Evenimentul, octombrie-decembrie 1898 (Anul 6, nr. 1638-1710)
1898-10-28 / nr. 1659
1659 EVENIMENTUL să vorbească in acest oraș pe care l’a insultat atît de mult. Propunerea se admite in aplause unanime. Dl. deputat Gorgos, ocupînd fotoliul de președinte, mulțumește in cîteva cuvinte pentru onoarea ce i s’a făcut „ sunt momente —termină dl. Gorgos cînd fiecare cetățean simte o mulțumire sufletească de a-și fi făcut o datorie pentru o causă atît de sfîntă ca acea care ne adună azi și fericit, vă mulțumesc pentru osebita onoare ce mi-ați făcut, alegîndu-mă că președinte al acestei intruniri. " Aplause frenetice acopăr cele spuse de dl. Gorgos, care acordă cuvîntul d-lui G. A. Scorțescu. Cuvîntarea d-lui Scorțescu Apariția d-lui Scorțescu la tribună fie primită in aplause și aclamări frenetice unanime. - - înainte de a lua cuvîntul zice d. l Scorțescu - dați-mi voie să vă dau ce- i zire scrisoarei ce am primit de la d. . Grigorescu, deputat de Ploești, veteranul democrației, liberalul nestrămutat « in principiile sale, democratul convins ! care de la 48 și pănă azi a luptat neîncetat pentru marea și sfinta causă I liberală, trecăndu-i prin măni, milioane și a ramas sarac ; omul a căruia nume este legat de toate faptele și mari și glorioase ale liberalismului român“. In aplause generale d. Scorțescu cinstește scrisoarea pe care o reproducem întocmai. D-lui D. A. Scorțescu Scumpului eu coleg, Iași Regret foarte mult că nu pot veni și eu aici, ca să asist la întrunirea liberală a cetățenilor ieșeni. Le urez însă prin Domnia-ta, dacă bine-voești a fi interpretul meu, să ră- j măe nestrămutați in credințele și caracterul lor, cunoscut țării, pentru patriotism, fără a se clătina după oamenii cari cu durere vedem nu rămân la locul lor, și se schimbă după împrejurări. Aceasta nu a fost calea bărbaților mari ai țarei, cari prin sacrificii—au făcut ceea ce avem. Virtuțile cetățenești le formează principiile liberale și naționale , iar nu oamenii cari -din nefericire - devin niște pretorieni când sunt la putere. Ieșenii, cari in tot timpul au fost adevărați purtători ai drapelului Unirei al naționalităței române și al liberalismului, de dorit este să rămăe aceiași, spre a fi o sentinelă exemplară înaintea țarei. Le trimit lor și Domniei tale o strîngere de mână frățească, vrăndu vă reușita in toate actele mărețe. Sunt amicul vostru cu totul devotat. G. T. Gregorescu Ploești 25 Octombrie 1898 Un strigăt unanim de „Trăească Grigorescu, respunde cetirei scrisorei * * * Dl. Scorțescu apoi citește telegrame una sosită din Galați a distinsului luptător drapelist deputatul Leonida Aslan bine cunoscut cetitorilor noștri din cuvântările sale energice din parlament iată-le. D-lúi G. A. Scorțescu Deputat Iași f Regret că împrejurări de forță majoră mă impedică de a veni in iubitul Iași. Sunt insă cu inima in mijlocul vostru și împreună cu tot Galatzul sincer liberal, ne asociem la protestările voastre energice in contra politicei nefaste a guvernului actual. Galați George Aslan D-lui. George A. Scorțescu Iași Regret din inimă fiind bolnav nu pot veni. București Costescu D-lui George A. Scorțescu Iași Regret din suflet că nu pot lua parte astăzi la întrunirea adevăraților liberali. Aderez in totul la hotărîrea ce se va lua pentru ca lupta întreprinsă să fie terminată cu succes pentru liniștea țărei. Huși Mihail Lecachi D-lui George A. Scorțescu înștiințarea d-voastră am primit’o prea târziu. Regret că nu pot lua parte la întrunire. Ader cu totul la hotărîrea ce veți lua pentru binele țărei. Basile Ștefanescu Deputat După aceia d-nu Scorțescu rostește căteva cuvinte: — „Iubiți concetățeni, să-mi dați voie acum să salut cu recunoștință in numele lașului pe destinșii și energicii luptători noi prezenți, adevărații reprezentanți ai liberalismului, veniți aci pentu a spăla rușinea adusă lașului, de o ceată de oameni fără nici un căpătai care s’au poreclit singuri fără nici un drept liberali, strînsură cărăbănită cu trenuri gratuite ca acele trupe de bîlciu care parcurg iarmaroacele. Nae Stătescu, Dimancea, Chirițopol, Schileriu, s’au prezintat in Iași ca sfetnici liberalismului țerei, oameni pătați a cărora nume in Parlament și in localitățile lor se imputat ca o rușine au capatat intr’un simplu transport pe calea ferată atîta putere morală incît au mai revărsat și asupra decăzutului d. Sturdza cerșitorînd ajutor. Cu ușile închise cu bilete polițienești de intrare banda ocultă s’a strîns dăunăzi in această sală, — la secret, — pentru a proclama de a 13 oară un șef de contrabandă care numai șef nu este. Nu liberalii ieșeni pot fi făcuți responsabili de acea mascaradă, polițienească care s’a organizat pe ascuns, in întuneric, fără voia și fără știrea adevăraților liberali. Noi insă am dat un exemplu uriaș de libertate a, intruziile lor, căci altfel am fi protestat cu energie prin fapte și n’am fi lasat ca rușinea ce s’a adus lașului să se consume. Liberali sinceri am respectat dreptul de intrunire și n’am gonit prin forța brutală pe impostori. Salut in numele lașului pe tribunul poporului, care a luptat și s ’a sacrificat o viață întreagă pentru liberalism și democrație , salut pe Neculai Fleva neobositul apărător a tuturor cauzelor mari și drepte democratul oțelit care ia 30 ani de viața politică cea mai curată ce a fost dată unui om de stat, n’a avut decît o singură călăuză : dreptate și libertate, salut pe Beculus Fleva, teroarea tuturor guvernelor rele care a trîntit și va mai trînti pe Sturza și va scapa țara de pericolul Sturzist! Salut in numele lașului pe iubitul Delavrancea, oratorul fermecător a cărui grai dulce rîpește, a cărui cuvântare duioasă induplică inimele, a cărui săgeți fulgerătoare trăsnesc pe dușmanii, salut pe Delavrancea care întrupează chestia națională intratîta, incît reprezintă insuși revolta ce simțim cu toții la suferințele fraților noștri de peste munți, atît de ingenuncheți de un guvern nemernic. Salut pe Dobrescu-Prahova, energicul luptător, care in Parlament a știut cu programul liberal in mină, să înfunde pe Sturdza și să-i arăte toate călcările sale. Salut pe Gorgos, deputatul de Vaslui, care a luptat și luptă pentru liberalism, salut pe Vasile Cogalniceanu pe Mitică Apostol liberalul devotat a cărui nume e sinonim cu realitate; pe valorosul Arion pe energicul Pitișteanu pe energicul colonel Grădișteanu pe Stroescu pe Ștefan Albu Bolintineanu pe Rainu toți exempli de disinteresare de abligațiune și civismu, salut in fine cu bucurie pe toți delegații liberali, cari au venit aci, nechemați, pentru a vă spune că mai sunt incă zile frumoase pentru liberalismul român. Iubiți concetățeni, odată această datorie de recunoștință pentru cauza liberală îndeplinită dați ami voie să mă opresc aci; noi ne cunoaștem și ne iztîlnim mai des, las deci locul d-lor Fleva și Delevrancea, care au să vă arăte in ce stare un guvern vitrig au adus partidul liberal și chestia națională. De la rezoluțiile voastre vor depinde speranțele noastre pentru viitor, și zile mai bune pentru causa liberală. Făceți-vă datoria precum ni-o facem și noi! Cuvîntarea scurtă dar inimoasă a directorului nostru a fost acoperită și des intreruptă de aplauze unanime. Președintele acordă cuvîntul d-lui Dobrescu-Prahova. Discursul d-lui Dobrescu Ieșenii primesc cu o bucurie nespusă pe simpaticul deputat de Prahova, care emoțional la început, știe după primele cuvinte chiar să obție simpatia intregei adunări. — E poate o indrăzneală din parte-mi de a veni să vorbesc in Iași, centru de cultură, a căruia Universitate varsă in fiecare an atîtea talente puternice, dar causa sfîntă pentru care luptăm dă curaj pănă și celor mai slabi de a veni să se afirme cu tărie și să înfiereze un regim care de trei ani de zile injosește țara întreagă. Ați auzit, căci de văzut n’ați putut vedea, cum s’a manifestat acest regim mai dăunăzi. Intre noi și oamenii cari compun acest regim este o luptă deschisă, pe vieață și pe moarte și aceasta pentru că partidul liberal este stăpînit de două curente : curentul tînăr, care era prin fapte să dea o satisfacțiune imediată revendicărilor liberale și democrate și curentul neputincioșilor care era să continuie a trăi cu o legendă resuflată pe care noi avem s’o sdrobim. Să vă dovedesc cu exemple cele ce vă spun. A venit unul care a aruncat o frază pompoasă: IAȘUL SACRIFICII ! Ce a ințeles oare prin acest curent? E drept că Iașul merită acest titlu, căci mare a fost sacrificiul lui pe altarul Patriei, dar nu aceasta a vrut să înțeleagă oratorul, dar poate să faceți sacrificiu pentru a’l tolera pe d-sa, asta nu cred s’o faceți, dar e fapt că ați face un sacrificiu dacă l’ați asculta. Un altul, neofit acesta, a zis că d. Sturza strălucește azi mai mult, ca un nou soare după o eclipsă. Auzi să,spui că soarele lucește mai mult după eclipsă. In care fisică a găsit aceasta, nu știu dacă d. Poni i-a spus-o, dar neofitul nostru a crezut că s’a sfîrșit cu eclipsă, pe cînd credința noastră e că Sturza va remînea intr’o vecinică eclipsă. (Aplause frenetice). Altă deosebire intre noi și iei : Noi nu făgăduim de căt ceia ce am putea să facem, dar ei făgăduiesc totul pentru a nu face nemic. D. Dobrescu pentru a dovedi aceasta, se servește de manifestul d-lui D. Sturza din 1894 și il compară cu starea de azi. " D- Sturza a zis : Țara este stăpânită de o turmă de lupi. D-voastre Ieșeni știți mai bine ca mine câți lupi vă guvernează azi in Iași. Mai departe d. Sturdza numește legea electorală o lege reacționară și cu toate aceste și alegerile de azi se fac tot in baza acestei legi reacționare. In spre nenorocirea lui partidul liberal a mers inapoi. La 1864 Cogălniceanu și Cuza au făcut prima lege comunală, care avea ca bază colegiul unic. Și a trebuit să vie guvernul liberal de la 1887 pentru a sfărâma pe cetățeni in dune categorii. Și dacă noi am mers împreună cu Sturza , că am sperat că se va realiza colegiul unic și representarea minorităței și ne-am retras văzînd reacționarismul d-lui Sturza și azi constatăm cu mâhnire cum un număr de tineri inteligenți se fac coadă la aseminea om. Vorbind de legea maximului, d. Dobrescu zice că un guvern care a ridicat satele, și a făcut să se ucidă țăranii, pentru ca apoi venind la putere să menție acea lege, e un guvern criminal. Și astfel cu toate făgăduințele date, Domnilor, intre conservator și reacționar este o deosebire fundamentală : conservatorul nu face decăt să menție libertățile câștigate, reacționarul dă țara inapoi și Sturzaie un reacționar și i trebuie numai antereu pentru a fi mai reacționar chiar decăt Barbu Gatargiu. Și incă odată repet că sunt tineri cari vor să cadă victime lui. Pentru acei cari au urechi să audă, li spun numai, că intr’o zi vorbind lui Sturdza de amendamentul lui Morțun asupra votului obștesc, Sturdza a respins că nu se ia după nebuniele lui Morțun și nici onoare de discuție nu-i face. Continuând d. Dobrescu, dovedește cum d. Sturza a dat inapoi partidul liberal, cum a inlăturat autonomia comunală și descentralizarea, care aveau să ducă înainte țara pe terenul democratic: „ D. Dobrescu termină : Azi numai merge cu vorbe goale, să ai pe buze cuvintele de libertate și egalitate, și să faci acte de cel mai negru reacționarism. Ori partidul liberal se va preface și scăpând de direcția nenorocită de azi și va da o deplină satisfacție nevoilor acestei țeri, sau se va prăbuși și din cenușa lui va eși un nou partid democrat care se continue opera glorioșilor predecesori și să dee poporului acele revendicări ce le merită un popor plin de vieață ca al nostru.“* * * Un ura nesfârșit respunde cuvăntărei d-lui Dobrescu. Aplausele continue și iubitul nostru prietinie obiectul unei ovațiuni cum rar se vede. După căteva minute, d. Gorgos ia cuvântul. Cuvântarea d-lui Gorgos Discursul d-lui Gorgos ie un adevărat rechisitoriu. D-sa incepe prin aceasta promisiunele făcute de Sturza in 1894, pentru ca imediat după venirea sa la putere să se calce in piciiire. Cea dintăi operă a lui Sturza a fost acea de a lovi in Fleva. Pentru ce ? Pentru că Fleva nu vroia să tolereze infamii, pentru că a dat cel intăi exemplul unui ministru scoborîndu-se de sus, pentru a face o anchetă la țară și a se convinge de plângerile sătenilor. Partidul liberal poartă și titlul de național, ceva de prisos, deoarece tot românul, inainte de a fi conservator sau liberal, e național dar a-ți văzut in ce stare a adus Sturza chestia națională. Rînd pe rînd dl. Gorgos trece in revista toate actele rele făcute de Sturza, in chestia națională ca și in si chestia religioasă. Dl. Gorgos termină zicînd că a așteptat multă vreme, in speranța că dl. Sturza va reveni poate la sentimente mai bune, dar azi nici o șovăire nu j mai incape, tot omul trebuie să lupte , pentru a scăpa de omul nefast care duce de ripă nu numai partidul, dar în întreaga țară. Aplause unanime acopăr cuvîntarea deputatului de Vaslui. ILEVA Președintele zice că acordă cuvîntul d-lui Fleva. In acest moment ceva neobicinuit se petrece. In sală se produce o mișcare ne mai văzută, fiecare parcă ar vroi să înconjoare pe tribun, să-l vadă mai de aproape, să-l audă mai bine. Entusiasmul atinge culmea și mai bine de douăzeci de minute continue ! aplausele și aclamarea, strigătele de urale variind cu un strigăt ce eșta din mii de pepturi, Trăească Fleva ! Cu mare anevoie liniștea se restabilește și Fleva incepe cuvîntarea sa măeastră ca formă și ca fond. * * * .- „Iubiții cetățeni ai Iașului, din toate orașele țerei, acolo unde mă gîndesc mai mult inainte de a vorbi, p e orașul acesta. Eu mă hotărăscm de a nu face nici o mișcare, de a nu provoca astăzi nici o discuție politică. Mi-am zis la 15 Noembrie se deschid corpurile legiuitoare și alegerile generale vin in curînd, pentru mine alegerile comunale nu sunt alegeri de luptă, căci noi cari luptăm, cari in programul nostru avem trecut modificarea legei electorale, considerăm ca o anomalie a lupta pe baza unei legi care ea insuși e reacționară. Cînd am auzit că Sturza vine in Iași, am avut o iluzie, aceia că ieșenii vor deștepta pe politicianii necinstiți, și n’am fost inșelat in speranțele mele. Dacă ușele ar fi fost deschise, dacă ieșenii ar fi putut intra in sala in care indrăznea Sturza să vorbească, negreșit că ieșenii i-ar fi dat o lecție sdravănă de cinste și moralitate in politică; dar fiindcă n’ați putut intra, mi-am zis : Să mă duc după dînsul,să mă duc la Iași, să mă duc in toată țara, cu curajul că mă duc să lupt ipotriva aceluia ce duce țara și partidul spre ruină. Constatăm un fapt îmbucurător, partidul conservator a ințeles rolul ce incumbă azi unui partid politic și ține să meargă inainte, numai nespălații cei de la guvern, numai ei n’au invațat nimic, nici de la școală, nici de la nimenea și așa cum i-am apucat in copilărie, ’i găsim la bătrînețe, da voi să’i inmormîntez ca să nu se mai ridice nici odată. Prezența noastră a tuturor este o protestare. Noi cari am luptat și luptăm pentru democrație trebuie să ne ridicăm cu putere pentru a protesta in contra acestor oameni, cari sunt insuși negațiunea acestor idei. * D. Sturza crede că eu am ceva cu dînsul, ei bine eu n’am nimic personal cu d. Sturza. O fi crezînd d-sacă am ceva cu dînsul, după cum tot omul care e vinovat bănuiește pe cel- 1alt. Eu i-am aratat toate pornirile sale rele și el nu putea să se nutrească cu iluzia că actele sale rele le voiu trece sub tăcere. Dacă am luptat eu in contra lui Ion Brătianu care era frumos la față și in lăuntru, apoi cum să nu mă ridic in contra lui Sturza, care e urît la față și un monstru in lăuntru. (Aplause frenetice). * * * Trecînd la o altă serie de idei, d. Fleva vorbește de șefia d-lui Sturza și de o discuție ce a avut loc in această privință. m Pentru a vă caracteriza faptul, țin să vă comunic că faptul spus de Napu a fost combătut pănă și de Pană Buescu, pe cînd eu li-am spus că nici să nu încerce deoarece Sturza n’are nici o calitate pentru a fi declarat șef și aceasta am repetat-o chiar lui Sturza. E o adevarată șefie de contrabandă, a zis d. Scorțescu, și a avut perfectă dreptate: Aici in Iași s’au întrunit liberalii pentru a face programul liberal și nimeni n’a îndrăznit să propuie șefia lui Sturza. S’a ales comitetul executiv și Sturza ca cel mai bătrân a fost numit președintele acestui comitet și nimic mai mult. E drept că după congres a urmat un banchet. Și știți că la banchete se fac multe glume și când banchetul se prelungește se fac chiar lucruri necuviincioase. In mijlocul banchetului, nu știu dacă era ora glumelor sau a necuviințelor, d. Stolojan a zis să trăească șeful meu Sturza. Dintr’un pahar cu șampanie a eșit d. Sturza și fiind astfel colindează orașele, ține intruniri pentru ca apoi la banchete să fie întărit in această secție. Pănă și d. Giani s’a revoltat atunci in contra d-lui Stolojan, zicând că a venit in Iași pentru program dar nu ca să proclame șef pe d. Sturza. Șefii domnilor se impun prin iubire și calități, dar nu se iau. Sturza nu are nici iubire și nici calități și iată pentm ce trebuie să recurgă la interesați ca să-l proclame șef. Sturza în opoziție s’a ferit el insuși a se da de șef, ci numai de president al comitetului esecutiv, și astfel a putut să inducă in eroare pănă și pe bunul Delavrancea, care a crezut că Sturza are să se pocăiească. Delavrancea a fost de bună credință, dar azi vede căt de mult a fost inșelat. * * Am venit la guvern. Și atunci n’am cerut nici măcar să fiu* numit rector la universitate, ci am spus lui Sturza : Dumile Sturza, am făcut un program, pentru realizarea acestor idei înțeleg sa lucrăm. Și atunci dl. Sturza mi-a respins: Ai luptat pentru doue reforme mari Libertatea in alegeri și descentralizarea, primește ministerul de interne și retrasează-le. Si mi-au dat ministeru de interne. Dar am inceput imediat d. Sturza sa voiască a relua a relua firul de la 1888 și credea că am să tolerez aceasta. M’am retras și vedeți balul in care a adus țara in partidul liberal Pănă și polițaiul din Iași pus de mine, iși face de urît, dar nu sunt agenți interiori de vină, căci peștele de la cap se inpute. De la cap s’a impuțit acest guvern și de acum toți zapcii s’au impuțit. * soția să urmăm puțin pe d. Sturza in discursurile sale din Iași și Craiova La Iași a fost obiectiv, la Craiova a fost subiectiv. In Iași a spus cîte ceva din cele ce a făcut, dar n’a spus că a adus la îndeplinire ceia ce a făcut. La Craiova n’a spus nemic de ceia ce a făgăduit, dă e prea departe Craiova și ce-i pasă de făgăduelele făcute la Iași. D. Sturza a vorbit de disidenți și ne-a făcut pe toți desidenți M’a atacat pe mine, a atacat pe Aurelian, Lascar, Delavrancea, și chiar pe Stătescu, cu care trăește in separație de corp, in așteptarea divorsului , destul aceste nume, pentru ca să vă convingeți că tot statul major al partidului, sunt numiți desidenți de d. Sturzi. Adecă cum desidenți? Eu m’am dat afară singur din partid, Aurelian s’a dat afară singur ?, pentru ca să ne numim desidenți ? Dar poate că are dreptate d. Sturzi Noi suntem disidenți cu guvernul și guvernul cu partidul liberal național. Noi suntem liberali naționali și guvernamentalii sunt desidenți cu principiile liberale. Să vă dovedesc aceasta. Noi luptăm pentru realizarea principiilor liberale, pentru programul de la Iași, pe când Sturza de la venirea sa la putere și pănă, azi n’a făcut să mintă acest program, și aceste principii, așa că nu merită să stea in fruntea acestei țeri cari a făcut atâtea sacrificii de tirage.* Sturza in manifestul seu vorbit o de naționalism, libertate, democrație. Cu naționalismul știți resultatul: In oposiție Sturza a mâncat pe unguri și acum ungurii l’a mâncat fript. Ca naționalitate, azi transilvănenii plâng că n’au ascultat mai bine pe unguri decătre Sturza căci poate soarta lor ar fi mai bună In ceia ce privește tăerea subvențiilor, l’ași lua de pept și i-ași zice : - Cum ai îndrăznit să tai subvențiile de la Brașov, singura lumină a românilor de dincolo. Dacă n’ar fi decăt acest fapt, incă Sturza ar merita să fie renegat și hulit de intreaga țara. Intr’un cuvînt toate faptele lui Sturza dovidesc cu prisosință un lucru că inapoiază țara cu secole indărăt. Azi partidul conservator merge inainte și numai Sturza ține să rămăie in catacombele pivnițelor de la credite * ♦ * In programul liberal sea află in sens respectarea minorităților, ei bine Sturza a inlocuit-o prin domnia minorităței. La București sunt doi profesori, unul întrunește 60 voturi celălalt 16, d. Sturza alege rector pe cel cu mai puține voturi. Oare nu se domnia minorităței ? Din 16 consilieri comunali din Ploești 9 demisionează și după lege consiliului trebue disolvat și noi alegeri făcute, dar Sturza, sub domnia minorităței, reține pe cei 6 și face pentru 9 alegeri parțiale. A introdus anarhia in domnia legilor, judecând după faptele ce se văd, fără a ne mai ocupa de cele ce se fac in umbră.* * * Aplause frenetice întrerup cuvlntarea d-lui Fleva, de care dăm numai cu regret un rezumat palid. Ne oprim aci, vom reproduce in numărul de mâine continuarea discursul lui d-lui Eleva, in numărul nostru de poimă ne vom publica discursul măestru a lui Delavrancea, după notele stenografice. Manifestațiunea După ce adunarea primește in aclamare resoluția pe care o publicăm in fruntea ziarului, se declară intrunirea inchisă. Severin Minți Gesetlsciiaft fir ictrisÉ inilninp HD I 3ST ITTJBlTBEBa_______________ Vzina centrală de Electricitate din Iași Representant: Inginer S. MARCU STR. ȘTEFAN CEL MARE No. 2 (CASA NEUSCHOTZ) Cu onoare aducem la cunoștința onor. Public ieșan că am deschis birourile noastre oficiale pentru: Instalațiuni exterioara și interioara de ecleraj electric și da aplicația 213 a electricității pentru scopuri industriale, punăndu-ne la dispoziția onor. Public pentru executarea sus menționatelor instalațiuni. Avem intotdeauna un depozit insemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate din cele mai nou sistem precum și un bogat asortiment de lămpi de la cele mai simple pănă la cele mai elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a orașului Iași deci avînd exclusiv dreptul de a recepționa instalațiunile interioare, suntem singuri in măsura a face prețurile cele mai avantajoase esecutînd lucrările in modul cel mai solid și după toate regalele tehhnice, luănd garanțiile cele mai intinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expoziție, unde se va putea vedea o mare variațiune de Candelabre, Corpuri de iluminat, Mașini de incălzit, d călcat, de aprins țigări, ventilatoare, etc., toate puse in mișcare prin electricitate. Planuri, devise si orice alte informațiuni relative sunt gratuite «w FACEM ÎNLESNIRI DE PLATA Birourile sunt deschise de la 8-12 și de la 2-7. Cu toată stma, DIRECȚIUNEA' Administrația Berăriei Mi Aduce la cunoștința distinsei sale clientile că localul de iarnă va fi deschis tot timpul, cum și jocul de popier. Magasinul Hirsch Numai str. Lăpușneanu 32 Mare asort. de mobile, dormitoare sufragerii, saloan și birouri.x Covoare, stofe de mobie, scaune și mesure de, fantazie, oglinzi venețiene, balonuri, bronzuri, marochinărie. 0.3 oroaz Serviciul de masă Custoffe N. B. Prețurile sunt ca în celelalte magazi, in schimb insa marfa e aleasa și bună. M. END Dentist Str. Primăriei vis-a-vis de Teatru Național Consultații de la 9-12 a. m. și 2-5 p. m. N'A1 .0‘AS -Am'*** í*iar'L*Lv Apa minerală naturală, toni digestivă, reconstituantă AMEMI A—DYPEPSI A —DiHB £TUL De 4 secole isvorul Saint-Ligar la Pougues este cel mai univers alȘapri de către detori 3ear .‘n faună dintre apele purgative de arendat sau de vinzare MOȘIA FORASTI din județul Suceava in departe de 1 1/2 oara de gara Heci-Lespezi și 2 care de Fălticeni, in .latin e de 422 fălci, din care 320 fălci arătura, 80 fălci tînaț și 22 fale conținanl două iazuri cu pește și raci, înzestrate cu acarete foarte fune, se vinde de vaci, sau se dă in arendă cu începere de la 23 Aprilie 1300. Arendișul poate să facă sămănături de toamna in arătura ca este deja făcută și in aceia ce o va mai face in bătăturile de 2 ani și un an in cutime de 90 fălci. Doritorii sunt fugiți a se adresa pentru orice informații la subscrisul in orașul Pesticeni strali Stefan cel mire No. 25 Coalițiile pentru vintura cit și pentru arendare foarte favorabile. I. Cernitescu AVIS IMPORTANTAm onoare a aduce la cunoștința Onor. Public că la Susitsanu voiu deschide „HOTELUL CAROL I“ Casă de primul rang, situată in BUCURESCI, STADII LIPSCANI in centrul cel mai comercial al Capitalei și in apropiere de Ministere, Parlament, Palatele de Justiție’, Poșta și Telegraf, Casa de depunere, Bănci etc. Acest nou hotel are numeroase Camere și Saloane luxos și confortabil mobilate, Silă de Restarat, Salon de lectură, Telefon, Bis etc. in căt nu va lăsa nimic de dorit in ceea ce privește cerințele moderne ale confortului. Restaurantul Hotelului este prevăzut cu o bucătărie Francesă și Romană din cele mai alese și bine ingrijite iar vinurile și celefin alte consumațiuni ce se vor servi vor fi numii naturale. Serviciu Proft. Prețuri ridicate Cu deosebită stimă Antreprenorul, O. G. Iliescu