Evenimentul, octombrie-decembrie 1899 (Anul 7, nr. 1927-1996)

1899-10-26 / nr. 1944

ANUL AL Vn-lea No. 194& ABONAMENTE, înainte pe un an . „ „ 6 luni . „ „ 3 luni . In streinătate un an Lei 24 „ 12 6 -REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STRADA LAPUȘNEANU No. 44 Iași UN NUMĂR 10 BANI 36 Un număr 10 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN MARȚI 26 OCTOMBRIE 1899 Anunduri, inserții și Reclame Pq pagina 1 linia garmond Lei 4 v n ?j ?• 99 9 99 99 99 99 99 99 Manuscrisurile vechi nu zg înapoieze Un număr vechi 30 bani II III IV 99 99 99 /£. ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL 4 HOTEL TRAIAN LA CATUL I-iu 50 25 SUM A fi I U K Banca Națională și crisa Cronica judiciară Englezii din Iași și resboiul Informații Diverse_________ și după ce o ucise o îngroapă în grădină. Dar poliția află și o arestă pe neomenoasa creatură.* Vitriol. Heinrich Veldman din Salsburg, de ură că Marie Franklein refuzase să-l iee de soț în ziua nuntei aceștia ce a avut locjl acura o săptamînă se duse și-i aruncă în obrz vitriol, pe cind ieșea de la biserică. Leat. BANCA NAȚIONALA SI CB. Terminăm cu manifestul camerei de comerciu din capitală. In articolul nostru precedent, am arătat divergința ce există intrevederile exprimate de camera din București și cea din Iași, represintată prin d. G. D. Șerban. Apoi am relevat un fapt caracteristic. După noi, toți comercianții, toți financiarii din țară, critică cu vehemență atitudinea Băncii Naționale, care a îngreuiat afacerile și a înăsprit crisa, provenită prin rona recoltă. In privința aceasta n’am găsit o singură părere deosebită d in cel mai perfect acord a fost tot ce-i comerciant sau bancher in această privință. Mai mult, intr’o informațiune, ce n’a fost desmințită, am arătat cu ce nedumerire destinșii funcționari ai Băncei Naționale din Iași esecută ordinele Băncei din București, cîtă vreme i aduncul cugetărei lor, erau convinși cit de nejustificate erau acele măsuri. Iar din faptul că numai manifestul camerei de comerciu din București, a tămăiat Banca Națională, cerîndu-i să continue a lucra ca și pănă azi, am dedus că ie *cineva<r care dorește să dea camerei un rol politic, incurajînd pe Carada in lupta sa politică inpotriva guvernului.★ * * In sprijinul afirmărei noastre a venit un fapt nou, indiscutabil. In ziua de 14 Octomvrie, intrunindu-se Camera de comerciu din Galați, președintele ei d. N. N. Mădgeanu, a rostit o convintare însemnată prin care pe de o parte a arătat efectele crisei, și pe de altă parte a relatat o sumă de mijloace ce sunt de luat, pentru înlăturarea ei. Venind la atitudinea Băncei Naționale, d. Mădgeanu a «zis și noi reproducem textual: Domnilor, O alta cestiune de inaltă ordine economică care are cea mai mare inmurire asupra comerciului nostru este, acea a instituțiunilor noastre de credit. Cu această ocasiune, î mi permit a vă vorbi in treacăt despre Banca noastră Națională. încă de la înființarea ei, Statul i-a da privilegiile ce mai mari și aceasta natural numai in scopul ca și ea, la rtndul seu, să înlesnească și să vină in ajutorul comerciului. Nu este suficient ca ea să’și facă dar averile numai in timpuri normale și protejînd numai pe privilegiații sei, ci in Împrejurări grele ca cele prin care astăzi trecem ’i incumbă și i se impune chiar de a susține nevoile comerciului, chiar cu riscul de a perde întreg beneficiul seu intr’un an nenorocit ca acesta, încă de la începutul crisei marea sa datorie i-a fost pentru ca să susție comerciul iar nici de cum a’și pune lăcătele cele mari pe lăzi și apoi să dea tonul in intreaga Europă că, noi am fi in stare de perit lucru ce nu este adevărat. Aceasta gravă atitudine din partea Băncei, a vîrît spaima in bancherii din țară punîndu-i astfel in posițiune ca la rîndul lor, să restrîngă creditele comerciului cu desevîrșire. Deci după cum am avut onoarea a vă arăta, lovitura de moarte dată negoțului se daorește in primul rang numai și numai Băncei Naționale, pentru care intreg comercial țerei ’i va păstră o crudă recunoștință. In fața unei atari deplorabile stări, Onor, guvern bine ar face ca să ia serioase si urgente măsuri pentru indreptarea acestui mare rău restrîngîndu-i privilegiile de care se bucură, intrucit nu merită; căci, Băncile Nationale in alte state, la nevoi si crise ca cea actuală, ele dau tot concursul ca să susție prestigiul comerciului. Nemic nu se de adăugat. Sperăm că membrii camerei de comerciu din capitală, nu se vor mai lăsa a fi tîrîți in aventure periculoase ca cea de dăunăzi. D. Hainea Naționala starisa cutat „La Fileuse“ de Raff și d-șoara Lina Schwartz care a esecutat acompaniată fiind de orchestră, — „Concert j 8tuka de Weber, au provocat aplausele tuturor celor competenți in materie de muzică.] Ce se mai spun despre d-rele Jippa, Tatos și Juvellier ? Că succesul obțitnut a întrecut toate așteptările ? Dar si prin aceasta n’aș da decăt o ideie prea palidă despre entuziasmul provocat in intreaga existență. Atât Dinorad de Meyerbeer, căt și Mutta di Porțier de Auber au fost urmate de tunete de aplause. Acestea au ajuns la paroxism când d-ra Jippa a cântat „Unde te duci ?“ de Mezetti, desigur că executanta trebuia să se împartă de astă dată cu componistul. Serata s-a terminat cu cunoscuta operetă comică a lui Plouvier : „Frere et Soeur” Fiecare rol a fost interpretat bine din toate punctele de vedere, mulțumită distinsei profesoare de declamație a liceului. Dra Criticos le petit ramoneur - posedă pe lângă o voace frumoasă și un joc de scenă admirabil. D ra Criticos este fiica d-lui Criticos bine cunoscut Ieșenilor, fost in diferite rînduri consul al Greciei la Iași. D-rele Maria Popescu și Lucie Babencu n'au lăsat nimica de dorit, iar d ra Aglaia Popov a întrecut toate așteptările. Nu pot termina fără a aduce elogiile melodrei directoare a institutului care a știut să facă din elevele sale niște adevărate artiste și a pus in acelaș timp slujba lor, unei cauze atât de binecuvântate. Cred că mă fac interpretul întregului public spunând că d-sa merită recunoștința tuturor acelora ce dorescpropășirea instrucțiunei. ____________REP. In loc de Silueta lșoarei C. F. Botoșani. Cîteva zile incă și voi pleca. Fusesem decis a mă duce aiurea, de căt unde plec acum, insă am renunțat pentru simplul, dar pentru mine marele motiv, că aiurea e prea departe de aci. Prea departe, pentru mine, care cu suflet, viața, în sfîrșit cu totul sunt legat aici.] Dacă vara aceasta a fost pentru mulți și pentru vata desigur, de distracție și petrecere, apoi pentru mine a fost de suferinți și dureri, căci mult am suferit. Am avut momente in care luam deriziuni, pe care numai amintindumile acum mă îngrozesc. Dar toate leam învins, sperînd în viitor in apropiatul viitor. Cu dispr țmai tratat cum nu meritam, cu indiferență m’ai privit pe mine, care cu găleșie stăteam și te contemplam ! Cu puțini marea natură e îndurătoare, și nu tocmai eu voi fi făcînd parte din cei puțini.... De aceia și eu sufăr, hotărât a mai suferi atita vreme, cît forțele îmi vor permite și nu mă vor doborî. Iar cînd va sosi momentul fatal maximum de suferință cu toate că țin la viață, mă voi supune, și poate se vor găsi și de acei cari ma vor plînge........ D.ar să sper că nu vor ajunge lucrurile așa de departe, și nu cu tristeță va fi acest desnodămînt, ci cu bucurie și veselie și viața toată să o duc și să.... o ducem, cu bucurie și veselie.... Nico._ Ecouri și Noutăți Calendarul: 23 Oct. Răsăritul soarelui : 6.42 Apus : 4.45 Timpul : probabil frumos, Politica Se așteaptă cu nerăbdare recomandația Senatului Universitar pentru catedra de Anatomie Topografică de la Facultatea noastră de medicină. Doi candidați stau fața in față: doi d-rn P. Botinzat și Djuvara. Care din doi va fi fericitul ales al senatului Universitar ? D. dr. Djuvara sosește cu un mare renume, și se spune de d-sa mult bine. Pe d. dr. Bothezat îl cunoaștem cu toții. I e unul din cei mai distinși medici din Iași și iubit de toată lumea. Nimeni nu se indoește de cunostințele sale și conferințele ce a ținut i-au atras laudele tuturora. Pe care îl va recomanda Senatul Universitar ? N. Q reformă După cum am anunțat Camera de Comerciu va fi convocată in sesiune extraordinară pentru ziua de 28 Octombrie. Intre alte chestiuni, se va propune de către d. Rusu, secretarul acestei Camere, de a se obliga pe comercianți de a-și înscrie in condici și cantitatea de mărfuri vîndute. Prin acest mijloc, creded, Rusu, se va evita frauda, știindu-se exact cîtă marfă a vândut fiecare comerciant. Vom reveni. Englejii in război, cu cel mai mare sînge rece poporul englez privește desastrul de la Ladysmith. La dovadă reproducem părerea ziarului „Times“ care zice: „Națiunea va arăta că poate suporta cu curaj și demnitate un desastru cărui nimeni nu cearcă să-i micșureze importanța. Am suferit un eșec. Dar deja am făcut totul pentru a-l îndrepta. Până insă a se obține rezultatul dorit, trebuie să privim evenimentele ca oameni, fără a le exagera nici diminua“. Ci urna Zilei. Familia modernă. Intre părinți vorbind de copii lor: — Fiica mea mai mare urmează medicina ; cea mai mică și-a ales cariera de avocat.. — Dar fiul d-tale ? — Fiul meu ie amplaiat la o mare casă de confecțiuni pentru dame. __ Moș Veveriță. KE FUJIT AUfIU Serata ieșirii Varlam .Sâmbătă 23 Octombrie a avut loc la Teatrul Național mult așteptata serată muzicală literară dată de elevele institutului Varlam. Având in vedere nobilul scop al seratei ajutorarea cantinelor școlare, nu ne mirăm că sala era arhi-plină, că deja cu căteva zile înainte nu se mai găseau aproape nici un loc de statul fiu și al II-lea. La succesul obținut a contribuit desigur și prețiosul concurs al d-lor Candela, Mezetti, A. C. Cirillo și A. Cirillo. * a * * La ridicarea cortinei corul institutului alcătuit din elemente căt se poate de bine a intonat pe rând : ,,Imn de mărire“ de Flechtenmacher, ,,Ce te legeni codrule“ și „ Doina Olteanului“ de Mezetti. De prisos să spun că toate aceste bucăți au fost mult aplaudate. Dra Margareta Isăcescu a spus in mod căt se poate de expresiv ,,Rugămintea din urmă“ a lui Coșbuc , că o privește pe Anicuța Cârjă, ea e indeajuns de cunoscută publicului pentru a nu mai avea nevoe să insist asupra succesului obținut cu ,,Sorina lui Beldiceanu și „ Cerșitoarea“ a d-rei Adela Xenopol. D-ra Elena Topliceanu care a ese-i TRISTE E jalnică și veștedă pădurea ; In straturi frunza pe pămînt s așterne Iar prin văzduh șiraguri de cucoare ! Se duc pe rind de groaza tristei erne. S’a veștejit și nucul din grădină; Privind la el mânăbușește plînsul , La umbra lui ne-am dezvălit iubirea. Cît dor aprins și taine știe dînsul! Sunt ani de-atunci și dragostea de tine Se zbate-n dureroasă agonie. Cu cît incerc s’o uit, mai viu s-aprinde Și plîng că-mi pari tot mai străină mie. Dramele Zilei Criminală. Elenora Garitschy în vrîslă de douăzeci și șapte de ani, de profesie lucratoare se înamorează de un anume Frantz Schart din Wurtenberg, om în vîrsta de 33 de ani, însurat și care avea și o copilă de 8 ani. Schart făcuse curte și întreținuse cîtva timp relațiuni cu Eleonora Garitschy, iar aceasta iubindu-l îi ceru să o ieie în căsătorie. El refuși zicind că nu-și va lasă soția cu toate că n’o iubește, dar fiindcă își adoră copilul și nu vrea să-i dea o mamă vitregă. Ca să distrugă piedica ce-o oprea a fi fericită, Eleonora Curuischy fură fetița pe cînd nu era acolo mama ei LMlei și Orientul Nici mai mult, nici mai puțin din Lindley a luat comunele noastre in antreprisă, confundînd țara noastră cu vr'o provincie cucerită din orientul depărtat. Intă cea ce citim in Epoca de la 22 Octombrie. In ședința Consiliului Comunal de la 15 curent s’a dat pe față un lucru scandalos, care a uimit pe consilieri și desigur va uimi toată lumea, zice Tribuna din Craiova. Fostul primar colectivist Romanescu a făcut contract cu inginerul hidrolog Lindley, să-i plătească Comuna 200,000 lei pentru studiile pregătitoare ale alimentarei orașului cu apă. Auziți 200,000 lei pentru studii asupra alimentării cu apă, cînd se pot găsi higrologi tot ași de reputați cari să întreprindă o aseminea lucrări pentru 15, cel mult 20000 lei. Și ceva mai mult, sunt societăți cari voesc să ia această concesiune și se oferă a face gratuit studiile și pe socoteala lor. Înțelege oricine ce jaf era să fie in averea Comunei dacă un asemenea contract rămînea in vigoare. Și se mai laudă Domnii colectiviști cu administrația lor. Cea ce se pusese la cale de către colectiviști din Craiova, s’a pus in aplicare de către fraților ocultiști din Iași de tristă memorie, avînd in cap pe cinstitul d-nu N. Gane agentul Național. Probabil că D nn Lindley ori o manie pentru suma de 200,000, căci această sumă a fost suptă de dînsul pentru așa zise studii pentru alimentarea orașului. Iași cu apă, din casa noastră comunală. Căt privești valoarea studiilor sale se comitem toți, s’a dus la carpați in județul Neamț să ne arate un pîrău care se termina printr’o mlaștină, și pe cari orice Badea Ion putea să na facă același servicii pentru 2 lei, dar nu pentru 200,000 lei Deosebirea este că d-nu Linly este un Badea Ion care costă mult, și care in 1872 voia să ne dea apă din Cacaina. Profetul seu a fost refuzat de consiliu Technic superior, să sperăm că aceeași soartă va avea și actuala fasmatagorie bon pour l’Orient. D-nn Lindley care din Englez a devenit german, ar putea să se facă și roman, și in acest cas ar fi un demn representant hydrolog al ocultei noastre. Să ia măsuri severe de obiceiu contra speculatorilor cari vnșață populația prin diferite meșteșuguri, pentru ce oare nu se face nimica și contra acestor hydrologi? cam vin să speculeze buna credință a noastră in schimbul unor lumi însemnate. Cașurile sunt nenumărate, toți cunoaștem cea ce am pățit noi și ronuna București cu acești specialiști. CRONICA JUDICIARA Procesul mecanicii Alfons Sion Mărturii, Sâmbătă 23 Octombrie s’a continuat în fața tribunalului secția l-a, procesul mecanicului Alfons Sion, acuzat de omor prin imprudență cu ocazia deraierei trenului la Bîrnova, in ziua de 21 Februarie a. c. Rămăsese de Vineri, de ascultat încă doi martori, și anume : mecanicul Bâteanu și Nicolivici. După ce sa procedat la ascultarea și acestor doi martori, dl. președinte dă cuvîntul d-lui procuror general spre ași face rechizitorul. Rechizitorul Dl. procuror începe prin a spune, că pe de o parte sarcina sa este ușurată, prin faptul că azi mecanicul Sion, nu se mai apără pe tema că vitesometrul era defectuos, și că și-a schimbat modul său de apărare,pe de altă parte, sarcina îi este îngreuiată, prin faptul că a trecut de la data catastrofei aproape 9 luni și deci opinia publică nu mai este atît de alarmată. D-sa spune, că nu va vorbi de experiențele cu vitesometru, nici de procesul verbal al d-lor, Corban și Panaitescu, nici că viteza a fost extraordinară și nici de raportul d-lui Saligny. D-sa va căuta să dovedească că numai prin imprudență și negligerița, mecanicul Sion a fost cauza morței a doi oameni și rănirei mai multor. Martorul Costea spune zice dl. procuror—că a făcut rapoarte, contra faptului că pe asta pantă toate trenurile veneau cu o viteză foarte mare, iar martorul Leon Vito, zice că e ceva obihiuit viteza cu care a venit Sion, căci toți veneau cu aceiași viteză, și că martorul în calitatea sa de inginer, a cerut sa se supraînalțeze linia. Voi căuta să zdrobesc—continuă dl. procuror - afirmările martorilor, arătindu-ve aici 12 bande, de pe care se constată ca viteza nu a fost mai mare de 40 km. Dl. avocat Sion. Din sutele de bande, le-ați ales pe acele care vă convin și ați găsit că numai de 12 ori trenul a venit pe această pantă cu o viteză de 40 k.m. pe oră. Dl. procuror, continuind zice că la 20 Februar, dl. inginer Costea, a găsit linia în regulă, deci nu e de admis că a doua zi, la 21 Februar să fi fost defectuoasă. Venind la faptul că se puneau 2 mașini, una fiind ajutătoare, și că mecanicul Sion, zice ca asta ar fi fost cauza accidentului, afirmarea acestuia cade, din cauză că mașina ajutătoare prin greutatea ei ar fi putut din contra, modera mersul, dacă mecanicul Sion ar fi Irinat. Prin faptul că ia Birnova a intrat trenul și s’a oprit bine, se dovedește că Irina a funcționat complect până la Birnova. Cînd a ajuns la Birnova, trenul era la întârziere, și din acestă cauză, Sion ca să nu capete amendă, a mărit viteza, lucru ce a pricinuit catastrofa. Experții, după bandă, spun că de la Bîrnova și pănă la locul unde trenul a atins maximum de viteză, 90 k n. pe oră, nu s-a făcut nici o înfrițare. Vitezometrul funcționa forte bine, căci s’a făcut după aceia experiențe cu dînsul. Sion, lăsînd ca trenul să ia o viteză de trei ori mai mare, decît acea reglementară, a călcat regulamentul. Cauza accidentului se datorește ne .FORȚA EVENIMENTULUI* CRIMELE 131 ASCUNSE x. Afacerea din Strada Carolinei începu să se gândească atunci la aptitudinile minunate ale lui Laurent: „Ce om ! se gândea iei. Oh ! și când are să intre sub măna mea !....* Și întrevedea o serie monstruoasă de crime săvârșite în comun. In timpul acetei vărsări de oroare și de sînge, figura bătrânului mizerabil strălucea ca o lumină infernală. A doua zi dimineață, alungase aceste gînduri pentru a se ocupa cu chipul în care va dicta condițiunile și în care va trata cu poliția. In parte planul iera deja făcut, și nu-i fu greu să-l complecteze. Pe la zece, Moule intră. Lubin se rădică și-l primi cu dispoziția liniștită și sigură a unui om care are să înceapă o discuție și i e sigur că are să aibă toate avantajule. Figura inspectorului de poliție exprimă iritația, supărarea, mănia. Pun ramașag, că te așteptăm să mă vezi mai devreme. Intr’adevăr, mă așteptam să te văd aseară. Iți închipuiai că n’am nimic mai grabnic de făcut decît să te arunc pe urma lui Simonin— Doamne ! ei da, mă mir că ai lasat se se piardă astfel douăzeci și patru de clasuri. Dar de unde știi că le-am perdut, și că n’am trimis pe un altul în locul tău ? — De unde știu ? Nu’ți e bună ! Da atunci ce mai cauți pe aici ? Moule cam strîmbă din nas. Doar, urmă Lubin, că vrai să mă distrezi puțin și să mă faci să gust farmecul convorbirei d-tale... Ohhi foarte bine , atunci să vorbim. Poftim șezi. Canalie ! zise Moule aruncând lui Lubin o privire fulgerătoare. Buni zise acesta, începi să mă înjuri ! convorbirea promite să fie încîntătoare. Să urmăm. — Ascultă, zise Moule, să vorbim serios. Ți-ai bătut joc de mine. ți-ai făcut jocul aparte și ai crezut că în urmă j vei dicta condițiile. Lubin se înclină în semn de afirmare. — Poftim, urmă Moule, ce câștigi când te slujești de pungași de tagma ta. — Ie adevărat, zise Lubin, dar aceasta nu te va impedeca ca să te slujești și de acum înainte tot de mine. — Te înșeli. M’ai făcut să fac școală, și are să-mi profite. — N’are să-ți profite. Poftim ! Să nu mai facem pe isteții. Aici n’ai făcut nici o școală , adresându-te mă știai perfect la ce te expuneai.... Mă faci să mor de rîs cu hotărîrea d-tale de a întrebuința de acum înainte numai oameni cinstiți, curați ! Mofturi de polițist! îți încerca asta altă dată, sau mai degrabă ai fi făcut ca acest lucru să pară, pentru edificarea sufletelor virtuoase. Căci știi bine că nu sera cu putință. Un om cinstit, dacă vre-o dată s’a înfățișat vre-unul pentru această meserie începe să urmărească cu conștiinciozitate și fără nici un gînd reu ; se învârtește, mirosă, se întoarce, ascultă, privește, dar nici nu vede, nici nu prinde nimic și se întoarce cu ce s’a dus Din potrivă, bătrânul câne din ocnă, fără atâta încurcătură, se duce drept la cursă și ți-1 înhață , numai atât că în loc de a raporta prostește, face semn că știe unde ie vânatul și că are să ți-1 arate dacă vrai să-i dai și lui o bună parte. Ie de condamnat ? Aceasta ie povestea mea. Și ieu îți pun : dă-mi partea mea ! Mouse nu răspunse Continuă să se preumble prin celulă rădicând din umeri cu un aier de nerăbdare și de confuzie. Pentru un observator examinarea acestor două fizionomii ar fi fost un studiu curios, unul înșelător și făcîndu-se că ie înșelatul celalt înșelat și crezind că joacă rolul contrar. Și toate acestea rînduite cu o perfecție pe care numai poliția, diplomația și ocna, pot s’o deie și pe care teatrul n’o va atinge nici odată. — Da, ie foarte frumos, zise Moule , ași conveni chiar că ie bine jucat dacă n’ași întrevedea alături de aceasta o mică cursă de care am fost înșelată altă dată, dar de care n’am să mă mai las prins. I — Care ? zise Lubin ! Ei! Dumnezeule ! acesta ! să faci pe i priceputul, să făgăduești marea cu sarea , atunci când nu iești in măsură să dai nici cel mai mic lucru și să obții sub acest pretext destul de comod, toate bunurile și toate avantajele. — Lubin se rădică repede și - l întrerupse. (Va urma).