Evenimentul, iulie-septembrie 1898 (Anul 6, nr. 1565-1637)
1898-09-26 / nr. 1634
UV. Al VI-lea No. 1634 UN NUMĂR 10 BANI ABONAMENTE înainte pe, un an .. ., 6 luni ,, „ 3 luni In străinătate un an i.tîi 24. „ 12 . .. fi 6 si o numar 10 bani EVENIMENTUL redacția la tipografia »evenimentul» STRADA LAPUSNEANU.No. 44 Xa.și ioio; IA: ZIAR COTIDIAN 101v ASAMBATA 26 SEPTEMBRIE 199S Aruncimi, inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4” .. si „ „ .. 2 III it 111 it IV Manuscrisurile nu se inapoiesc. Un număr vechi 30 bani ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEL TRAIAN LA GATUL I iu Peulm Lumea Noua In numărul seu de Mercuri, Lumea Nouă se ocupă de atitudinea noastră in viitoare alegeri comunale. Din capul locului putem asigura pe confratele nostru că pană in această oră nemic nu ne leagă de partidul conservator și incă nu ne-am pronunțat asupra atitudinei noastre in viitor. Se poate intîmpla ca mîine, poate chiar după apariția acestui articol, o hotărâre decisivă să intervie, căci timpul in scurt și cetățenii au dreptul de a alia verde părerea tuturora acelora cari se ocupă de interesele lor, dar pentru moment directorul nostru nu s’a pronunțat incă asupra concursului ce va da in viitoarele alegeri, nici pentru dânsul și nici pentru amicii sei. Dar să anansăm puțin situația. Împreună cu noi Lumea Nouă va recunoaște că nimeni n’a luptat mai mult ca d. Scorțescu pentru triumful partidului liberal și a căutat să grăbească venirea la putere a partidului liberal. S’a intîmplat insă ca o mină de oameni acaparând puterea să isgonească tot ce era liberal sincer și cinstit și timp de trei ani de zile să acumuleze greșeli peste greșeli, infamii peste infamii, fără a vroi să știe că prin aceasta compromite insuși partidul liberal. Din primul moment noi ne-am făcut datoria. In Parlament ca și in pressă, d. G. A. Scorțescu a deșteptat pe liberali, li-a atras atențiunea asupra pericolului și apoi împreună cu toții au cercat tot posibilul de a face pe d. Sturza să renunțe la apucăturile sale și să reintre in legalitate. Dar zadarnice au rămas sforțările noastre și atunci cu toții ne-am văzut siliți a pune o barieră intre noi și fracțiunea de la guvern, pentru ca cetățenii să ne deosebească și să scăpăm partidul liberal de la o ruină desăvârșită. Acțiunea noastră din acel moment și pănă azi a fost pe deplin definită. Pe de o parte am căutat să protestăm și să înfierăm seria de ilegalități ce le comitea guvernul d-lui Sturza, pe de altă parte n’am uitat un moment să continuăm cu propagarea principiilor liberale și democrate, ce face crezul nostru politic, pentru care am luptat și luptăm. Trebuie oare să reamintim aceasta confraților de la Lumea Nouă ? Credem că nu, pentru că insuși Lumea Nouă recunoaște că d. G. R. Scorțescu și-a făcut o fală din principiile democrate, pentru că Lumea Nouă trebue să recunoască că n’a fost causă democrată pe care d. Scorțescu să nu o susție in Parlament și in Presă și că nu o singură dată a mers alăturea de Lumea Nouă, cînd a fost o revendicare de cerut sau o cauză sfântă de apărat. Dar situația a devenit de tot gravă. Fracțiunea de la putere a mers cu îndrăzneala prea departe și a desesperat țara cu faptele ei. Mai trist insă că tot ce face o declară făcut in numele partidului liberal, și prin aceasta cearcă să aducă o nedumerire in cetățeni. Noi, după ce am demascat pe acești uzurpatori, avem azi ca prima datorie de a-i alunga de la putere, dacă ei insuși nu vor să recunoască că a sosit in fine momentul de a se re ia loc de Siluetă Pentru un astru Multe ași vra să văd, zici tu—ei bine se înșeli Este adeverat că rătăcesc nebun după astrul meu, și dacă ași fi o dată stăpîn pe dânsul, pentru a-1 păstra nu știu ce ași fi in stare să fac. Mintea omenească incă n’a putut pănă azi făuri puterea de dragoste ce a-și avea pentru dansul și simt că a-și întrece pe oricare, și l-asi încălzi sub focul îmbrățișărilor mele, oricit de rece ar fi. Dar nu aceasta vrea. A te admira pe tine, asta ore întregi privind in ochii tei și o viață ascultîndu-te. Sub farmecul cuvintelor tale simt că dorul de viață mi-ar reveni, și lingă sine ași mai putea să fiu fericit Se prea poate să fie idila unei nopți de toamnă, dar pentru mine ie insuși idila vieței, căci de la desnodementul ei depinde să mai revăd primăvara dulce, sau dacă frunzele îngălbenite căzînd pe mormîntul meu să amintească că n'a fost un adevăr de cit idila unei frumoase nopți de toamnă, feeric luminata de paloarea lunei. Craiova 24 Septembre ________________________Giorgio ___ REPORTAGIU SEMINARUL PEDAGOGIC Se știe că după noua organizare a invățămîntului si superior școalele normale superioare s’au desființat, și in locul se creiază seminariile pedagogice. D. Coco Dimitrescu-Iași care a fost însemnat de ministrul instrucției publice cu regulamentarea organizărei acestui seminar a terminat de curînd planul și regulamentul seminariilor. Credem folositor a da cetitorilor noștri ideile generale din raportul d-lui Dimitrescu, care a fost înaintea d-lui Haret. împărțirea studiilor Seminarul pedagogic va cuprinde trei feluri de ocupațiuni: studii teoretice care se vor putea face și in Universitate: psihologia cu toate ramurile iei, și cu aplicațiune la pedagogie; conferințe care se vor ține in Seminar de către profesori repetitori, al căror scop va fi de a familiariza pe studenți cu metodele diferitelor științe ce vor trebui să predea in școalele secundare; lecțiuni practice făcute de profesorii repetitori mai intăiți de studenți mai apoi Secțiunile acestea vor fi făcute după planuri de mai înainte stabilite de propu a dramă pe zi D-na Marie Eugenie Belabogi, o tânără femee de 23 ani, care se măritase cu un anume Virgiliu Brune, numai pentru că părinții sei o vodră, a fost zilele trecute eroina unei glumețe întâmplări. Ea păstrase din ziua nuntei chiar cele mai strânse legături cu un anume „Wyss“, pe care îl iubise ca fată, dar pe care nu-l putuse lua. Bărbatul seu, bănuind aceasta se hotări să se facă a părăsi casa pentru cîteva zile și astfel să-i suprindă la reîntoarcere.... îmbrățișați și pentru acest plan porni de acasă, înțeleaptă femee atunci își incărcă toată gospodăria și și-o duse la noua adresă a iubitului ei lăsând pentru soțul ei numai o singură scrisoare prin care-l rugă să fie gentil și să dea divorțul. Lear. IARAȘI UMBRA LUI BRATEANU! Summrru Pentru Lumea Nouă Iarăși umbra lui Bratieniu ! trage și a lăsa in adevăr ca liberalii să repare greșelile făcute de ei. Noi și împreună cu țara intreagă simțim nevoia de a ne debarasa de guvernul d-lui Sturza, pentru că nu poate exista guvern mai reacționar ca cel de azi. Cât pentru viitor, noi cel puțin n’am putea fi făcuți responsabili de faptele partidului conservator, pe cînd continuând starea de azi, și țara văzând și slăbiciunea noastră, ne va face pe toți responsabili de faptele d-lui Sturza. Iată ce nu putem încuviința și de la aceasta hotărâre depinde atitudinea noastră in alegerile viitoare, fără insă ca ea să prejudece democratismul d-lui G. A. Scorțescu, despre a căreia sinceritate a dat dovezi strălucite și care nu mai comportă nici o îndoială. că lumea Nouă a anticipat poate asupra situației, nu ie nemic de zis și are tot dreptul de a-și da părerea in toate. Atâta numai că prietenul Th. V. F. putea să-și spuie aceiași părere, cu aceleași cuvinte și cu același înțeles, fără a se servi de oarecari reminescențe din cetirea prea deasă a Voinței Naționale. Vănători, apoi resultatul lor discutat in conferințe unde se va stabili planul definitiv, sub conducerea profesorului repetitor. Liceul normal Pentru trebuințele Seminarului, se va înființa treptat un liceu normal. Acesta va funcționa intr'un an cu clasele perechi, intr’altul, cu cele neperechi. A md acesta, ca început și din cause financiare, vor funcționa numai clasele neperechi I și III. Studenții seminarului Studenții Seminarului, vor fi împărțiți in grupe de cite 16. Fiecare profesor repetitor nu va putea lucra decît cu o grupă, de o dată. Seminarul va avea un director, un subdirector, repetitori in număr îndestulător și supraveghetori de ordine. Toți vor fi luați dintre docenții, agregați și profesorii in activitate, sau dintre licențiații in litere și sciiițe, care vor avea un examen de capacitate. Profesorii numiți repetitori vor fi detașați temporar, păstrîndu-li-se catedra și drepturile cîștigate. Vor fi admiși in Seminar numai studenții de la litere și științe, care vor avea cel puțin doi ani de facultate și vor fi depus examenele respective. Cursurile Seminarului vor fi de trei ani. La terminarea lor, se va libera studentului o diplomă Aceasta va servi pentru examenul de capacitate cerut de lege, pentru obținerea unei catedre in invățămînt. Extr as națiunei, in intimitatea umbrelor lui Rosetti, Brătianu etc, și prin aceasta mai cîștigă in proprii săi ochi De curind, dl. Sturza a căzut iar in spiritism, căci să vedeți cum răspunde d-sa la o telegramă trimeasă excelenței sale de celebrul satrap al Putnei Săveanu-Suveică, care vede in dl. Sturza pe „omul care personifică o luptă, de jumătate de veac, o muncă uriașă pentru săvîrșirea celor mai glorioase acte naționale“. De probabil că dl. Săveanu vorbind de acte naționale, nu face nici-o aluzie la actele părintelui Voma. Iată și răspunsul d-lui Sturza: D-lui N. Săveanu Au trecut patru decenii de cînd sunt in serviciul țarei, avind de țel unic și constant a’mi îndeplini datoria, muncind cu inima devotată și sinceră pentru întemeierea și ridicarea patriei. Am avut fericirea a fi primit in cercul bărbaților celor mai vrednici ai națiunei și conlucra cu ei la mărirea Romîniei. a Și de aci inainte îmi voiu pune toată silința a nu slăbi întru îndeplinirea datoriei mele, mai ales cînd voi fi susținut și ajutat de cetățeni valoroși, cari au dinaintea lor interesele patriei. Vă mulțumesc călduros pentru telegrama dv. Să trăiți ani mulți fericiți muncind in plin in grădina noastră cea frumoasă, dăruită de D-zeu ca s’o cultivăm bine și cu credință. 7. Sturdza. Nici nu mai comentăm textul acestei telegrame, care pentru noi se semnul că dl Sturza, a ajuns la sfîrșitul celor patru decenii, nu se simte tocmai solid la guvern, și de aceia a inceput a invoca iar umbra lui Brătianu. _______________________Vrb. încasările nu depind de capacitatea financiară a nimănuia. Dar să trecem la capitolul cheltuielilor. Creditele acordate prin budget, credite suplementare, extraordinare și repurtate din exerciții închise se urcă la suma Iei 220,409 691.89 Plățile efectuate se urcă la suma de lei 217,210,650.91 Plățile efectuate in epoca corespunzătoare din exercițiul 1896 - 97 sunt : lei 209,504,414,20 De unde rezultă următoarele diferințe : Față de creditele acordate lei un minus de 3, 199,040.99 Față cu plățile efectuate in exercițiul 1896 97 de lei un plus de 7, 706,236,71 Cum vedem deci cu toate economiile, ce s’au căutat a se face la acordarea creditelor, față de anul trecut, tot ne găsim cu un plus enorm de cheltuieli de 7 milioane. Asta nu se mai chiamă echilibrare budgetară și in această privință responsabilitățile pot fi stabilite. Truc, sosiau cu droarea. Ieșiau de prin fundături, curți și străzi lăturalnice, ca ciorile. Agenții secreți umblau încoace și’ncolo. Stradaiera ocupată cu agenți in fața unei piețe des Terne. Acolo mulțimea se grămădia ca nebună. Lumea care umbla incă prin numita stradă su dusă de agenți, in afară. Un agent mă’mpinge și pe mine, leu ’i arăt cartea de corespondent și salutîndu-mă m i lasă locului împreună cu alți jurnaliști. Locul iera foarte bun de văzut și’ndreapta și’n stînga. Aproape de noi strigăte de : Trăiască Picquart! Trăiască Zola ! alterna cu Jos Zola! Jos Picquart! Iată că garda republicană ’și face apariția, tăind curentul mulțimei cu caii. Iea se oprește’n fața sălei. Dintr’o dată se aude un sgomot asurzitor, iar in susul străzei o mulțime imensă respingând agenții, fuge pe stradă cătră sală, agitând pălăriile, aruncând cu bastoanele, strigând: Trăiască armata! Jos cu trădătorii ! Trăiască Deroulede. Iar din mijlocul manifestanților un corp lung, o barbă dezgustătoare apăru Sera Deroulede. Omul acesta bolnav de patriotism ridicul, se mișca, se avânta cu 200 de copii in mijlocul unei șarje care se prepara. Urlete urcă la cer. Agenții bat peste tot; caii sar, calcă oameni , săbiile strălucesc la soare. Bastoanele se rup, capete se sparg, o învălmășeală îngrozitoare. Lumea se împrăștie. Cei căzuți sunt lasați locului și calcați in picioare apoi vre-o două sau trei arestațiuni. In urmă totul se liniștește. Mulțimea ie respinsă pănă la arcul de triumf. In fața sălii, peste drum, pe un grilaj de fer văd o femeie ținând un drapel pe care serau scrise : Trăiască Franța! Trăiască armata! Jos Trădătorii! Lumea se face gramadă. Glumele curg. Femeia ține mereu steagul, iea răspunde. Un cunoscut al meu, un pictor, ’i adresează o declarație de dragoste. Toți râdeau, toți se’nveseleau. Amicul sărută mâna cuconiței. In timpul ăsta un ofițer de agenți vine. „Doamnă, in numele legei, vă somez să retrageți steagul“. „Sunt la mine, deci fac ce vreau“. A doua somație, iea răspunde acelaș lucru. La a treia, ofițerul se saltă, și sfășie steagul. Lumea râde cu hohote , cucenița deveni roșie. Dar schimb locul. Trec pe piața des Ternes. Aici lumea se in gloată. Cîțiva polițiști provoacă mulțimea la bataie. Unul zise: — Noi avem opinia noastră, dacă cei alci nu vor să fie cum voim, atunci lovim, noi suntem pentru asta aici. Iei se arunca in mijlocul centrelor de discuție. Ici iera contra. Ici țipa, iujura... de aici bătaie, ie se strecura pe cînd bătăușii săriau câte 20 pe unul. Bastoanele sfarmau capetele. Văzui un biat muncitor, cu capul crăpat căzând pe jos, și tăbărât de o bandă de patrioți, abrutiți de poliție și de ziarul L’Intransigeant. Singele curgea. Mulțimea se infierbinta. Mii de oameni se avunta cu curaj in grupuri, dar irau respinși, bătuți, șarjați. Trei ore, mulțimea a fost bătută. Trei ceasuri bandele turbate a spart capete, și agenții au bătut cu baionetele scoase pe cei cari se luau la ceartă, ori numai discutau. Cordonul se rupe. O furie se aruncă. Agenții cad, se î nvălmășesc, pe cînd lumea curgea către sală. Escitarea sera la culme. Sarja devine furioasă. Femeile țipau, oamenii s’alungau, căutau scapare, o harababura de oameni desperați, răniți, striviți, doborâți. ia lim ia nu Bietul dl. Sturza! Cînd criza din guvern se mai acuză, cînd situația sale la cîrma statului se mai amenințată, cînd simte că se clatină, — cum ie momentul actual — atunci cade in spiritism. Văzînd căîi se infundă in lumea aceasta, d-sa caută să se infunde in lumea spiritelor și a umbrelor oamenilor mari ai partidului liberal Acolo macar se simte mai ușurat de grijele oculte, nu mai are nevoia de a fi in curent cu mersul tratativelor și cu publicitatea tot mai intinsă ce se dă actelor trădărei sale, acolo ie singurul loc unde nu mai ieste obligat să ceară scuze nimănuia, căci se primit in cercul bărbaților celor mai vrednici Cifre eloquente A apărut de curînd situația tezaurului public pe anul exercițiul — de la 1 April 1897 31 Iulie 1898. S’au zis cu drept cuvînt că cifrele sunt plicticoase, dar eloquente, să le supunem deci un moment meditațiunei cetitorilor noștri. Evaluațiuni budgetare pe 1897-1898 lei 215,153,000 încasări pănă la 31 Iulie 18 95. Zei 206,000,479.11 încasări efectuate in epoca corespunzătoare a exercițiului 1896 97. Zei 207,197,962,56 Resultă de aci următoarele diferințe : Față cu încasările efectuate in exercițiul 1896 97, un minus de 1,137,483,45 Față de evaluările budgetare ale anului 1397 98, un minus de 9,092,520,89. Prin urmare se clar, pe exercițiul anului curent am avut la capitolul incăsărilor, minusuri importante. Dar de aceasta să convenim și noi că nu poate nimeni fi învinovățit, de oarece ARTISTELE LI TABN Ah ! cîntă-mi Clar c ’ncet, ușor Adu’mi pe notă călătoare Parfum din țările cu soare Pe unde visele nu mor Ah ! cîntă-mi Clare ’ncet, ușor Să simt cum cîntecul mă fură Pe unda unui blind acord Să văd cum pier in a mea urmă Departe țările de nord, Să simt cum cîntecul mă fură! Un vînt incet, o adiere Ne bate fața din spre larg Și cîntă-o dulce melodie In funiile de catarg Așa ușor, un vînt adie !... înfiorat rămîn visînd Cu capul pe genunchii tăi De-asupra-mi ochii tăi zîmbind Aprind duioasele-i scîntei, înfiorat rămîn visînd... Si simt cum imi revarsă ’n suflet Din genele-i boemiane Semnul undelor fugare Și-al nopților Napolitane Se simt cum se revarsă ’n suflet ! Ah! cîntă-mi Claro pănă ’n zori De țările cu chiparoși Unde se nasc ochii frumoși Și bruma nu cade pe flori Ah ! cîntă-mi Claro pănă ’n zori ! I). Nani Întrunire risipita Ora 6 seara. Sosesc de la dracu’n praznic, unde timp de 7 ore n’am găsit o clipă să mă odihnesc. Se știe că partizanii adevărului și luminei au convocat la o întrunire contradictorie poporul Parisului. Sala sera avenue de Wagram. La ora douăsprezece mă găseam deja la locul zis. Care’mi fu mirarea cînd văzui că ușile concertului ierau închise și două cordoane de agenți păziaui, răzimate cu spatele de grilajurile porței, întrunirea iera interzisă. Agenții FOIȚA EVENIMENTULUI 122 -IW* INTRIGAM ȘI CIUMĂ Partea a III-a IX Iei fu mirat cănd văzu că intărzie și recunoscum tulburarea ascunsă a fizionomiei lui, și in agitarea in care i se afla tot corpul că ceva neobicinuit a trebuit să se intămple, căci Marc o văzuse pe Jeanne. Zei îl întrebă : — Dar de unde vii ? — Te-am făcut să aștepți tată ? — Puțin. — Iartă-mă. — Dar cine te-a reținut ? — Am avut o întâlnire. — O întâlnire ?... — Da... in parcul Monceau. — Cu o femeie? — Cu o fată... — O fată ? Da, o fată cu mama iei, doamna și domnișoara d’Arcy. Marchizul tresări. Domnișoara d’Arcy auzise vorbindu-se de dânsa... Iera rivala de care i s’a vorbit... fata pe care domnișoara Santin o urmărea cu gelozia și cu ura iei. Așadar iera adevărat ? Contele o întâlnise și o iubea poate... încreți din sprincene.. Privirea i se făcu aspră, întrebă: — Le cunoști, vra să zică ? Le-am fost recomandat... — Nu ajunge să fi recomandat pentru a-ți da intălniri in parcul Monceau. — Nu ne-am dat întâlnire, tată. — Atunci, din întâmplare, v’ați întâlnit ? Da, tată... Marchizul zămbi ironic. — Ți-e jur ! — Fie ! zise dl. de Yrvois, te cred... Apoi adause cu un ton ironic. — Dar conversația pe care ai avut cu acele dameiera fără îndoială, foarte interesantă de oarece te-a făcut să uiți că te aștept ? Marc nu răspunse dintr’a întăi, atins de tonul tatălui seu, apoi luând o hotărâre bruscă, zise, după un moment de liniște : — îmi vei îngădui, tată, să-ți vorbesc pe față? — Mai ales, zise marchizul, care se pusese jos și care cu bărbia sprijinită pe mani, și cu ochii strălucitori și batjocoritori privea fix pe fiul său. — Ei bine! zise Marc încurcat de această privire, ei bine ! cred că o iubesc pe domnișoara d’Arcy! Marchizul sări de pe fotoliu, dar se stăpâni imediat și fixând iar asupra lui Marc ochii săi străpungători și ironici, cu un aier nepăsător zise : — Crezi ? — Ba îs sigur, tată, zise tânărul cu foc. Acuma îs sigur. Pănă acum am încercat să lupt, să mă inșel pe mine insu-mi, să-mi amăgesc inima. Marchizului ’i venea să sară in sus. Marc, crezând că-i spusese ceva, se opri. - Spui ceva, tată ? — Nu, urmează, zise dl. dervois. — Așadar, urmă tânărul, o iubesc... O văd, o simt... Nici odată n’am încercat incă această emoție care mă apucă cănd îs lăngă dânsa, și care mă face să tremur din tot corpul... îmi vorbeai să mă visor... Iată, tată, persoana pe care a-și lua-o cu plăcere! Dacă ai ști către de drăguță... căt pare de blăndă și de bună !... ochii iei, gura iei, zâmbetul iei, toate ale iei te farmecă ! — Oh ! oh ! zise marchizul, ce foc ! — Nu râde tată... niciodată n’am fost așa de tulburat... Cred că și iea mă iubește sau că nu ’i sunt indiferent cel puțin. — Așadar i-au declarat... cum să zic ? — Dragostea mea, poți să spui, dragostea mea. — I-ai făcut-o cunoscută? — Nu, tată,... n’am îndrăznit... Neam văzut așa de puțin. Abea am schimbat căteva cuvinte, și uram așa de timid, tremuram așa, incăt nu găseam nici un cuvânt... — Nu-i nimic definitiv atunci ? zise marchizul cam ușurat. Cu atăt mai bine, căci această fată nu-ți poate fi țiitoare. Contele tresări — Cum ? Am să mă visor cu iea, zise iei. — Ai să te iisori ? — Da, tată. Marchizul nu se mișcase. Cu acelaș ton liniștit, fără să lese din privire pe fiul seu, pe care emoția îl ineca, ’i zise: — Știi foarte bine că ie cu neputință... — Cu neputință ? — Ei ! da, ai uitat ce ți-am spus de o sută de ori... Că mama ta ?... — Intr’adevăr, de multe ori mi-ai vorbit de mama... de purtarea iei nedemnă față cu d-ta... — Purtare care îți închide toate casele cinstite... (Va urma)