereanu, luînd cuvintul acuză administrația trecută pentru neglijența, că a lasat să piardă comuna o sumă atît de insemnata. Ședința se ridică la oara 11 și un sfert. Rep. Situația epidemilor in județ Anghina difterică: Tîrgu-Frumos 1 caz, Popești 2 cazuri și Golăești 2 cazuri. Scarlatină : Sîrca 2 cazuri, Febra tifoidă : Podul­ N­ote 3 cazuri, Epureni 4 cazuri. Tușa convulsivă: Buznea 2 cazuri. Din cauza viscolului și vîntului de eli, aproape toate trenurile din diferite orașe au sosit in Iași cu intîrzieri și anume : trenul accelerat de 7­15 m. din București au sosit abia la oara 9 și 35 m.; trenul de Vaslui de 2 p. m. a sosit cu 25 m. intirziere, trenul de Dorohoi cu 40 m.­ trenurile de Pașcani de la 11 jum. ziua, 5 sara, 10 și 11 jum. noaptea toate au sosit cu intîrzieri de ctte 15 minute, a­fără de trenul cel care a venit la 7 sara in loc de 5, adică cu o intirziere de 2 care. Pe liniea ferată Iași, Pașcani, Botoșani și Dorohoi au fost mici întreruperi de telegraf care sau restabilit. X X . X Timidus. X X • Arestarea căpitanului Rozin Știrea dată de „Evenimentul despre arestarea căpitanului Rozin din servi­ciul intendenței garnizoanei locale a pro­dus mare senzație in cercurile ofițerești și a cunoscuților săi afară de armată. * * * D căpitan Rozin a fost pedepsit cu 20 zile închisoare de d. general darea după cum deja am aratat prin numă­rul nostru de ieri. — t Asupra faptelor care le ar fi comis numitul căpitan du­pă opinia ofițerilor săi colegi, nu merita o asemenea pedeapsă, care după gravi­tatea greșelei făcute nu merita nici­ două zile de închisoare.—D. căpitan Rozin a fost pedepsit pentru faptul că , fiind în­sărcinat cu verificarea scriptelor in a­­facerea furtului de 10 mii lei de la școala militară, in cancelarie pe cînd lucra cu FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 339. INTRIGA MORTALĂ PARTEA A PATRA Respins IX Pedeapsă inspicoșătoare (Urmare) Acolo, cel puțin, voia fi mai bine în­grijită ; și nu mi se va mai da moartea picătură cu picătură! Louis se lovea cu capul de toți păreții... Ni apuca nebunia. Da, avea­rea dreptate, comisese o faptă monstruoasă in viața sa ! . .. Dar ce pe­deapsă !... Fiica sa își dădea sufletul sub ochii lui. Și nu putea face nimic ca s’o scape, nici macar s’o ușureze... Și acest Dumnezeu teribil care îl pe­depsea, îngăduie că iea să-l acuze de ne­norocire și poate de moartea iei!..‘ Cît privește pe doctorul, pe de Graves, cu toate că simțeam că vara se apropie, tot dădea ingrijirile cele mai mari, și ie­­rau ca loviți de trăsnit. Eugene își zicea : — N’am putut să-i protej viața!... Ași fi trebuit s’o iau de aici, din prima zi !... Doctorul de asemenea gîndea : — Nu mi-am împlinit datoria. Mediul, oare­care considerații de stimă și de obi­ceiuri m’au orbit!... N’am vrut să las ca spiritul meu să se oprească la primele mele bănuieli !... Ași fi putut poate s’o scapi... Nf am făcut-o !... In sfîrșit, mulțumită îngrijirilor bunei și inteligentei care fură date bolnavei, criza nervoasă i trecu. Dar slăbiciunea și paloarea îți provo­cau mila cînd o vedeai. — Vreau un preot, zise rea de­odată lui Eugene. După cîte­va secunde adause: — Și un notar. Crima din pricina că­reia mor nu va folosi aceleia care a co­­mis’o ; tatăl seu iera lingă dînsa : — Vei respecta voința mea, zise cu un glas mai puternic. Dau tot ce am bărbatului meu Eugene de Graves : Vreau ca să-i­ o lași. Mizeria ta va fi pedeapsa ta... — Ah! strigă baronul, n’am de lei ne­voie de această pedeapsă !... Sunt și voiu remînea acuma și in tot­deauna, cel mai nenorocit dintre toți oamenii !.. Doctorul Tavernier plecase spunînd că la trei cea­suri va aduce pe doi din confrații sei. Adause acest cuvint grosnic : — Dacă are se interne oare­care com­plicație, trimite indata după mine ; voiu fi la consultație, dar voiu părăsi totul pentru a veni. — Du-te de-i dă notarul, d. Tribaud- Gauth­er, imediat... poronci Francoisa lui Eugene. Cum Eugene ieșea din odaie, se lovi de Sylvia, a cărei­ față i era mai descom­pusă incă de­cît aceia a bolnavei. — Ascultai, i zise iei. Vra să zî­­ă ie­­rai aci... lei gîngăvi.” Iei n’o lăsă să meargă mai departe. — lnțelege-mă bine, i zise iei infuriat, n’am să’țin samă de nimic, nici de scan­dal, nici de interes, sau de familie. Dacă Francoisa moare, te denunț imediat pro­curorului Republicei ca una*ce ai otrăvi­to­­rea se ridică, foarte indignată. — Ce nebunie, zise rea. Cu toții sun­teți nebuni ! *Cine m’a văzut ?... Cine poate să zică un cuvint sau se a­­ducă o dovadă in contra mea ?... Tare nu-i viața mea intreagă care să protesteze in co­ntra acestor invenții de nesuferit ? — Aceste lucruri le poți povesti alto­ra, strigă de Graves, dar nu mie ! .. la sama!... la sama!... Iei o părăsi ca și cum și-ar fi perdut mintea ! Sylvia rămasă singură in mijlocul o­­dăiei, se găndi un moment, cu ochii sgă­­iți și fixi, cu sprincende încruntate. — Nu m’am inșelat, zise rea. Se duse la notari De și nu bine, totuși am auzit in parte ceia ce a spus tatălui*iei? Atunci, fructul sforțărilor mele, a cri­mei mele, pentru a zice groaznicul cu­vânt, va fi perdut? Oh ! nu, asta nu ! Nu trebuie ca acest notar nenorocit să vie incoace! Dar cum să impedec asta ? Cu de Graves și chiar cu Louis n’are să fie cu putință de a-1 opri să intre. Ge-i de făcut? ? Se părea că iar face apel la toată voin­ța, la toată energia iei. — Pe dănsa trebuie s’o impedec să-l vadă, murmura Sylvia , și aceasta căt mai repede ? După căte­va secunde de gândire i­a urmă : — Eugene s’a dus să aducă pe D. Thi­­baud-Gauthier. Pe Louis il cunosc : n’are să steie mult in camera iei; remăne muma sora... Cum s’o indepărtez? întâmplarea mă va sluji. Mă duc să pândesc. Se furișă intr’o­­daie vecină, și aici, după ce inchisese ușa cu cheia,­­ Sylvia deschise un dulap. Toate etajerele acestui dulap făcut un zid care separa această o­­daie de camera Francoisei, fură scoase. O gaură fu făcută in zid, și mulțumită acestuia tot ceia ce se petrecea in­ odaia bolnavei, cel mai mic murmur, cel mai ușor vuiet, se auzea ca și cum s’ar fi stat la căpătâiul bolnavei. De­odată aceasta spuse surorei de cari­tate: — Mi-se sete. Dă-mi să beau. — Ce vrea domnișoara ? — O băutură. Alt­fel, inima-mi înce­tează a mai bate. Puterile mi se duc... și mi-io frig! oh! așa de frig !... Găte-va minute trecură, și se auzi gla­sul surorei : — Nu te destul rom in garafă. Băutu­ra nu va fi cum o vrea Domnișoara. Poftește d-șoara ca să sun pentru ca să se aducă altul ? — Nu răspunse repede Francoise ; du­­te d-ta visă-ți de-adă­­sen adause: — Și fă-mi chiar serviciul de a merge nu știu unde, intr’o prăvălie oare­care, nu departe de aci, și cumpără d-ta singură. Dar d-ta insuți, mă înțelegi ? accentuă rea. Sora se plecă și zise :­­­ Domnișoara poate fi liniștită, ordi­­nile d-sale vor fi executate fără greș. Cu toate acestea ori­căt de repede a-și face aceasta are să treacă căt­ va timp, pe cine să trimit ca să mă inlocuiască ? — Pe nimenea. Am să dorm puțin, îmi place mai bine să fiu singură. O ușă se deschise și apoi se inchis. In vărful picioarelor, Sylvia, părăsind ascunzătoarea iei, se duse vadă ce ie. Sora de caritate scoboră scara, și dădea poruncă ca sa se lese pe d-șoara Fierthier singură pănă ce rea se va întoarce. (Va urma)

Next