Evenimentul, noembrie-decembrie 1900 - ianuarie 1901 (Anul 8, nr. 216-280)

1900-11-26 / nr. 236

No. 236 Buletin Parlamentar CAMERA — Ședința de la 24 Noembrie. — Ședința se deschide la orele 2 p. m. sub preșidenția d-lui Gh. Gr. Can­­tacuzino. Prezenți 29 de deputați. Se fac formalitățile obișnuite. D. N. Filipescu, ministru de do­menii, depune două proiecte de legi votate de Senat asupra cedării unui teren și asupra aprovizionării cu fu­­ragiu. D. Gregoriade cere cîte­va expli­­cațiuni d-lui ministru de finanțe a­­supra amenzilor aplicate pentru con­travenții la legea zaharinei. D. Gregoriade găsește ca nu se procedează bine. D. P. P. Carp, ministru de finanțe, răspunde dînd explicațiuni asupra prevederilor legei. S’a acordat un ter­men pentru arătarea cantităților de zaharina aflate în depozit; cei cari n’au făcut’o au fost, conform legei, considerați ca contravenienți. D. ministru de finanțe explică că amenzile au fost aplicate în mod mo­derat și s’a urmat conform legei ce intră în ordinea zilei. Alegerea unui al III-lea membru pentru Casa de Depuneri. înainte de despuiarea scrutinului se dă cuvintul d-lui Pallade, în ches­tiune personală. D. Pallade spune că lipsind d­­oi miniștri de justiție și de răsboiu cari au motivat chestiunea sa personală, nu o poate desvolta, dorind să fie de față acei miniștri D. P. P. Carp, răspunde că, con­form uzanțelor parlamentare, când un deputat are o chestiune personală cu un ministru, se comunică acelui mi­nistru. D. Lahovary lipsește din Ca­pitală, fiind plecat să-și exercite drepturile cetățenești de alegător, la alegerile din Vîlcea. Se va comunica d-lui Maiorescu, ministru de justiție, chestiunea per­sonală, pentru a fi la dispoziția d lui Pallade, cît mai în grabă. D. G. Florian cere cuvîntul în ces­­tiune personală cu d. Pallade, (sgo­­mot). D. Pallade replică, că pentru dem­nitatea parlamentului, nu poate răs­punde la această cestiune personală, de­oare­ce d. Florian nu a anunțat, de ieri, conform regulamentului, că are o cestiune personală cu d-sa (sgomot mare). D. G. Dobrescu­, spune că majo­ritatea nu trebuie să uite că va veni vremea, cind va fi pe băncile mino­rității, și prin urmare nu trebue se intrebuințeze sisteme regretabile. D. Tache Ionescu declară că ia cu­­vîntul, asesizat de vorbele d-lui Do­­brescu. Majoritatea își dă seama că va fi odată minoritate, și nu se gin­­dește să atingă demnitatea reprezen­tanților opozițiunei, vroind prin a­­ceasta să micșoreze valoarea cuvin­telor lor, dacă au vreo valoare. D. Dobrescu de asemenea a făcut o opoziție hotărîtă guvernului Sturdza Pe timpul guvernului liberal, eu personal nu am să mă plîng că nu am fost ascultat de camera liberală; ba incă am fost așa de ascultat in­cît insuși primul ministru a trebuit să mă injure ca să sfarme această atențiune a Camerei. (Aplause). D. Pallade, avînd la spate majo­­riattea liberală, de multe ori, cum se zice in franțuzește, a spart zahar pe spinarea mea. Am răspuns și eu, dacă nu gă­seam un cuvînt de duh, eram în­vinsul zilei, in ori­ ce caz nu am re­gretul că am primit mai mult de­cît am dat. (Aplause). D. Florian are dreptul să facă ces­tiune personală cu d. Palladi, căci acesta, ieri, cînd d. Florian a cerut cuvîntul, a avut o expresie atingă­­toare pentru dînsul, zicînd : Așa lă­muriri... Nu știu cum va uza d. Florian de dreptul d’a face cestiune personală, însă are acest drept (aplause). D. președinte citește articolul din regulament și constată că d Florian poate cere cuvîntul în cestiune per­sonală, de­oare­ce aceasta este însă în legătură cu cestiunea personală a d-lui Palladi, amină întreaga discu­­țiune pe mîine. Se comunică rezultatul votului pre­ce­dent. Este ales d. C. Rădulescu. Camera,trece apoi in secțiuni Ședința se ridică la orele 3 și 15. u­mile cuvinte ale preotului, tăcerea­ și misticismul formelor simbolice,­ lasă o notă de melancolie în sufle­­­tul meu, precum o rază de lumină a unui soare, ce apune, străbate lung prin geamul violet și să joacă pe în­tunecații păreți ai bisericei. Iată de ce mie nu-mi prea convine să pășesc în aseminea împrejurări pe pragul locașului lui D-zeu. Și, to­tuși, nici un act din viața omenească nu-i înconjurat de mai multă solem­nitate nicăieri nu s’a pus mai mult temeiu pe forma­ externă, ca și cum pare că conținutul acestui act ar fi gol, și n’ar fi capabil de a ne da nimic. Eu văd, din contra mai mult fond in căsătorie și de aceia formele îmi par banale, ba chiar ea se desvolta in detrimentul elemetelor interne, care remin întunecate. Zicînd acestea nu vreau să mă pun rău cu nici o sfintă , vreau numai să constat că solemnitatea religioasă e prea banală, prea aducătoare a­­minte a timpurilor barbare și in­culte. Aici o nouă explicație, care arată de ce nu merg la cununii. Dar dacă aici sunt așa, apoi nicseri nu-i mai multă gingășie de­cît la nunți. Se pare că fericirea care stăpînește su­fletele celor care-și leagă viața în­­preună, se revarsă asupra întregei mulțimi de dansatori. Eu unul, mă simțiam vesel de tot dacă în vrrtojul valsului pe la nunți puteam gusta clipe atît de fericite. Astă­zi, retras intr’un colțișor, de­parte de ochii răutăcioși și curioși ai mulțimei am asistat ln­ nunta d-rei Antoineta Lovinescu, una din florile cari străluciau mai cu putere la noi cu d. căpitan G. Hurban din Huși. Poate pentru că era prima petre­cere din anul acesta și mai mult din causa simpatiilor de care se bucură familia Lovinescu, față cu toți care o cunosc, biserica Adormirea, era ticsită, cuprinzînd tot ce orașul are mai elegant, mai frumos și mai cult. Ș’n această mulțime d-șoara An­toinette Lovinescu, frumoasa mireasă, intr’ofe splendidă toaletă albă apare in toată frumuseța ei. Am distins pa­u­ nele : Leontina Albu, Elena Samson, Profira Lovi­­nescu, Elisa Strejescu, Frosa Ivan, Ghițăscu, Alexandrina Stamati, Cleo­patra Mille, Virginia Rossignon, En­glrd, Cleopatra Stamati, Elena Go­rovei, Marie Ifrim, Zaharian, Marie Petrescu, Ana colonel Brătoianu, E­­lena Gheleme, Marie Fotino, Profira Ghițescu etc. etc D-rele; Margareta și Elena Rossig­non, Virginie Lovinescu, Natalie Ioan, Natalie Ghițescu, Elena Sinescu, Za­harian, Berișteanu, Belici, Mina Sie­gler, și Frederica Wiesler etc. etc. Printre domni Tot sensul ar fi ci­­vivil și militar in corpore. Teatru. Mai multe domnișoare din socie­tate au hotărît să dea o serată tea­trală, in sala teatrului din localitate, n beneficiul săracilor. Scopul e des­tul de lăudabil, și sper că pe lingă reușita materială, vom avea și cea morală, căci nici nu vrem să ne gîndim la vre-o farsă de „Teatru in Teatru ?—Evenimentul, care in­tot­­dea­una a dat concursul d­minelor fru­moase, nici pentru astă dată nu se va da inapoi. Bal­urii. Magistrații și avocații, au hotărît intru ziua de 16 Decembrie a. a. darea unui bal cu tombolă, in scop e a se face o bibliotecă pe lîngâ Tribunalul local. Vom face cuvenita dare de seamă. Clopotar. X „Epoca“ afirmă că după fuziunea „Drapelului“ și a „Secolului XX“ va apare un nou ziar liberal, pus sub conducerea d-lui I. Teodorescu, pri­mul nostru redactor. Știrea e de două ori falsă; nici „Secolul XX nu va dispare, nici d. I. Teodorescu nu va fi prim-redactor la ziarul liberal, chiar fuzionat cu „Drapelul“, zice Adevărul. m DIN LOCALITATE Ministerul școalelor a ce­rut revizorului școlar că pă­nă în 10 zile să s trimeată un plan al orașului Iași, în care să fie prevăzute toate localurile de școli primare publice D. I. Ghibănescu, a fost nu­mit pedagog, la Seminarul­­ Veniamin din localitate. Y­. Ni se comunică din Doro­­hoi, că zilele aceste, o bandă de hoți de cai au săvîrșit un mare număr de furturi. Se crede că îndrăzneții hoți sunt de loc de peste Prut. S’au luat măsuri serioase, pentru prinderea furilor. Mîine, va avea loc în sala teatrului-circ Sidoli, o mare serată muzicală-Literară, da­­­­tă de societatea ,,Athena“. țe­mîne Duminică la ora 2­­ p. m. societatea „Viitorul“ I va ținea conferință in sala­­ de recepție a Seminarului. Părintele V. Marțian, Li­cențiat in teologie, va vorbi de astă-dată CIP și se scrie din București că proiectul d lui Maiorescu, privitor la ministrul de jus­tiție, a fost respins de sec­­țiunele VI și VII ale came­rei. Primindu-se demisia d-lui Gr. C. Buțureanu din postul de inspector al învățămîntu­­lui primar, ministrul școlar a repartizat, precum urmează, serviciul inspectorilor școlari: d-l Patrician, pentru Moldova; d-1 Floru pentru Muntenia ; d. D. Meissner, inspector ge­neral pentru toată țara. Aflăm că Mercuri, în 29 Noembrie va avea loc la Ro­man, un festival artistic dat de cătră cunoscută artista Ella B. Diau­, cu concursul mai multor distinși artiști, în beneficiul societăței studen­țești „Solidaritatea“. Din partea societăței­­ „So­lidaritatea“, va fi trimis de student Rudolf Suțu. Luni vom da și frumo­sul program al acestei ser­bări. o Azi dimineață, s’a oficiat in capela cimitirului din loca­litate, un serviciu religios in amintirea caritabilelor domne Elena Sc. Manu, Catinca și Lucia Suțu. Domnul C. N­ Paraschivescu, a dat la lumină o broșură cu titlul „Proiect pentru îmbu­nătățirea stărei noastre eco­nomice și pentru operațiuni financiare, cu care să se rea­­liseze 250—500 milioane pen­tru țară, fără dări, fără îm­prumuturi, fără înstreinarea avuției naționale“. Vom cerceta mai de aproa­pe acest studiu. 3rl CONVOCARE Toți domnii profesori, toate elevele și toți elevii Conser­vatorului local, sunt invitați a se întruni Luni 27, vara 7 seara în localul școalei spre a se consfătui cu privire , la zvonul ce circulă cum că a­­ceastă instituțiune va fi des­ființată începînd de la Apri­lie viitor. La cercul studiilor economice și financiare s’a luat hotarîrea a se ține o serie de conferințe, ale căror subiecte le vom anunța în curînd. Luni sara, oara 8 luni. in localul școalei comerciale de gradul II, va avea loc conferința d-lui Gr. L. Trancu, despre „Spiritul de economie la noi”1. Pot lua parte și persoane streine cercului, introduse de un membru cercului.­­ S’a distribuit la Cameră următo­rul raport, carn însoțește proectul de lege de mai jos. Domnilor Deputați, Comitetul delegaților de secțiuni, compus din D-nii: Marinescu P. pentru secțiunea I; Cantacuzino Leon „ „ II; Manolescu T. „ „ III; Bobeica C. „ ,, IV; Cancicov V. ,­ „ V; Teodora Emil „ „ VII, și sub­semnatul pentru secțiunea VI, intrunindu-se, în ziua de 30 Martie a. c., sub președinția d-lui Manoles­cu Teodor, a luat în deliberare pro­iectul de lege, votat de Senat în șe­dința de la 4 Martie 1900, relativ la declararea de alienabile a locurilor de casă dobîndite de locuitorii co­munei Urbane Buzeu, în virtutea le­gei din 1864. Acest proiect de lege, votat de Cameră în ședința de la 4 Februa­rie 1900, a fost modificat de Senat prin suprimarea art. 2, care era ast­fel redactat: înstrăinările locurilor de casă, constituirile de dotă și de ori-ce alte drepturi reale făcute în conformitate cu codul civil de acești locuitori de la 1864 încoace, sunt și rămîn valabile. Prin această suprimare se înlătu­ră partea principală a proiectului de lege, cea relativă la vînzările deja e­­fectuate, de aceea comitetul delega­ților a modificat proiectul votat de Senat, admițind redacțiunea adopta­tă de Cameră, și -l supune apreciă­­rei D- voastre. Considerantele pe cari se reazimă comitetul delegaților, pentru a men­ține vechea red­acțiune, sunt cele ce urmează:­­ SENATUL. — Ședința de la 24 Noembrie — Ședința se deschide la orele 2.10 sub președința d-lui C. Boerescu. Prezenți 78 d-nn­ senatori. D. Titu Maiorescu depune mai multe proiecte de recunoașteri și indigenate. Se votează recunoașterea d-lui Ma­nole N. Stroe; pentru indigenatu d-lui Friderich Carlsberg votul e nul. Votul pentru recunoașterea d-lui Ion Rusu e nul. La orele 3 ședința se ridică. INFORMAȚII DIN ȚARA PETRECERILE DIN FĂLTICENI. O n**n*fl' ori de cîte ori pășesc într’o bise­rică cu prilejul vre-unei cununii. al­ EVENIMENTUL IN 1864 multe din orașele și tîr­­gurile noastre aveau o întindere și o populațiune mică , iar in jurul și aproape în raza lor era o populație formată din locuitori plugari, foști clăcași, pe cari legea din 1864 ,i-a împroprietărit,­ dîndu-le ca locuri de casă locurile ce ocupau chiar lingă oraș. Noua viață politică și economică ce se deschide după 1864, și mai a­­les după construirea căilor ferate și a nouilor mijloace de comunicațiu­­ne, dă orașelor o mișcare comercială și industrială care aduce sporirea populațiunei și întinderea razei ora­șelor peste locurile ocupate de foștii împroprietăriți. Pe locurile ocupate de aceștia se ridică edificii costisi­toare , iar comunele întind lucrările de edilitate , pasage, iluminat și lu­crările de înfrumusețare, în­cît cu­prinde in raza sa toate aceste lu­crări. Aceasta este, D-lor deputați, fe­nomenul care se petrece în toate o­rașele și târgurile noastre, de aceea vedem cerîndu-se, pe rind, de o mul­țime din orașe a se regula cestiu­­inalienabilităței locurilor de casă date foștilor clăcași și cari acum se gă­sesc in raza orașelor. Dar cele mai multe din aceste locuri sunt înstră­inate deja : unele constituesc astăzi fonduri dotate, altele sunt ipotecate. S’au făcut clădiri costisitoare și toa­te sunt expuse acum nesiguranței din causa disposiției legei din 1864. Iată de ce legea, așa cum a fost vo­tată de Senat, nu remediază de­cît o mică parte a răului, cea care pri­vește viitorul, care nu este cea mai importantă, mai toate acele locuri fiind deja vîndute de cei cari le po­sedau in virtutea legei din 1864. Din discuțiunile urmate în Senat se pare că maturul corp s’a preocu­pat mai mult de litera legei de­cît de intejia legiuitorului. Și este evi­dent că legiuitorul, cu intenția de a asigura proprietatea rurală ce se dă foștilor clăcași, se preocupa de cei ce ocupau satele, nu de­c­i ce lo­cuiau în oraș sau lingă oraș, și cari cu timpul au părăsit ocupațiile agri­cole, cînd s’a dezvoltat mișcarea co­mercială in orașele unde locuiau. Cu timpul, cînd orașele și tîrgurile au luat o mai mare desvoltare, înstrăi­narea acestor locuri era nu numai in interesul înfrumusețări și dez­­voltarei orașelor și în interesul foș­tilor clăcași cari au vîndut aceste locuri cu prețuri foarte avantagioa­­se. Disposițiunile legei din 1864 se mențin, dar fără nici un interes nici pentru ei, nici pentru oraș. De alt­fel, în cazul orașului Buzeu, lucrul este și mai ușor, căci locuri­le specificate în actualul proiect de lege au fost ocupate de foștii clăcași ai moșiei Vatra, proprietatea Epis­copiei de Buzeu, ca embaticari Acestea sunt, D-lor deputați, con­­siderantele cari ne fac a vă ruga să primiți proiectul de lege așa după cum a fost votat în ședința de la 4 februarie 1900, și care este urmă­torul. Raportor: N. COSĂCESCU. ROMANIA ILUSTRATA D. Rusu Abrudeanul și a asigu­rat concursul mai multor literați distinși pe lîngă numeroase ilus­­trațiuni de actualitate, o materie bogată și variată care va interesă publicul. Urăm deplin succes confratelui nostru. O Cu începere de Joi 23 Noembrie a. c., Domnul Victor Cristan a fost pro­fesor la Liceul-Internat și la Școala Militară, predă in localul gimnaziului „Alexandru-cel-Bun“, cunoscutul său curs de limba franceză, pentru adulți, comercianți, industriași, funcționari etc. Cursul este practic, începe de la primele cunoștinți și urmează treptat, la numeroase exe­rciții, ce se vor face în clasă, regulele și materialul necesar pentru a se putea scrie și vorbi. Lecțiile se țin în fie­care Marți, Joi și Simbătă de la 8—10 seara. Cursul se va ține până la April 1901. Frecventarea este cu totul gratuită. Nu se cere de la doritori decît cunoș­­tințele a patru clase primare și să nu fie înscriși la o școală, unde se pro­pune limba franceză. înscrierile se fac seara la curs.­ur-isst UNIVERSITARE Pănă la alcătuirea noului bud­get. Ministrul instrucțiunei publice a acordat, suma de 600 lei, nece­sari intreținerei serviciului de cli­nica infantilă. Acești bani se vor plăti din capitolul cheltuelilor extra­ordinare. D. Profesor dr. Bogdan a schim­bat orele de prelegeri la cursul său de medicină legală. De acum inainte prelegerile vor avea loc Luni la ora 10 și Marți la ora 4 d. a. Pentru serata ce va avea loc in sala Turn-Verein in beneficiul societăței studenților in medicină, comitetul a organizat un prea fru­mos concert.­ Vor fi executate mai multe bu­căți muzicale de către elemente distinse și care asigură de mai inainte buna reușită a concertului. Acceleratul din București a vi­­trat astă­zi in gara Iași cu o in­tiiere de 30 minute. D. C. Meissner, inspectorul ge­neral­ al invățămintului primar, a sosit astă­zi in oraș. D-sa va par­ticipa la serbarea de astă­zi a șco­­lii „Mihai Sturdza“. D. Cristodulo, șeful mișcărei C. F. R. a plecat aseară­­ la Vaslui, spre a fi present la sosirea A. S. Principelui, care cum se știe, a sosit astă­zi dimineață in acel oraș. Fostul president al tribunalului Focșani, d. Gr. Alexandrescu, des­pre care s’a vorbit mult in zilele din urmă, a sosit ori seara in Iași.­­ Individul I Hurmuzachi abia e­­iberat din Penitenciarul central, a fost surprins in str. Socola cînd voia să fure niște albituri. Membrii societăței „Artiștilor“ aseară au fost convocați pentru a ua ultimele decisiuni, asupra or­ganizam unei­­ expoziții de tablo­­uri. >K X Din l­unica mare Aflu că mai mulți domni și dom­nișoare din înalta societate bucureș­­teană vor face un turneu prin cîte­­va orașe din Moldova, dind serate musical­e-literare, în scop­ de a pu­tea ast­fel aduna o sumă de bani spre a veni în ajutorul copilașilor săraci din capitală. Aceasta ne rea­mintește cu plăcere din trecut, cînd și la noi la Iași, tot ce era mai hig­­iffe, dădeau ast­fel de serate, avînd acelaș scop. îndată ce voi primi amănunte cu privire la aceste nobile persoane, voi înștiința și eu pe ieșeni, care desigur se vor grăbi în număr ma­re, pe de o parte a veni în ajutorul săracilor, fară pe de altă parte de curiositate, a putea vedea cum și societatea înaltă, un scop de bine­facere, întrebuințează mijloace cîte­­odată dificile cu starea lor. ■ * Aflăm că. d. D. Bogonos, de cîte­­va zile se află mai bine. Dorim d-lui Bogonos, cea mai grabnică însănătoșire. * In astă-sară va avea loc la „Cer­cul Militar“ un prînz între cama­razi din garnizona locală. Se va face și musică. K­CI Rudo Aflăm ca pe ziua de 1 Decem­brie se vor face mai multe inain­­tări in corpul jandarmeriei rurale. Astă seară societatea de Medici și Naturaliști va ține ședință. Se vor face mai multe comuni­cări. D-na Clara Rotariu a fost nu­mită învățătoare la școala din co­muna Sculeni. tt La 10 Decembrie a. c. va apa­re in Capitală o nouă revistă lu­nară politico-literară, sub direcțiu­nea confratelui nostru d. Ioan Rusu Abrudeanul redactor la Timpul.1 Titlul revistei va fi : lotrunirea de la Universitate. Studenții în drept.— Cuvîntarea stu­dentului Tomaziu.—Comunica­tul ziarului „Constituționa­lul“. — Declarațiunele d-lui A. D. Xeno­­pol.—Memo­riul.­—Elogii d-lui C. Avion. Amănunte. Aseară a avut loc în aula Univer­­sităței, întrunirea studenților în drept un scop de a interveni pe lîngă dl. Ministru al școalelor, spre a se o­­pune la desființarea facultăței juri­dice. Au luat parte peste 100 de stu­denți. Președinte al întrunirei a fost a­clamat d. Șt. Tomescu. * * * Cel întăiu care i­a cuvîntul e dl. Tomaziu D-sa aduce la cunoștința d-lor stu­denți, comunicatul apărut în ziarul oficios „Constituționalul“, care suna ast­fel : „ Cu privire la Universitatea din Iași au circulat felurite zgomote, cari au a­­larmat pe profesorii din vechea capitală a Moldovei. S’a vo­bit că se desființează Uni­versitatea, s’a afirmat că s’a șters din budget facultatea de medicină și cea de drept, s’a vorbit prin unele gazete des­pre distrugători și despre salvatori. După cite știm, întreaga Universi­tate din Iași își păstrează load de cinste în budgetul viitor, nici o Facul­tate nu este știrbită, ba încă se fac lu­crări pentru ca funcțiunile să fie ocu­pate de titulari. D. ministru Arion a putut să audă felurite propuneri, dar n’a văzut nici un distrugător al culturi naționale și nici n’a simțit nevoe să facă apel la nici un salvator. El a hotărît singur liniștit, fără lirism ieftin, dar cu con­­­vingere adîncă, cifrele budgetului ins­trucțiunii publi­e Și din această hotă­­rîre , Universitatea de Iași a eșit nea­tinsă, falnică, cum ar trebui să fie Cu toate aceste zice d-sa, trebue să fim veșnic atenți, de­oare­ce, e posibilă o întrunire din partea unor reprezentați sub formă de amenda­ment, cu prilejul trecerei budgetului prin Cameră. De­o­cam­dată comunicatul ziaru­­ui oficios e liniștitor,­—și trebue să-l credem. Apoi după ce desfășoară multiple și temeinice argumente, care vorbesc i­potriva desființărei acestei facultăți, mulțumește în numele studenților d-lui ministru al școlilor C. Arion, care în consiliul de miniștri, a luat apararea facultății juridice de la U­niversitatea din Iași. * * * D. Ionescu Titus, după ce aduce aude corpului studențesc, pentru e­­nergia desfășurată cu aceste ocaziu­­ne, citește un memoriu, care va fi înaintat rectoratului. Memoriul a fost acoperit de aproape :­00 de semnături.* * * Dl. A. D. Xenopol,—care a asis­tat la această întrunire,—ia cuvîntul, recomandînd studenților să ducă îna­inte acesta agitațiune, însă cu pru­dență și înțelepciune.—­De asemenea d. A. D. Xenopol a atras luare a­­minte studenților, a nu se lasa m­ulțiți de ademenirile politicianilor. In urmă d­ rector declară că se oferă d-sa a înmîna Memoriul d-lui C. Arion. A. ZIARIȘTII Pe scena teatrului nostru, in astă­­seară, se va reprezenta pentru întăia oară ZIARIȘTII, o comedie, pe care actorii noștri au repetat-o cu drag, și care merită toată atențiunea din partea unui public, ce, pănă acum, a dat probe că se interesează, de­ a­­proape, de tot ce să produce în li­teratura noastră dramatică După cum merge vinzarea bilete­lor, se poate prevedea una din cele mai bogate săli pe cari a putut să le aibă teatrul nostru, în stagiunea aceasta, care conține un repertor în­destul de bogat și ales. Avem de-a ne lupta cu­ o moda, însă, care, pe zi ce merge, se înră­dăcinează în pătura cultă, care for­mează, in acelaș timp și publicul nostru spectator, balurile de Sîm­­băta sara de la cercul militar. Suntem informați, însă, că d. colo­nel Alexandrescu, așa de mult în­drăgostit de artă în genere, va face un sacrificiu în favorul artei drama­tice, mai cu seamă că toate Simbe­­tele sunt consacrate pieselor origi­nale, înadins, cu tot ce are mai cult și mai inteligent, cel mai mare cen­tru cultural și artistic din țară, să poată asista. Aseară a incetat din viață d-na Paraschiva Botez, la locuința sa din str. Bucșinescu. n 1900 X Delapidarea de la Casieria dîn­ Roman. Domnul Gh. Neculau, impegat cla­sa I-a în administrația financiară a­udețului Roman, în ziua de 18 No­embrie a/c. a constatat că perceptorul V. Cotea nu avea lipsă, în varsarea banilor, suma de 1185 lei 65 bani. Numitul perceptor a invocat drept motiv de justificare a lipsei, faptul că acei bani îi dăduse în ziua de 13 Noembrie la casa de depuneri, dar ca dl. Gh.J.D. Gheorghiu, șeful secției casieriei din Roman, care primise a­­cea sumă nu i-a eliberat in schimb cuvenita recipisă. Mărturisirea aceasta fu notată de impegatul Nicolau în declarațiunea de varsare a banilor aduși de per­ceptorul V. Coteanu care în același timp a reclamat personal d-lui prim ministru și ministru de finanțe P. P. Carp, cerînd a se institui o anchetă. Er­ a sosit în Roman d. Gh Ca­­lomfirescu, sub-director la ministerul de finanțe ca delegat din partea mi­nisterului cu anchetarea cazului. După cît se pare d. Calomfirescu a constatat exactitatea denunțului, dar a suspendat din serviciu pe im­piegatul Nicolau pentru motivul că a îndrăznit să reclame direct și per­sonal ministrului, contra șefului său. „ A. M. Gluma vilei La tribunal. — Cucoane Panache, vă rog, acum după ce am ciștigat procesul, o să capăt cele două sute de franci? — Dar cum să’i capeți, cînd știi că d’abia au ajuns pentru timbre și taxe? — Dar bine, ce am ciștigat eu a­­tunci ? — Procesul.

Next