Evenimentul, iulie-septembrie 1899 (Anul 7, nr. 1854-1926)
1899-07-31 / nr. 1877
ANUL al Vn-lea No. 1877 ■IMU Jj.uJ ■ » lasumwaaan». v. ■. 3MMi tummwmnMt.tMmîMs<ammmmmw<m.,tai ± j ABONAMENTE, înainte pe un an . „ „ 6 luni . „ „ 3 luni . In străinătate un an Un număr 10 lunii •WM iilfftiMWmifflBWIfll r~,P ^ LCTr^ Q-i rli^ij)tfflfeBCgClBHiatewaiiMQ6gAM>rg«a ■■■N—lllill(l«lllllllllOlli]l'ItlMIlir inhini'li|'|ț|»|HWWI>MIWiillMMMIiMIII»IIBiWillWli»nil iii ( Lei 24 12 - 6 - 36 - REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STRADA LAPUȘNEANU No. 44 Xa,dIN NUMĂR, 10 BANI ZIAR COTIDIAN "■•»Sit«KWSAMBATA 31 IULIE 1899 !»wiw»ifrMy»riii??w 'imm g«■ \ »fi rtm íühíi■ rii—ihmm—mi mii im Amnneiuri, inserții preclam« Pe pagina 1 linia garmond Lei 4 >’ NI t» ii .. 2 r Hi „ • IV » Mufiuscrisurile cin Ui nu se inapoiesc Ln număr vechi 30 bolți ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEL TRAIAN LA CATUL I-iu 50 or. BBBB«fiii»MaiaM Biiaia«toateiasLu»gastas«aBdiiiimiii fiiaia»^^ KlHng Tisza și Românii Toastul lui Tisza, despre care am scris intr’un număr trecut un intreg articol, a dat naștere in Ungaria unei mari discuțiuni etnice politice. Polemicele dintre ziarele maghiare nu mai contenesc, unele aducînd omagiele lor ințelepciunei lui Tisza, altele criticînd cu vehemență, acest pas pe care l’a făcut un om politic maghiar intinzînd o mînă prietenească Romînilor subjugați de șovinismul maghiar și strigînd cu glas tare, care să treacă peste șapte hotare, că această atitudine e o erezie politică, o lovitură naționalităței maghiare, o tradare, aproape. Această urgie a elementului șovinist ungar, in contra unor vorbe numai, căci faptele din nenorocire nu sunt incă in concordanță cu discursurile ce să rostesc și cine știe de vor fi odată, e menită a ne da, limpede ca picătura de apă, apucăturile pătimașe și meschine de care sunt îmboldiți crainicii noștri vecini, in contra pașnicilor noștri frați nenorociți și asupriți. Totuși această notă discordantă, in întregul concert de anateme și de măsuri asupritoare luate contra Romînilor Transilvăneni, e un pas mare spre o evoluție a spiritelor in cosmopolitul stat maghiar. Faptul că un deputat ungur a avut acest curaj de a propovedui impacarea naționalităților, conviețuirea lor in comun, respectarea drepturilor fiecărei dintr’insa, compărtășirea puterei, punerea pe același rang, un fel de confederație deci, e un mare triumf pentru luptătorii naționaliști Romîni din Transilvania și arată strălucit, ca lumina soarelui, omenirei întregi, justele și adevăratele lor cerinți, demnele și stăruitoarele lor sforțări ca fiind întemeiate cu prisos, astupând gura celor ce nu vor, fie din om și ce caută, să le recunoască acest drept sfînt al lor. Adesea a fost de ajuns glasul unui om pentru a aduce la starea normală o stare anevoioasă și nedemnă de timpurile in care se manifestă. Glasul lui Tisza, ori cît de slab ar fi a dat cel puțin naștere unei diverging de opinii in pătura cultă maghiară și e de sperat că din această ciocnire va eși poate schinteia de libertate după care aleargă de atîțea amari de ani Romînii Transilvăneni. Lupta pentru dreptate, adevăr și libertate are astăzi părtași și printre rândurile asupritorilor. Romînii vor avea speranță ca cel puțin păsurile lor vor găsi un ecou cu de slab și’n inimi maghiare mai largi, mai umanitare, mai dedate cerințelor și drepturilor de viață a naționalităților. Contele Tisza prin atitudinea sa a dovedit lumei civilisate că și poporul maghiar are momentele sale bune, are fii cari înțeleg infamia și nedreptatea strigătoare ce se face de zeci și zeci de ani, unui popor, care nu cere decît recunoașterea naționalităței și dreptului seu de viață E un pas mare, toți vor recunoaște-o, dar totuși trist ca abia după 20 ani să se găsească un om, care să vie să recunoască dreptul de viața naționalităței Române. Mocsăey a fost cel intăi care a ridicat glasul pentru Romîni, astăzi vine Tisza și ridică și el acest glas de dreptate. Dar totuși nu putem aduce încă laude mari acestui pas, căci nu suntem incă siguri, că el se fie un pas franc spre dreptate, nu bănuim intențiunea omului de stat maghiar, dar suntem eu in drept a cere fapte mai inainte de a ne pronunța intr’un mod efectiv in astă privință. A fost curaj din partea lui Tisza de a ridica glasul pentru Romîni, dar acest curaj nu ajunge, ne mai trebue și curajul faptei. A ridica glasul pentru Romîni e poate o manoperă ghidoace pentru a ademeni pe Romini și a le închide ochii asupra noilor măsuri de maghiarizare ce să propun. Evenimentele din trecut, de la Kosuth incoace, au tot dreptul să ne facă pesimiști și ne indreptățesc a cere fapte și iar fapte, cu atît mai mult cu cit partidul din care face parte contele Tisza e la putere și in loc de a urma politica preconizată de el urmează o politică c’am in doi peri. Pentru ca să ne putem bucura complect de acest eveniment așteptăm ca viitorul să confirme făgăduințele prezente, așteptăm ca măsurile de maghiarizare să înceteze, așteptăm cu dreptate să nu se facă, ca Romînii să fie recunoscuți ca naționalitate aparte și atuncea numai atuncea, pesimismul nostru va dispărea și vom recunoaște că contele Tisza a fost un om franc loial și drept, pănă atuncea insă așteptăm. H G. S. S3IVRIR Grelo București Gelucă e craiu Bucureștiului. E năstuț, o figură plăcută și veșnic zâmbitoare, o mustecioară blondă și asvîrlită a la ștrengariu. Tot deauna imbracat după „ultima modă“, cu țigară in gură, bastonașu subsuoară și jobenu pe ceafă, iși face plimbările pe pod, uitîndu-se de sus, la fiecare și are o privire că parcă ș’ar bate joc de toată lumea; vezi intrînsu adevăratul tip de București, înainte de al cunoaște iți faci cu totu altă idee, decît după cel cunoști, căci Geluca e un biut de zahar , vesel, glumeț și bun de snoave chiar cînd n’are nici cinci parale, nu’i vorbă că asta îi să intîmplă rar. Ce să ’i faci ? ! așa-i viața de student și mai cu seamă de crai. Și știți de ce îi zic crai ?! Mă rog are o deosebită artă de captivă sexy frumos, și apoi tot el ștrengariu zice : „Ce au cu mine, zeu nu știu“ e mindru hoțu. Sunt unele plante, care cînd vine fluturile, să ’i sugă nectaru, să inchid și ii prinde intre petalele ei, așa a pățit și fluturașu de Gellu, a tot sburat din floare in floare, pînă ce a găsit una care să 7 prindă in mrejele ei, dar nu-i pare rău de loc, cred și eu, căci toată , viața nu te-ai mai sătura să ’i respiri parfumul ei îmbătător. Nelly și Gello ar putea înlocui pe Romeo și Julieta. Semne deosebite . Avea o deosebită patimă pentru pescuit, și imi spune că dacă ar avea un eleșteu în apropiere mai că nu s’ar putea abține. E coleg cu subsemnatu și descrie cu atîta patimă plăcerile pescuitului, incutmai că m'ar face amator și pe mine. București. Gheghe OESCAJRS VINE ETA ACAPIA Palatul Evenimentului Cu pași repezi mergem spre realizarea acelei mari inbunătățiri de care se va putea făli Evenimentul, acela de a avea palatul seu propriu. Deja Evenimentul posedă un local de redacție, care poate rivaliza cu localurile de redacție cele mai perfecționate, dar nu-i localul său propriu. Trebuie ca Evenimentul să îndeplinească și această ultimă îmbunătățire, trebuie să fie instalat in palatul seu, in casa sa. Vom ridica dar un palat al Evenimentului, unde va fi instalat exclusiv Evenimentul, cu redacția sa, cu administrația și tip grafia sa. Această clădire va cuprinde in corpul seu și o sală de concerte și spectacole, care cu un preț modest va fi la disposiția publicului. Modalitatea Prin cetitorii sei Evenimentul s-a ridicat și a isbutit să fie azi cel mai răspîndit ziar din Moldova, mulțumită constanței cetitorilor săi. Evenimentul își are azi existența asigurată și a putut să realiseze atâtea îmbunătățiri, așa ca să devie un ziar modern in toată înalta concepțiune a cuvântului. Cu ajutorul cetitorilor noștri ne am gândit să realismul și marea inbunătățire de care vorbim mai sus. Obligația Evenimentului Pentru a cimenta și mai mult legăturele intre Evenimentul și cetitorii mei, și a face cu putință fiecăruia de a participa nu numai fără risic dar încă cu un folos vădit și însemnat, la aceasta operă de propășire a Evenimentului, am crezut ca mijloc mai nimerit crearea de obligațiuni privilegiate a ziarului Evenimentul. Aceste obligațiuni sunt rambursurile prin tragerea la sorți in timp de 15 ani; este garantată in insuși proprietatea și toată averea mobilei a ziarului „Evenimentul“ și este transmisii prin indlasament la ordin. Valoarea obligațiunelor emise va servi exclusiv la îmbunătățirea ziarului și clădirea palatului Evenimentului. Dobînda Aceste obligațiuni comportă o dobândă anuală de 0 ° 0 plătibilă prin cupoane semestriale la administrația ziarului și in afară de aceasta dă drept la 30 ° C din beneficiarile netto ale ziarului. Această cotă a beneficiarilor, calculată după registrele administrației, va fi distribuită la 15 Februarie, a fiecărui an, la casa ziarului. Folosul Cetitorii noștrii realisează prin urmare un folos îndoit. Pe de o parte își asigură un capital care ii va aduce o dobîndă însemnată, căci în afară de dobînda de 6% a obligatiunei mai participă cu 30% din beneficiile netto ale ziarului, iar pe de altă parte, la o parte directă la realizarea Palatului Evenimentului, adica la realizarea acelei îmbunătățiri pe care fiecare din cetitorii noștri ar dori s’o vadă cu o oră mai înainte. ♦ * * Subscripția iedeschisă. Nu ne îndoim de concursul cetitorilor noștri, cari de atîtea ori au dovedit dragostea cu care țin la ziarul lor de predilecțiune, care n’au lăsat să treacă peistj fără a arăta iubirea lor nestrămutată pentru Evenimentul. Numai astfel fiecare va vedea cu ochii săi că „Evenimentul“ revine nedespărțit de orașu său, unde sa născut, trăind pentru vecie, in Iași, apărînd pentru vecie interesele și căușele Iașului și a Moldovei. repontagiu CONCURSUL ȘCOALELOR NORMALE Materiile cerute la concurs Până azi am dat cetitorilor noștri condițiunele ce trebuesc să întrunească acei ce vor să concureze la bursele școalelor normale de învățători, învățătoare institutori și institutoare, azi vom da materiele ce se cer la concursurile pentru aceste burse. 1) Pentru școalele normale de învățători, pentru secțiunea normală a azilului Elena Doamna și școalele normale de învățătoare din Craiova și Buzeu. a) Din limba română: O composițiune ușoară, descripțiune narațiune, scrisoare etc. b) Din aritmetică : O problemă de greutatea celor ce Se dau in clasa III secundară : c) Din caligrafie : O pagină dictando și alta caligrafie propriu zisă. In sălile in cari se fac lucrările in scris nu intră candidații și supraveghetorii. Candidații vor aduce necesariile pentru scris: cerneală, condei, penițe, hârtie sugătoare. Candidații, cari vor avea asupra lor cărți, caete sau foi scrise, vor fi moment eliminați de la concurs de cătră președinte și se va face despre aceasta mențiune in procesul-verbal. Art. 22. Probele orale vor fi : A. Pentru școalele normale de învățători și pentru secțiunea normală din azilul „Elena Doamna,“ școalele normale de învățătoare din Craiova și Buzeu : a) întrebări asupra limbei române, cetire cu voce tare și analiză ; b) Aritmetică și geometrie (exerciții și probleme ușoare). c) Istoria și geografa țarei: întrebările se vor face după programa analitică a școalei primare. Candidații pentru clasa III, seminariștii cu 8 clase, vor fi examinați din limba romînă, limba germană, matematici, istorie și geografie după programa analitică a clasei III de seminar. Președintele comisiunei va putea cere concursul profesorului de limba germană a școalei, care va examina acest obiect in fața comisiunei in complectul ei. B. Pentru școala normală de institutori și pentru școala normală de institutoare, întrebări asupra limbei romîne, limbei franceze, matematicilor, istoriei și geografiei, după programa primelor 8 clase secundare de fete (pentru fete). Art. 30. Taxele ce se vor percepe de la fie-care solvent sunt : 300 lei pe an pentru școalele normale de învățători barbați și 700 lei pe an pentru școala normală de institutoare, in aceste taxe nu sunt cuprinse nici îmbrăcămintea nici cărțile. REP. Drama zilei Intr’un sat lîngă Geneva locouia d-na Lesius, vădavă, care avea o moșioară ce o conducea fiul ei cel mai mare. D-na Lesius era foarte debila și de un timp suferea de o „brondiză“ cea ce o făcea sa întrebuințeze niște medicamente prescrise de un doctor i se dăduse o băutură răcoritoare și niște picături cu Belladona un narcotic foarte puternic, ea era îngrijită de o femee bătrână care veghea lingă dînsa, peste noapte trezindu-se și făcăndu-i sete ceru să-i dee din băutura răcoritoare, femeia îi umplu din nebăgare de samă și fiind și bumacă de somn din picăturile cu beladonă un păhărel mic, ceea ce continue o doză grozav de mare, acest medicament administrăndu-se numai in picături, îngrijitoare obosită de nopțile trecute care le ingheasă, adormi din nou, peste căt-va timp otrava făcăndu-și efectu, d-na lesull se sculă din pat și cum avea și ferbințeală din cauza boalei și contribuind efectul otraveieși din odaie luînd’o pe drum intr’o fugă nebună căzu intr’o fintână de la marginea satului, de o adîncime considerabilă. A doua zi de abia sa văzu lipsa și cercetând o găsi moartă in acea fîntână. Cadavrul avea un aspect ingrozitor, craniul era sdrobit cu desăvârșire. Autoritățile venind la fața focului și făcăndu-se cercetările au descoperit greșala bătrînii care a fost arestată, dar mai in urma pusa in libertate, constatăndu-se din instrucția luată că n’a făcut’o intenționat, iar biata bătrînă văzînd că a cauzat o moarte fără voia ei a ramas idioată, azi ie imposibil de a afla ceva de la dînsa. Gheghe Ecouri și Noutăți Calendarul : 30 iulie Răsăritul soarelui : 4.51 Apus : 7.20 Timpul : probabil frumos. Stagiunea de teatru In cursul sept. viitoare va avea loc o întrunirea a societăței dramatice, pentru a decide in definitiv asupra angajamentelor și repertorul viitoarei stagiune teatrală. Intre artistele ce vor fi angajate, sunt și d-nele Sabina Zater și Lica Poenariu. Grea alternativă Esterhazy, care-i un fumător nesațiabil și care a stat mult timp in Olanda. Intrînd Intr’o tutungerie a cerut tutun, „Mark Emile Zolan. Care-i cauza mă veți întreba ? Să v-o spun. Se știe că tutunul in Olanda e monopolizat de cățiva fabricanți. Aceștia de cînd cu afacerea JUreyfus au schimbat mărcile tutunului. Se găsește de atunci numai „tutun Mark Georges Picquart și „Mark Emile Zolan și Tabac de rebut Esterhazy” însă pe cănd cele două dintăi categorii conțin tutun excelent, cea din urma conține praf de tutun și combinație de tutun din țigări aruncate pe străzi. El se vinde cu 20 bani pachetul de o livră. Et pour cause, K * ■* Pentru cazul, lui Esterhazy puteți însă să faceți rezervele cuvenite, căci „sinon e vero, e den trovato” Gluma »Hei La tribunal corecțional : — Prevenitule, ești acuzat de faptul că in casa d-tale ai favorizat jocuri de hazard. 77 Mă eartă, Domnule Prezident, hazardul n’are ce căuta in afacerea, la mine se desbracă lumea pe față. Moș Veveriță.* fifii Turnici—r-——vin-n-r să ceti pe pagina a II-a Procesul Iațirmischii Băile Bălțătești La vreo patru kilometri depărtare de mănăstirea Văratec, pe drumul ce duce spre Piatra, se află o localitate climaterică, renumită prin băile și pozițiunea incintătoare. Bălțăteștii. Această stațiune, e situată în valea a trei dealuri prin care șerpuește un pirănaș mititel, cu acelaș nume. Frumuseța naturala, e amornizată și îndulcită prin mijloacele pe care mintea și gustul estetic le dă omului. Din pădurea din susul satului, deasă și nestrăbătută de nimene, mina omenească a făcut un parc foarte frumos, unde atlindu-te simți necesitatea de a admira, de a gîndi și de a visa... Din bordeele mici, umede și derăpanate, vile mari și frumoase au fost clădite. Locul de băi pentru felurite boli, local de inhalații, pentru cei bolnavi de piept, sală de piano, biliard, sală de dans, totul în tine ce e de neapărată trebuință unor băi tipice. In afară de toate acestea mai adăugind și o muzică bunișoară care începînd cu greaua și superbă uvertură : Rienzzi a lui Mozzart și gradat mergînd până la : „Vino lele, vino ’n cring Vină ’n brațe să te string“ Gintă pentru toate mințile și gusturile omenești. Ci o complectare a distracțielor ce sunt puse la dispoziția vizitatorilor sunt balurile ce au loc de două ori pe săptâmînă, Joia și Duminică. Intimitatea ce predomină, face ca aceste baluri să fie mult cercetate. Sumedenie de lume de la Neamț, Agapia, Piatra și mai cu seamă din Varatec, vine pentru a gusta cîteva clipe de mulțumire. Duminică, am fost Invitați de a lua parte la un bal aranjat cu mult farmec și gust. Cînd Intrai in sala de dans, „muzica cinta un vals, Kaltembergergrussen. Podoaba sălei, sunetul muzicei, luxul toaletelor, grațiele și sensurile dansatorilor, genlileta cu care furăm primiți, îmi procurară cîteva clipe de deliciu. In urmă abia, observ printre dansatoare : D-na Nenițescu-Galați, en rose et beige, dansatoarea cea mai elegantă și mai maiestoasă; d-ra Berlescu en rose, nimfă serbătoată; d-na Victoria Draghiceanu cea mai dulce figură a balului, sorentină en bleu; d-rele Guranescu, en gris și rose; E. Popescu; Aurelia Demetrescu en bleu et blanc; Borcescu en rose; Agripinne și Druzila Ionescu, en blanc; Iorgulescu en gris et bleu; Cihoski en blanc et noire; Pantazi, en blanc; Triandafil, en blanc; Garataș, en blanc et rose; d-nele Constantinescu dansatoare neobosită; Berlescu en noire et mauve; Garanescu en noire; Istrate, colonel Stroescu en bleu turquoise; Morțun; Christescu en blanc; Borcescu; Varlam en rose; Alimănescu en gris et blanc; Iorgulescu en bleu et blanc; Macri en gris; Maior Elefterescu en blanc; Baican en bleu et blanc; Trianda fil en mauve; Niculescu en noir; Nicolau en gris de lin; lamando en rose; Pantazi en blanc; Dimitriu en bleu eleotrope; Uescu; cap. Constantinescu; M. Popovici; Stroescu; Lucia Popescu en none; Racoviceanu. Printre domni remarcă-nii dr. Stamatin, colonel Stroescu, senator Istrate, Borcescu, Thierin, Gion, Gh. B. Mugur, Iamandy, Niculescu, Baican, student, A. Gurănescu, C. Drăghiceanu, Dobias, Alimănescu, Uescu, Berlescu, Pantazi, Subloc, Rossetti, .FOIȚA EVENIMENTULUI" CRIMELE ASCUNSE XXXII. Afacerea din Strada Cardinet Cum, pe de altă parte, nu sera în contra Pulcheriei decît bănuieli vagi de mărturie falsă, d-nul Thurier după un ultim Interogator foarte sumar, ordonă punerea iei în libertate ; cu toate acestea insărcină poliția ca s’o supravegheze de aproape. XXXIII. Instrucția era sfîrșită. Actele trebuiau să fie transmise camerei de punere sub acuzație. Nu mai iera nici un motiv de a se menținea secretul în care Laurent fusese ținut pănă atunci. Acest secret fu dat la lumină. Intăia trebuință ce făcu Laurent de această libertate relativă, fu de a ruga pe d. Glavon să vie să-l vadă. Părerea d-lui Glavon cu privire la Laurent, se schimbase într’un sens nefavorabil pentru acuzat. Această afacere Calissieriera marele proces criminal al zilei. Se vorbea de iei la Palatul Justiției și pretutindeni; se aștepta cu neliniște sfirșitul instrucției și deschiderea desbaterilor. Jurnalele țineau publicul suspendat și raporta indiscrețiile, adevărate sau false zisele, pe care și le puteau procura. Raportaseră două din confruntările lui Laurent cu Marietta, și reproduseră declarațiile atît de precise și de grave ale acesteia. De atunci, pentru public ca și pentru judecătorul instructor nu mai fusese nici cea mai mică îndoială : Laurent, recunoscut de victimă, iera ucigașul. Aceasta fusese și impresia d-nului Glavon, impresie penibilă și dureroasă înpotriva căreia în zadar încercase să lupte. Cu toate acestea la apelul lui Laurent, se grăbi să alerge. Prizonierul fusese adus în camera destinată la acest fel de Intervederi. Zărind pe acest tînăr, pe care-l cunoscuse altă dată vesel, fără grijă, fericit, acuma palid, slab, ochii înfuriați de grijă și de durere, bătrînul avocat tresări , dar își stăpîni această mișcare și căuta se ascundă această înfricoșătoarea convingere care se furișase încetul cu încetul în inima lui Laurent, îndurerat, i se aruncă în brațe. — Ah / Dumnezaiești !... strigă iei, în sfîrșit văd o figură prietinească, un om care-mi va înțelege desperarea, care mă va plînge... Ah ! vino, scumpul meu, dă-mi puțin curaj, ajută-mă cu sfaturile d-tale... scapă-mă. — Liniștește-te, liniștește-te, repetă d-nul Clavon mișcat, fără să vreie. Cu toate acestea, cu toate că această manifestare s-a mișcat, păstra o atitudine rece și silită. Laurent observă acest lucru: — Dar ce ai ? îl întrebă iei de o dată. Apoi, dindu-se îndărăt și privind pe avocat surprins, zăpăcit, murmură : — Ah ! Dumnezeule, oare și D-ta... și D-ta crezi... — Nu, copil nenorocit, nu, nu te cred vinovat, zise d-nul Glavon, care din ce în ce începu să capete mai multă milă pentru zei. — Ba da! crezi... Oh ! văd ieu... , Ah! D-zeule, prea mare se nenorocirea ! zise Laurent plîngînd. D-nul Glavon protestă că avusese mai totuși oarecare îndoială, dar că această îndoială, dar că simțea că această îndoială dispare , și în același timp strîngea mina lui Laurent în a lui. Acesta fixă asupra bătrînului avocat o privire recunoscătoare, și cu un glas blind și duios zise : — Mulțumesc... Da, se vrednică încă această mină de a strînge pe a d-tale nu se mînjiră de sînge. Și ce sînge ! acela al mamei mele... Nu, ie cu neputință, nu ie așa, și D-ta o înțelegi la sfîrșit. Ah ! Destulă nedreptate am avut, dar am ispășit-o, pot s’o spun, prin torturile pe care le sufăr de trei săptămîni. Dumnezeule ! cum poți să înduri astfel de lucruri fără să mori s’au să înebunești ? — Da, zise d-nul Glavon cu un ton grav, ai fost pedepsit într’un mod crud... A fi acuzat astfel de o dată de o crimă atît de îngrozitoare, se înfricoșător ! Și această acuzare ie falsă o cred, o simt după vorba D-tale, după inima mea care bate Ia unison cu a D-tale... Nu zise iei, aprizînduse, fiul nobilei și sfintei femei pe care am cunoscut-o, nu poate fi ucigașul iei ! — Nu-i așa? strigă Laurent ridicîndu-se brusc, că ie imposibil, lea care mă crescuse, care mă iubea și pe care o iubeam și ieu o ști bine, cu toate durerile pe care i le-am pricinuit.... Oare pe lingă reu am cultivat ieu aceste instincte de omor și de crimă ? Se opri brusc și plecă capul. — Dar tata ? murmură iei cu glasul stîns. -- Tatăl d-tale ? (va urma)