Evenimentul, octombrie-decembrie 1898 (Anul 6, nr. 1638-1710)

1898-10-28 / nr. 1659

1659 EVENIMENTUL să vorbească in acest oraș pe care l’a insultat atît de mult. Propunerea se admite in aplause unanime. Dl. deputat Gorgos, ocupînd fotoliul de președinte, mulțumește in cîte­va cuvinte pentru onoarea ce i s’a făcut „­­ sunt momente —termină dl. Gorgos cînd fie­care cetățean simte o mulțu­mire sufletească de a-și fi făcut o da­torie pentru o causă atît de sfîntă ca acea care ne adună azi și fericit, vă mulțumesc pentru osebita onoare ce mi-ați făcut, alegîndu-mă că președinte al acestei intruniri. " Aplause frenetice acopăr cele spuse de dl. Gorgos, care acordă cuvîntul d-lui G. A. Scorțescu. Cuvîntarea d-lui Scorțescu Apariția d-lui Scorțescu la tribună f­ie primită in aplause și aclamări fre­­­­netice unanime. - - înainte de a lua cuvîntul zice d. l Scorțescu - dați-mi voie să vă dau ce- i zire scrisoarei ce am primit de la d. . Grigorescu, deputat de Ploești, vetera­­­­nul democrației, liberalul nestrămutat « in principiile sale, democratul convins ! care de la 48 și pănă azi a luptat­­ neîncetat pentru marea și sfinta causă I liberală, trecăndu-i prin măni, milioa­­­­ne și a ramas sarac ; omul a că­­­­ruia nume este legat de toate faptele și mari și glorioase ale liberalismului­­ român“. In aplause generale d. Scorțescu ci­­ns­tește scrisoarea pe care o reproducem întocmai. D-lui D. A. Scorțescu Scumpul­ui eu coleg, Iași Regret foarte mult că nu pot veni și eu aici, ca să asist la întrunirea libe­rală a cetățenilor ieșeni. Le urez însă prin Domnia-ta, dacă bine-voești a fi interpretul meu, să ră- j măe nestrămutați in credințele și ca­racterul lor, cunoscut țării, pentru pa­triotism, fără a se clătina după oame­nii cari cu durere vedem nu rămân la locul lor, și se schimbă după împre­jurări. Aceasta n­u a fost calea bărbaților mari ai țarei, cari prin sacrificii—au făcut ceea ce avem. Virtuțile cetățenești le formează prin­cipiile liberale și naționale , iar nu oa­menii cari -din nefericire - devin niște pretorieni când sunt la putere. Ieșenii, cari in tot timpul au fost a­­devărați purtători ai drapelului Unirei al naționalităței române și al liberalis­mului, de dorit este să rămăe aceiași, spre a fi o sentinelă exemplară înain­tea țarei. Le trimit lor și Domnie­i tale o strîn­­gere de mână frățească, vrăndu vă reu­șita in toate actele mărețe. Sunt amicul vostru cu totul devotat. G. T. Gregorescu Ploești 25 Octombrie­ 1898 Un strigăt unanim de „Trăească Grigorescu, respunde cetirei scrisorei * * * Dl. Scorțescu apoi citește telegrame una sosită din Galați a distinsului luptător drapelist deputatul Leonida Aslan bine cunoscut cetitorilor noștri din cuvân­tările sale energice din parlament iată-le. D-lúi G. A. Scorțescu Deputat Iași f Regret că împrejurări de forță ma­joră mă impedică de a veni in iubitul Iași. Sunt insă cu inima in mijlocul vostru și împreună cu tot Galatzul sincer liberal, ne asociem la protes­tările voastre energice in contra po­liticei nefaste a guvernului actual. Galați George Aslan D-lui. George A. Scorțescu Iași Regret din inimă fiind bolnav nu pot veni. București Costescu D-lui George A. Scorțescu Iași Regret din suflet că nu pot lua par­te astă­zi la întrunirea adevăraților li­berali. Aderez in totul la hotărîrea ce se va lua pentru ca lupta întreprinsă să­­ fie terminată cu succes pentru liniștea țărei. Huși Mihail Lecachi D-lui George A. Scorțescu înștiințarea d-voastră am primit’o prea târziu. Regret că nu pot lua par­te la întrunire. Ader cu totul la hotă­rîrea ce veți lua pentru binele țărei. Basile Ștefan­escu Deputat După aceia d-nu Scorțescu rostește căte­va cuvinte: — „Iubiți concetățeni, să-­mi dați voie acum să salut cu recunoștință in numele lașului pe destinșii și energicii luptători noi prezenți, adevărații repre­zentanți ai liberalismului, veniți aci pen­­tu­ a spăla rușinea adusă lașului, de o ceată de oameni fără nici un căpătai care s’au poreclit singuri fără nici un drept liberali, strînsură cărăbănită cu trenuri gratuite ca acele trupe de bîl­­ciu care parcurg iarmaroacele. Nae Stătescu, Dimancea, Chirițopol, Schileriu, s’au prezintat in Iași ca sfet­nici liberalismului țerei, oameni pătați a cărora nume in Parlament și in lo­calitățile lor se imputat ca o rușine au capatat intr’un simplu transport pe calea ferată atîta putere morală incît au mai revărsat și asupra decăzutului d. Sturdza cerșitorînd ajutor. Cu ușile închise cu bilete polițienești de intrare banda ocultă s’a strîns dă­­unăzi in această sală, — la secret, — pentru a proclama de a 13 oară un șef de contrabandă care numai șef nu este. Nu liberalii ieșeni pot fi fă­cuți responsabili de acea mascaradă, polițienească care s’a organizat pe as­cuns, in întuneric, fără voia și fără ști­rea adevăraților liberali. Noi insă am dat un exemplu uriaș de libertate a, in­­truziile lor, căci altfel am fi protestat cu energie prin fapte și n’am fi lasat ca rușinea ce s’a adus lașului să se consume. Liberali sinceri am respec­tat dreptul de intrunire și n’am gonit prin forța brutală pe impostori. Salut in numele lașului pe tribunul poporului, care a luptat și s ’a sacrifi­cat o viață întreagă pentru liberalism și democrație , salut pe Neculai Fleva neobositul apărător a tuturor cauzelor mari și drepte democratul oțelit care ia 30 ani de viața politică cea mai cu­rată ce a fost dată unui om de stat, n’a avut de­cît o singură călăuză : drep­tate și libertate­, salut pe Beculus Fleva, teroarea tuturor guvernelor rele care a trîntit și va mai trînti pe Sturza și va scapa țara de pericolul Sturzist! Salut in numele lașului pe iubitul Delavrancea, oratorul fermecător a căru­i grai dulce rîpește, a căru­i cu­vântare duioasă induplică inimele, a cărui săgeți fulgerătoare trăsnesc pe dușmanii, salut pe Delavrancea care în­trupează chestia națională intratîta, in­cît reprezintă insuși revolta ce simțim cu toții la suferințele fraților noștri de peste munți, atît de ingenuncheți de un guvern nemernic. Salut pe Dobrescu-Pr­ahova, energi­cul luptător, care in Parlament a știut cu programul liberal in mină, să în­funde pe Sturdza și să-i arăte toate călcările sale. Salut pe Gorgos, deputatul de Vas­lui, care a luptat și luptă pentru li­beralism, salut pe Vasile Cogalniceanu pe Mitică Apostol liberalul devotat a cărui nume e sinonim cu realitate; pe valorosul Arion pe energicul Pitișteanu pe energicul colonel Grădișteanu pe Stroescu pe Ștefan Albu Bolintineanu pe Rainu toți exempli de disintere­­sare de abligațiune și civismu, salut in fine cu bucurie pe toți delegații li­berali, cari au venit aci, nechemați, pentru a vă spune că mai sunt incă zile frumoase pentru liberalismul român. Iubiți concetățeni, odată această da­torie de recunoștință pentru cauza li­berală îndeplinită dați ami voie să mă opresc aci; noi ne cunoaștem și ne iz­tîlnim mai des, las deci locul d-lor Fleva și Delevrancea, care au să vă a­­răte in ce stare un guvern vitrig au adus partidul liberal și chestia națio­nală. De la rezoluțiile voastre vor depinde speranțele noastre pentru viitor, și zile mai bune pentru causa liberală. Făceți-vă datoria precum ni-o facem și noi! Cuvîntarea scurtă dar inimoasă a directorului nostru a fost acoperită și des intreruptă de aplauze unanime. Președintele acordă cuvîntul d-lui Dobrescu-Prahova. Discursul d-lui Dobrescu Ieșenii primesc cu o bucurie nes­pusă pe simpaticul deputat de Prahova, care emoțional la început, știe după primele cuvinte chiar să obție simpa­tia intregei adunări. — E poate o indrăzneală din par­te-mi de a veni să vorbesc in Iași, centru de cultură, a căruia Universi­tate varsă in fie­care an atîtea talente puternice, dar causa sfîntă pentru ca­re luptăm dă curaj pănă și celor mai slabi de a veni să se afirme cu tărie și să înfiereze un regim care de trei ani de zile injosește țara întreagă. Ați auzit, căci de văzut n’ați putut vedea, cum s’a manifestat acest regim mai dăunăzi. Intre noi și oamenii cari com­pun acest regim este o luptă deschisă, pe vieață și pe moarte și aceasta pen­tru că partidul liberal este stăpînit de două curente : curentul tînăr, care era prin fapte să dea o satisfacțiune ime­diată revendicărilor liberale și demo­crate și curentul neputincioșilor care era să continuie a trăi cu o legendă resuflată pe care noi avem s’o sdrobim. Să vă dovedesc­ cu exemple cele ce vă spun. A venit unul care a aruncat o frază pompoasă: IAȘUL SACRIFICII ! Ce a ințeles oare prin acest curent? E drept că Iașul merită acest titlu, căci mare a fost sacrificiul lui pe al­tarul Patriei, dar nu aceasta a vrut să înțeleagă oratorul, dar poate să fa­ceți sacrificiu pentru a’l tolera pe d-sa, asta nu cred s’o faceți, dar e fapt că ați face un sacrificiu dacă l’ați asculta. Un altul, neofit acesta, a zis că d. Sturza strălucește azi mai mult, ca un nou soare după o eclipsă. Auzi să,spui că soarele lucește mai mult după eclipsă. In care fisică a găsit aceasta, nu știu dacă d. Poni i-a spus-o, dar neofitul nostru a crezut că s’a sfîrșit cu eclip­să, pe cînd credința noastră e că Stur­za va remînea intr’o vecinică eclipsă. (Aplause frenetice). Altă deosebire intre noi și iei : Noi nu făgăduim de căt ceia ce am putea să facem, dar ei făgăduiesc totul pen­tru a nu face nemic. D. Dobrescu pentru a dovedi aceas­ta, se servește de manifestul d-lui D. Sturza din 1894­­ și il compară cu sta­rea de azi. " D- Sturza a zis : Țara este stăpâni­tă de o turmă de lupi. D-voastre Ieșeni știți mai bine ca mine câți lupi vă guvernează azi in Iași. Mai departe d. Sturdza numește le­gea electorală o lege reacționară și cu toate aceste și alegerile de azi se fac tot in baza acestei legi reacțio­nare. In spre nenorocirea lui partidul li­beral a mers inapoi. La 1864 Cogăl­­niceanu și Cuza au făcut prima lege comunală, care avea ca bază colegiul unic. Și a trebuit să vie guvernul li­beral de la 1887 pentru a sfărâma pe cetățeni in dune categorii. Și dacă noi am mers împreună cu Sturza , că am sperat că se va realiza colegiul unic și representarea minorităței și ne-am re­tras văzînd reacționarismul d-lui Stur­za și azi constatăm cu mâhnire cum un număr de tineri inteligenți se fac coadă la aseminea om. Vorbind de legea maximului, d. Do­brescu zice că un guvern care a ridi­cat satele, și a făcut să se ucidă ță­­ranii, pentru ca apoi venind la putere să menție acea lege, e un guvern cri­minal. Și ast­fel cu toate făgăduințele date, Domnilor, intre conservator și reac­ționar este o deosebire fundamentală : conservatorul nu face de­căt să men­ție libertățile câștigate, reacționarul dă țara inapoi și Sturza­ie un reacționar și i trebuie numai antereu pentru a fi mai reacționar chiar de­căt Barbu Gatargiu. Și incă odată repet că sunt tineri cari vor să cadă victime lui. Pentru acei cari au urechi să audă, li spun numai, că intr’o zi vorbind lui Sturdza de amendamentul lui Morțun asupra votului obștesc, Sturdza a res­­pins că­­ nu se ia după nebunie­­le lui Morțun și nici onoare de discuție nu-i face. Continuând d. Dobrescu, dovedește cum d. Sturza a dat inapoi partidul liberal, cum a inlăturat autonomia comunală și descentralizarea, care aveau să du­că înainte țara pe terenul democratic: „ D. Dobrescu termină : Azi numai merge cu vorbe goa­le, să ai pe buze cuvintele de liberta­te și egalitate, și să faci acte de cel mai negru reacționarism. Ori partidul liberal se va preface și scăpând de direcția nenorocită de azi și va da o deplină satisfacție nevoilor acestei țeri, sau se va prăbuși și din cenușa lui va eși un nou partid democrat care se continue opera glorioșilor predecesori și să dee poporului acele revendicări ce le merită un popor plin de vieață ca al nostru.“* * * Un ura nesfârșit respunde cuvăntă­­rei d-lui Dobrescu. Aplausele continue și iubitul nostru prietin­ie obiectul u­­nei ovațiuni cum rar se vede. După căte­va minute, d. Gorgos ia cuvântul. Cuvântarea d-lui Gorgos Discursul d-lui Gorgos ie un adevă­rat rechisitoriu. D-sa incepe prin a­­­­ceasta promisiunele făcute de Sturza in 1894, pentru ca imediat după veni­rea sa la putere să se calce in piciiire. Cea dintăi operă a lui Sturza a fost acea de a lovi in Fleva. Pentru ce ? Pentru că Fleva nu vroia să tolereze infamii, pentru că a dat cel intăi exem­plul unui ministru scoborîndu-se de sus, pentru a face o anchetă la țară și a se convinge de plângerile săteni­lor. Partidul liberal poartă și titlul de național, ceva de prisos, de­oare­ce tot românul, inainte de a fi conservator sau liberal, e național­­ dar a-ți văzut in ce stare a adus Sturza chestia na­­­­­­țională. Rînd pe rînd dl. Gorgos trece in­­ revista toate actele rele făcute de­­ Sturza, in chestia națională ca și in­­ si chestia religioasă. Dl. Gorgos termină zicînd că a aștep­­­­tat multă vreme, in speranța că dl.­­ Sturza va reveni poate la sentimente­­ mai bune, dar azi nici o șovăire nu j mai incape, tot omul trebuie să lupte , pentru a scăpa de omul nefast care­­ duce de ripă nu numai partidul, dar î­n întreaga țară. Aplause unanime acopăr cuvîntarea­­ deputatului de Vaslui. I­LEVA Președintele zice că acordă cuvîntul d-lui Fleva. In acest moment ceva neobicinuit se­­ petrece. In sală se produce o mișcare ne mai văzută, fie­care parcă ar vroi să înconjoare pe tribun, să-l vadă mai de aproape, să-l audă mai bine. Entusiasmul atinge culmea și mai bine de două­zeci de minute continue ! aplausele și aclamarea, strigătele de u­­rale variind cu un strigăt ce eșta din mii de pepturi, Trăească Fleva ! Cu mare anevoie liniștea se resta­­­­bilește și Fleva incepe cuvîntarea sa­­ măeastră ca formă și ca fond. * * * .- „Iubiții cetățeni ai Iașului, din­­ toate orașele țerei, acolo unde mă­­ gîndesc mai mult inainte de a vorbi, p e orașul acesta. Eu mă hotărăscm de­­ a nu face nici o mișcare, de a nu provoca astăzi nici o discuție politică. Mi-am zis la 15 Noembrie se deschid corpurile legiuitoare și alegerile gene­rale vin in curînd, pentru mine alege­rile comunale nu sunt alegeri de luptă, căci noi cari luptăm, cari in programul nostru avem trecut modificarea legei electorale, considerăm ca o anomalie a lupta pe baza unei legi care ea in­­suși e reacționară. Cînd am auzit că Sturza vine in Iași, am avut o iluzie, aceia că ieșenii vor deștepta pe politicianii necinstiți, și n’am fost inșelat in speranțele mele. Dacă ușele ar fi fost deschise, dacă ieșenii ar fi putut intra in sala in care indrăznea Sturza să vorbească, negre­șit că ieșenii i-ar fi dat o lecție sdravănă de cinste și moralitate in politică; dar fiind­că n’ați putut intra, mi-am zis : Să mă duc după dînsul,­­să mă duc la Iași, să mă duc in toată țara, cu curajul că mă duc să lupt i­­potriva aceluia ce duce țara și partidul spre ruină. Constatăm un fapt îmbucurător, par­tidul conservator a ințeles rolul ce in­cumbă azi unui partid politic și ține să meargă inainte, numai nespălații cei de la guvern, numai ei n’au inva­­țat nimic, nici de la școală, nici de la nimenea și așa cum i-am apucat in copilărie, ’i găsim la bătrînețe, da voi să’i inmormîntez ca să nu se mai ri­dice nici odată. Prezența noastră a tuturor este o protestare. Noi cari am luptat și lup­tăm pentru democrație trebuie să ne ridicăm cu putere pentru a protesta in contra acestor oameni, cari sunt insuși negațiunea acestor idei. * D. Sturza crede că eu am ceva cu dînsul,­­ ei bine eu n’am nimic perso­nal cu d. Sturza. O fi crezînd d-sa­că am ceva cu dînsul, după cum tot o­­mul care e vinovat bănuiește pe cel- 1­alt. Eu i-am aratat toate pornirile sale rele și el nu putea să se nutrească cu iluzia că actele sale rele le voiu trece sub tăcere. Dacă am luptat eu in contra lui Ion Brătianu care era frumos la față și in lăuntru, apoi cum să nu mă ridic in contra lui Sturza, care e urît la față și un monstru in lăuntru. (Aplause frenetice). * * * Trecînd la o altă serie de idei, d. Fleva vorbește de șefia d-lui Sturza și de o discuție ce a avut loc in această privință. m Pentru a vă caracteriza faptul, țin să vă comunic că faptul spus de Napu a fost combătut pănă și de Pană Bu­­escu, pe cînd eu li-am spus că nici să nu încerce de­oare­ce Sturza n’are nici o calitate pentru a fi declarat șef și aceasta am repetat-o chiar lui Sturza. E o adevarată șefie de contrabandă, a zis d. Scorțescu, și a avut perfectă dreptate: Aici in Iași s’au întrunit li­beralii pentru a face programul libe­ral și nimeni n’a îndrăznit să propuie șefia lui Sturza. S’a ales comitetul e­­xecutiv și Sturza ca cel mai bătrân a fost numit președintele acestui comitet și nimic mai mult. E drept că după congres a urmat un banchet. Și știți că la banchete se fac multe glume și când banchetul se prelungește se fac chiar lucruri necu­viincioase. In mijlocul banchetului, nu știu dacă era ora glumelor sau a ne­cuviințelor, d. Stolojan a zis să trăeas­că șeful meu Sturza. Dintr’un pahar cu șampanie a eșit d. Sturza și fiind ast­fel colindează o­­rașele, ține intruniri pentru ca apoi la banchete să fie întărit in această sec­ție. Pănă și d. Giani s’a revoltat atunci in contra d-lui Stolojan, zicând că a venit in Iași pentru program dar nu ca să proclame șef pe d. Sturza. Șefii domnilor se impun prin iubi­re și calități, dar nu se iau. Sturza nu are nici iubire și nici calități și iată pentm ce trebuie să recurgă la intere­sați ca să-l proclame șef. Sturza în opoziție s’a ferit el insuși a se da de șef, ci numai de president al comitetului esecutiv, și ast­fel a pu­tut să inducă in eroare pănă și pe bunul Delavrancea, care a crezut că Sturza are să se pocăiească. Delavran­cea a fost de bună credință, dar azi vede căt de mult a fost inșelat.­­ * * Am venit la guvern. Și atunci n’am cerut nici măcar să fiu* numit rector la universitate, ci am spus lui Stur­za : Dum­ile Sturza, am făcut un program, pentru realizarea acestor i­­dei înțeleg sa lucrăm. Și atunci dl. Sturza mi-a respins: Ai luptat pen­tru doue reforme mari Libertatea in alegeri și descentralizarea, primește mi­nist­erul de interne și retrasează-le. Si mi-au dat ministeru de interne. Dar am inceput imediat d. Sturza sa voiască a relua a relua firul de la 1888 și credea că am să tolerez a­­ceasta. M’am retras și vedeți balul in care a adus țara in partidul li­beral Pănă și polițaiul din Iași pus de mine, iși­ face de urît, dar nu sunt agenți inte­riori de vină, căci peștele de la cap se inpute. De la cap s’a impuțit acest guvern și de acum toți zapcii s’au impuțit. * so­­ț­ia să urmăm puțin pe d. Sturza in discursurile sale din Iași și Craiova La Iași a fost obiectiv, la Craiova a fost subiectiv. In Iași a spus cîte­ ceva din cele ce a făcut, dar n’a spus că a adus la în­deplinire ceia ce a făcut. La Craiova n’a spus nemic de ceia ce a făgăduit, dă e prea departe Cra­iova și ce-i pasă de făgăduelele făcute la Iași. D. Sturza a vorbit de disidenți și ne-a făcut pe toți desidenți M’a atacat pe mine, a atacat pe Au­relian, Lascar, Delavrancea, și chiar pe Stătescu, cu care trăește in sepa­rație de corp, in așteptarea divorsului , destul aceste nume, pentru ca să vă convingeți că tot statul major al partidului, sunt numiți desidenți de d. Sturzi. Adecă cum desidenți? Eu m’am dat afară singur din par­tid, Aurelian s’a dat afară singur ?, pentru ca să ne numim desidenți ? Dar poate că are dreptate d. Sturzi Noi suntem disidenți cu guvernul și guvernul cu partidul liberal național. Noi suntem liberali naționali și guver­namentalii sunt desidenți cu principiile liberale. Să vă dovedesc aceasta. Noi luptăm pentru realizarea prin­cipiilor liberale, pentru programul de la Iași, pe când Sturza de la venirea sa la putere și pănă, azi n’a făcut să mintă acest program, și aceste prin­cipii, așa că nu merită să stea in fruntea acestei țeri cari a făcut atâtea sacrificii de tirage.* Sturza in manifestul seu vorbit o de naționalism, libertate, democrație. Cu naționalismul știți resultatul: In oposi­­ție Sturza a mâncat pe unguri și a­­cum ungurii l’a mâncat fript. Ca nați­onalitate, azi transilvănenii plâng că n’au­­ ascultat mai bine pe unguri de­căt­re Sturza căci poate soarta lor ar fi mai bună In ceia ce privește tăerea subvenți­ilor, l’ași lua de pept și i-ași zice : - Cum ai îndrăznit să tai subven­țiile de la Brașov, singura lumină a românilor de dincolo. Dacă n’ar fi de­căt acest fapt, incă Sturza ar merita să fie renegat și hu­lit de intreaga țara. Intr’un cuvînt toate faptele lui Stur­za dovidesc cu prisosință un lucru că inapoiază țara cu secole indărăt. Azi partidul conservator merge in­­ainte și numai Sturza ține să rămăie in catacombele pivnițelor de la credite * ♦ * In programul liberal sea află in sens respectarea minorităților, ei bine Stur­za a inlocuit-o prin domnia minorită­ței. La București sunt doi profesori, u­­nul întrunește 60 voturi celălalt 16, d. Sturza alege rector pe cel cu mai puține voturi. Oare nu se domnia mi­norităței ? Din 16 consilieri comunali din Plo­ești 9 demisionează și după lege consiliului trebue disolvat și noi a­­legeri făcute, dar Sturza, sub domnia minorităței, reține pe cei 6 și face pentru 9 alegeri parțiale. A introdus anarhia in domnia legi­lor, judecând după faptele ce se văd, fără a ne mai ocupa de cele ce se fac in umbră.* * * Aplause frenetice întrerup cuvlntarea d-lui Fleva, de care dăm numai cu re­gret un rezumat palid. Ne oprim aci, vom reproduce in nu­mărul de mâine continuarea discursul lui d-lui Eleva, in numărul nostru de poimă ne vom publica discursul mă­­estru a lui Delavrancea, după notele stenografice. Manifesta­țiunea După ce adunarea primește in a­clamare resoluția pe care o publicăm in fruntea ziarului, se declară intru­­nirea inchisă. Severin Minți Gesetlsciiaft fir ictrisÉ inilninp HD I 3ST ITTJBlTBEBa_______________ Vzina centrală de Electricitate din Iași Representant: Inginer S. MARCU STR. ȘTEFAN CEL MARE No. 2 (CASA NEUSCHOTZ) Cu onoare aducem la cunoștința onor. Public ieșan că am des­chis birourile noastre oficiale pentru: Instalațiuni exterioara și interioara de ecle­raj electric și da aplicația 213 a electrici­­tății pentru scopuri industriale, punăndu-ne la dispoziția onor. Public pentru executarea sus mențio­natelor instalațiuni. Avem in­tot­dea­una un depozit insemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate din cele mai nou sistem precum și un bogat asortiment de lămpi de la cele mai simple pănă la cele mai elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a orașului Iași deci avînd exclusiv dreptul de a recepționa instalațiunile interioare, suntem sin­guri in măsura a face prețurile cele mai avantajoase esecutînd lucrările in modul cel mai solid și după toate regalele tehhnice, luănd garanțiile cele mai intinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de ex­poziție, unde se va putea vedea o mare variațiune de Candelabre, Cor­puri de iluminat, Mașini de incălzit, d călcat, de aprins țigări, ven­­tilatoare, etc., toate puse in mișcare pri­n electricitate. Planuri, devise si ori­ce alte informa­țiuni relative sunt gratuite «w FACEM ÎNLESNIRI DE PLATA Birourile sunt deschise de la 8-12 și de la 2-7. Cu toată st­ma, DIRECȚIUNEA'­­ Administrația Berăriei Mi Aduce la cunoștința distinsei sale clientile că localul de iarnă va fi des­chis tot timpul, cum și jocul de popier. Magasinul Hirsch Numai str. Lăpușneanu 32 Mare asort. de mobile, dormitoare sufragerii, saloan și birouri.x Covoare, stofe de mob­ie, scaune și mesure de, fantazie, oglinzi venețiene, balo­nuri, bronzuri, marochinărie. 0.­3 oroaz Serviciul­ de masă Custoffe N. B. Prețurile sunt ca în celelalte magazi, in schimb insa marfa e a­­leasa și bună. M. END Dentist Str. Primăriei vis-a-vis de Teatru Național Consultații de la 9-12 a. m. și 2-5 p. m. N­'A1 .0‘AS -Am­­'*** í*iar'L*Lv Apa minerală naturală, toni­ digestivă, reconstituantă AMEMI A—DYPEPSI A —Di­HB £TUL De 4 secole isvorul Saint-Ligar la Pougues este cel mai univers alȘapri­­ de către de­tori 3ea­r .‘n­ faună dintre apele purgative de arendat sau de vinzare MOȘIA FORASTI din județul Suceava in depart­­­e de 1 1/2 oara de gara Heci-Lespezi și 2 care de Fălticeni, in .latin­­ e de 422 fălci, din care 320 fălci ară­tura, 80 fălci tînaț și 22 fale conținanl două iazuri cu pește și raci, înzestrate cu acarete foarte fune, se vinde de vaci, sau se dă in arendă cu începere de la 23 Aprilie 1300. Arendișul poate să facă sămănături de toamna in arătura ca este deja făcută și in aceia ce o va mai face in bătăturile de 2 ani și un an in cutime de 90 fălci. Doritorii sunt fugiți a se adresa pentru ori­ce inform­ații la subscrisul in orașul Pesticeni strali Stefan cel mire No. 25 Coalițiile pentru vintura cit și pentru arendare foarte favorabile. I. Cern­itescu AVIS IMPORTANT­Am onoare a aduce la cunoștința Onor. Public că la S­usitsanu voiu deschide „HOTELUL CAROL I“ Casă de primul rang, situată in BUCURESCI, ST­ADII LIPSCANI in centrul cel mai comercial al Capi­talei și in apropiere de Ministere, Par­lament, Palatele de Justiție’, Poșta și Telegraf, Casa de depunere, Bănci etc. Acest nou hotel are numeroase Camere și Saloane luxos și confor­tabil mobilate, Silă de Rest­­ar­at, Salon de lectură, Telefon, B­is etc. in căt nu va lăsa nimic de do­­­rit in ceea­ ce privește cerințele mo­derne ale confortului. Restaurantul Hotelului este prevăzut cu o bucătărie Francesă și Roma­nă din cele mai alese și bine ingri­­jite iar vinurile și celefin alte consum­a­­țiuni ce se vor servi vor fi numii na­turale. Serviciu Proft. Prețuri ridicate­­ Cu deosebită stimă Antreprenorul, O. G. Iliescu

Next