Evenimentul, iulie-septembrie 1901 (Anul 9, nr. 132-203)
1901-09-26 / nr. 200
Redacția și Administrația 1 I STRADA LAPUȘNEANU, 44. 10 bani.Seriali. Anii FIX,No.200.,MERCURI 26 Septembrie 1901 -----MX---' •' Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani.EVENIMENTUL Z iar ceaa-searva/toa: Abonamentul Pe un an 24 ei; pe 6 iuni 12 lei pe 3 luni 6 lei. In străinătate pe un an 36 lei —**— INUNCIULI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rândul. AMAGITORI NE RUȘINAȚI Este bine stabilită reaua credință și lipsa de scrupul a partidului liberal în campaniile pe care le face și în angajamentele pe cari le iea în timpul opoziției. Ajunși la putere fac lucruri, de acele contra cărora făcuse campanie în opoziție și dau uitărei absolut toate angajamentele, pe care le luase în opoziție. Edilii noștri de astăzi sunt ilustrația cea mai vie a școalei colectiviste descrise mai sus. Au făcut campanie contra faptului că primarul conservator pleda la Curte. Ajunși la putere au ales un primar și un ajutor de primar, care își perd toată ziua prin sălile judecătoriilor de pace. Au făcut campanie contra faptului că pentru trebuința controlului și pentru a se pune capăt rețetelor fictive, pe care în realitate se luau butelii de șampanie, primarul conservator a desemnat numai 8 spițerii, de unde trebuiau să se procure medicamentele gratuite. Administrația liberală a monopolizat furnizarea medicamentelor, călcînd legea comptabilității, în mîna ajutorului de primar Jellea, călcînd textul expres al legei comunale, care oprește formal nu numai pe membrii administrației, dar și pe consilierii comunali de a se face furnizorii comunei. In oposiție au susținut că administrația conservatoare nu face destule economii; după ce au pus mîna pe comună, administrația liberală a sporit toate lefurile începînd cu primarul, a creat posturi innutile pentru satisfacerea partizanilor, ca ofițer de stare civilă, post pe care de fapt fu-l ocupă nime, dar al căruia salar îl împart consilierii comunali Petru Cujbă și George Damaschin. Tot în acest scop au creat un post de ajutor al medicului primar și 2 posturi de medici de despărțire etc. Au făcut campanie contra taxelor comunale puse de administrația conservatoare, într-un an de criză teribilă și cînd budgetul comunal avea în spetele sale un deficit de 150.000 lei lăsat de administrația liberală a d-lui Gane. Ajunși la comună, aceeași liberali au menținut toate taxele. 1. Au făgăduit precis că vor suprima taxa pe vin sau că în cazul cel mai rău o vor reduce la taxă veche de 40 bani pe decalitru. Zilele trecute Consiliul Comunal liberal a admis concluziile raportului consilierului Iorgu Radu, în care se afirmă, că aceste taxe sunt absolut trebuitoare și că nici o dată nu se vor putea reduce.»Prinși asupra unei flagrante călcări de angajament, domnii colectiviști caută să înșele gumnea cu o altă serie de minciuni. Astfel ei declară în particular că ar fi redus taxele dacă n’ar avea pe speze un deficit al administrației trecute de 150,000 lei. Absolut fals. Raportul d-lui Radu, pe care dînșii l’au aprobat, declară că niciodată Comuna Iași nu-și va putea reduce taxele. Deficitul de 150000 lei exista în realitate de la o administrație trecută, dar nu de la administrația conservatoare, ci de la aceea a d-lor Gane, Stere-Săndulescu. Tocmai aceasta dovedește enormitatea mărei lor credințe. Dacă deficitul impune taxe mari cum onorablii au făcut campanie contra taxelor puse de administrațiaonservatoare, cînd cunoșteau foarte bine că exista un mare deficit, pe care îl lăsase ei singuri? Cum și-au putut permite să abuzeze de buna credință a publicului interesat cînd știau foarte bine că taxele nu se pot reduce ? Sfătuim pe cetățenii Iașului să se gîndească serios asupra tuturor acestor lucruri, ca altă dată să nu mai cadă în cursă. Liberalii făgăduesc totdeauna marea cu sarea, deși chiar în momentul cînd făgăduesc, știu bine că n’au să se ție de făgăduială. Pentru ca să pue mîna pe budget, cel mai cumpătat liberal în aparență, nu se sfiește de a deveni un nerușinat amăgitor. Jură astăzi, gata săși calce mîine jurămraiul. Așa se este școala din tată fiu! în ---------a-aoooli---------------abea se linișteșteîn zorile zilei încitciad d. Palade se pune la destin,ci sa dacă amintuit uneori somnul, n’a terminat încă cu expactonarea și deci este impropriu pentru oreo lucrare. D. Gane va consulta medicii partidului și apoi se va decide ce sui sum să fie pentru curmarea disidenței delegațiunei. »00*303*Disidența din delegația județeană In sînul delegațiunei județene compusă din d-nii V. Paladi, C.Chiriță și M. Stihi s’a ivit o gravă disidență. Disidența este gravă mai întâi pentru că s’a produs pe o chestie e program. Se știe cit de încăpățînați sunt liberalii in chestie de program cînd... acest program ii privește personal. In al doilea loc disidența este gravă pentru că nu e bazată pe nepotriviri intelectuale între delegați, ci pe nepotriviri fizice și încă fără leac. Sfada a început de la stabilirea programului sau mai bine zis orarului de lucrări. D-nii Vasile Palade și Chirița, nu vor în ruptul capului să lucreze după dejun, iară d. M. Stihi nu voește să lucreze înainte de dejun. Neînțelegea nu vine de la incompatibilități intelectuale. Orbut de mare ar fi fost altă dată deosebirea intelectuală între acești oameni, pensia are acest avantaj de a cam nivela inteligențele și se știe că toți membrii delegației liberale sunt pensionari. Nepotrivirile sunt de ordin corporal. D. V. Palade nu poate lucra după dejun. Dejunul d-sale cu toate accesoriile ca siesta, somnul, timpul trebuitor pentru liniștea stomacului etc. ține obișnuit de la 11 luni, până la 3—4 p. m. D. Palade de și toată viața a fost om de casa d-lui Poni fizician și chimist n’a contractat admirație pentru altă descoperire, decît acea a bătrînului Noe. Nu e zi lăsată de D-zeu, în care d. Palade să nu-și arăte, în fapt, cultul său pentru această descoperire. D Chiriță vechiu podgorean și oml care a recunoscut totdeauna autoritatea d-lui Palade, avînd o mare predilecție pentru sistemul de viață al acestuia, s’a dat de partea d-lui Palade, cînd a fost vorba de fixarea orarului de lucru. D. M. Stihi însă cu nici un chip nu poate lucra dimineața. D-sa sufere de opresiuni la pept și greutate de a espectora mai ales noaptea. Doctorii i-au recomandat pentru ușurare cîte un păhăruț de nuc la fiecare sfert de oră in timpul nopței. Suferința d-lui Stihi tratittul „Cum încape „Nemărginire !“ în „mărginitul“ creerului lor ?"—Iată o întrebare fiare neliniștește ades pe fiii Pămîntului. " Propunem următoarea teorie, drept răspuns întrebării de mai sus : Legea nepenetrabilității—axiomă în fizică—afirmă că doi atomi nu pot ocupa același loc în spațiu. Pe de altă parte, imaginea unui obiect producîndu-se în creier prin modificarea unei celule cerebrale, pentru fiecare imagine trebuie să corespundă o celulă modificată , dar aceasta fiind un atom, sau, trecînd cu mintea peste fizică, o părticică dintr-un atom, rezultă că două asemenea celula și prin urmare două imagini nu pot ocupa același loc în spațiul creerului. Pentru fiecare din ele _ trebuie să corespundă o părticică materială a creerului omenesc, și părticelele aceste infinit de mici și la infinit divizate, trebuesc să fie infinite. Deci, e posibilă reprezentarea n-mărginitului din afară de om, prin faptul că ’n mărginitul din el, există o infinitate de părticele cerebralei pe cari nemărginirea °“poate grava—fie’mi permisă expresia. Dacă, cu alte cuvinte, în afară de om este infinitul di mare, în om este infinitul de mic care sa ’1 poată oglindi. Și ’n natură, abstracție făcînd de percepțiunile omenești, nu există „whe“ și „ware“1 așa fel că aceste două însușiri contrarii ale naturei să pot înțelege perfect în om, cu toată surprinderea acestuia de a le vedea împăcîndu-se atunci cînd, prin toate mijloacele pe care natura i le-a pus la dispoziție, nu poate ajunge la concepția adecăției lor. Cînd am emis teoria aceasta lui Paust, cu ironia caracteristică înțelepciunei sale, lăsă să’i scape, prin zimbetul mobilei sale guri, exclamarea : „Satan, iubitul meu, ești un copill“... Și m’a lămurit: „cea mai evidentă dovadă că nu poate încăpea în creerul meu nemărginirea, este că n’o pot concepe , căci n’ai să negi că aceasta e o concepție negativă“. Răspund acestei omenești păreri: Infinitul de mic, care s’agită ’n om poate oglindi infinitul de mare, și ambele aceste ftcțiuni fiind același lucru, abstracție făcînd de himera-spațiu, se contopesc în „newie“, singura realitate,—negativă, dacă vreți, dar aceasta nu poate supăra pe Satan, spiritul negărei. ■i De altfel, teoria aceasta va face baza unei lucrări, menită să apară mai tîrziu sub titlul : „Filosofia Nemicului“. „Ce non-sens !“—striga-vor, dar numai pentru moment, înțelepții. Safari-------------------------------------------- Conservatorii și d. Carp Bătrînul partid conservator pare că trece astăzi printr’o grea încercare, cu toate acestea, în realitate, situația este destul de clară și strădania celor cîtorva de a sdruncina partidul conservator e cu desăvîrșire zădarnică. Omul care spunea că posedă un stoc de legi pe rafturile de la Țibănești, gata de a fi scoase la iveală pentru salvarea țarei din toate încurcăturile în care au aruncat-o aliații d-sale de astăzi liberalii1', a avut ocazia să'și expue forțele și ca consecință a urmat că toți oamenii politici și-au perdut iluziile ce le aveau despre salvatorul profet. Omul providențial, cum îi place singur a se numi, întotdeauna a voit să domnească despotic, considerîndu-se ca un Jupiter înaintea căruia să se închine fiecare. Inteligența marcantă a acestui Jupiter, o recunoaștem, într'adevăr, dar Video meliora probaque deteriora sa equor. Crede oare d. Carp împreună cu cei cîțiva aderenți ai săi, insuficienți chiar a forma comitetul grupului, că prin atragerea în partea d-sale a d-lui N. Filipescu va putea atrage întregul partid conservator ? E o iluzie. D. N. Filipescu, care astăzi nu este decît o victimă a manoperelor de încălecare a partidului conservator de către d. Carp, sperăm că se va convinge singur și în curînd își va relua locul pentru care a luptat cu atîta bărbăție, loc ce-i este, prin natura ți principiile sale, rezervat. Soldații devotați partidului conservator au fost de cea mai bună credință față de d. Carp, însă cînd acesta a vost la un moment dat ca pe întregul partid conservator sal înzece în grupulețul d-sale, atunci au apărut figurile unui general Manu, Take Ionescu, și alții, care au pus piepturile lor puternice înaintea aspirațiilor dezastroase ale d-lui Carp. Și cita deosebire e între aceștia, cari nu au căutat nici odată decît numai sași îndeplinească cu sfințenie datoriile lor de soldați devotați ai partidului conservator și între d. Carp, care nu are altă aspirație decît să ajungă șef cu orice preț, neținînd seamă de interesele vitale ale partidului. Astăzi, însă, îl vedem alergînd prin provincii pentru a găsi proclamatori de șefie, încheind vederi dar că partidul conservator va rămînea pentru totdeauna acelaș și că nimic și nimeni nu va putea, prin nici un mijloc săi nimicească, din contra cu cât vor vor sal zdruncene mai mult, cu atâta se va întări. Georges Calognoni. ---------------*«Ora*-------------Sííima oră TUN LOCALITATE — Ora 4 d. a. — Sinuciderea lui Space Părerea d-lui Ștefănescu.—Furia contra fraților jurist. „Complici". „Dovezi".—Bani trimiși la Viena.— Zvon de expulzare.—Zvon de arestare.— Viitoare procese.—Angajarea unui advocat din partea Băncei.—Comisiile rogatorii.— Noul director al Băncei.— Cererea doamnei Space.— Ajutor pentru mutat. Instruirea acestei afaceri merge ceva mai cu greu din causă că parchetul a fost ținut atîta vreme, 6 șase zile.—în afară de instruire. Totuși, oarecare lumină începe să se facă. Suma, care lipsește, crește din ce in ce mai mult. Pe fiecare zi ea se mărește, așa că nu se știe la ce sumă neașteptată se poate ridica. * Domnul Alexandru Ștefănescu, care conducea Banca pînă la numirea unui director, crede că bancherii frați Jurist sunt complicii lui Space Azi a avut loc o scenă violentă, în care d-sa a bătut cu pumnul în masă, arătîndu-i ca pe niște complici și afirmind că are dovezi in contra lor. Dovezile, adunate deja de instrucție, parcă ar consta din faptul că s’a dovedit că mai multe bonuri au fost date confidențial, de către Space fraților, cari le-ar fi negociat fără a face operația necesară în condici—și din faptul că s’ar fi găsit dovada că frații Jurist au expediat oarecari sume la Viena.* Din cauza acestei înverșunări a d-lui Ștefănescu făcea să circule diferite versiuni pe la palat și pe la bancheri, unii pretindeau că, in urma intervenției d-lui Carada, frații juristau să se teamă de expulzare, alții spuneau că, în urma dovezilor adunate, parchetul va proceda la arestarea lor. Fideli cronicari, înserăm toate versiunile.* Dar Banca mai prevede și o serie de procese, din partea acelora, cari și-au depus banii la dînsa, și în această prevedere a și angajat ca advocat pe d-nul Vasile Dimitriu Această prevedere ne arată că Banca nu e dispusă „a plăti pănî la un ban“ toate depozitele, după ce făcuse se circule zvonul Dacă ar avea intenția să achite Integral pe toată lumea, nu ar avea nevoe de advocat ad-hoc. In vedere că afacerea ia extensiuni neprevăzute, d. Ghinea prin procurorul general, a cerut telegrafic de la ministerul de justiție Instituirea de 43 de comisii rogatorii. Ministerul le-a admis și expediat acest ordin, "prin ministerul de externe, ministrului nostru de la Viena. Comisiunea din capitala austriacă a început să lucreze. In țară, cu comisiunile rogatorii a instrciat însuși d. jude-instructor Ghinea Ionescu.* Directoratul Băncei a fost oferit domnului advocat Pandele Zamfirescu, fost sub-director al Creditului Urban și actualminte efor al Sfintului Spiridon. D-sa, însă, avînd în vedere situația, in care i se predă Banca, a declinat aceasta ofertă. Doamna Space a cerut direcției băncei să i se servească pensiunea invenită pentru anii de serviciu ai hoțului ei, deoarece nu există nici o o sentință judecătorească, care să o priveze de acest drept, Tot odată d-sa a mai cerut de la irecție un mic ajutor, pentru a seutea muta din localul Băncei. a luat sfirșit înaintea trib. ^^Iași secția II afacerea Iosi pescu, un epizod antisemito-colectivist a exceselor antisemite de la 16 Mai 1899. Se știe că între fruntașii acelei manifestații, au fost și 2 funcționari ai teatrului, d. Emanuel Manoliu impendent pe atunci și A. Iosipescu, Didădărău in calitate de președinte al comitetului teatral, "a destituit a doua lpi printr’un proces-verbal motivat pe amîndoi acești: funcționarii D. Iosipescu considerindu-se martur al sfintei cauze antisemite, a intentat la judecătorul de pace un stroces d-lui Bădărău cerind daune pentru că Pa destituit din funcție și ar fi pălmuit pe stradă în ziua manifestației. D. Iosipescu a găsit 3 sectari pe care i-au pus martori: unul dintr înșii au mers cu enormitatea cruelei pana acolo încît a afirmat că de la Neuschotz mergind spre palat cu manifestația, a văzut cum în coada manifestației la otelul Buch . Bădărău a pălmuit pe Iosipescu. Judecătorul de pace a achitat pe d. Bădărău în lipsă. După apelul părței civile, tribunalul condamnă pe d. Bădărău la 10 lei amendă. D. Bădărău făcînd opoziție, tribunalul a refăcut instrucția și ieri a respins reclamația convins că totul era o înscenare. Antisemiții cu această înscenare s’au aparat în procesul lor propriu înaintea tribunalului Colectiviștii au îmbrățișat pe Iosipescu pentru urzala infamă contra l lui Bădăreu. Din croitoriau făcut taxator pe făină la moara cea nouă. Publicul își aduce cuvinte, cum chiar în ziua alegerei pentru senat, iberalii s’au servit contra d-lui Bădărău, de această inscenare. Acest proces ne dă o ideie în mic de cum se pot înscena și în mare procesele rituale și sectare. iarele din Glascow aduc laudele unei orchestre romane care se produce în marea sală de muzică din palatul artelor de la expoziția din Glascow. Ea e sub conducerea violonistului M. Nițulescu decorat de Țarul Rusiei și Șahul Persiei și e compusă din mai mulți artiști între care M. Th. Budala violonist din Iași, violoncelistul Antonescu care s’a ilustrat în capitală printr’o serie de concerte bine reușite Munteanu, ș. a. Această orchestră mai are angajamente pentru Liverpol, Londra, Paris, etc. [la numirea d-lui Antonio Cirillo, ^]ca profesor de flaut în locul d-lui Racovitză, la Conservatorul nostru de muzică și cu îndatorirea să redee lecții de trombă și trombon. Conservatorul cîștigă 2 catedre ce prin buget au fost desființate. J. P. Negulescu profesor universitar, s’a reîntors în Iași. 1 / Iorgu Radu, care candidase la catedra de economie poltică de la facultatea din Iași, a comunicat prietinilor săi intenția, ce-ar avea-o d. Haret, de a schimba zisa catedră, în scopul de a încredința catedra de finanțe d-lui Radu, și să lese Economia politică d-lui A. C. Cuza, actualul titular, c fl L'vii Cercuri, se întrunesc ^ * "'membrii societăței „Arhivei“ în ședință ordinară. ISC EN A Noul repertor In sine, pare că repertoriul pentru noua stagiune teatrală s’a înjghebat. S’a ținut, însă, în așa mister încît nimeni nu l’a putut cunoaște până ce nu a fost publicat în „Liberalul“,— nimeni, afară de cei care l’au făurit. Piese orginale Zadarnic dramă de A. Vojen, Goala după gineri comedie de V. Cosnovici, Ultimul sacrificiu, dramă, de 1 Brăescu, Zina Carpaților, feerie de , T.Speranță, Osînda dramă de Du.escu Duțu și V. Leonescu, Pescarii din Salina comedie de Di. Moruzzi, La moși comedie de Th. Speranță, Din surizele gazetăriei comedie, de C. Brăescu, Pene? curcanul, dramă de V Leonescu, Boxerii și ciocoii, cornelie de V. Alexandri, Dragoste și tât Kmnare, dramă de E. Herovanu, Scrigioarea perdută, comedie de I. Gavargiali, O căsnicie, commedie i de Garsar X -III, Două vieți dramă de Gordon, O noapte furtunoasă comedie de I. Car•agiali, Pentru cinstau'dramă de Gh. Nădejde, De dragul Mărioarei dramă de Gh. Nădejde, Don Vagmistru comedie de C. Grigoriu, O carte de vizită comedie de L Găvănescu, Pe neașteptate comedie de Th. Speranță și Iiimșneanu dramă națională de I. Hoșlanu. Piese localizate Cinematograful de P. Guști; Toma Necredinciosul, comedie, de P. Guști; Secretarul General, comedie, de P. Gusti ; Ginerele d-lui Prefect, cornedie, de P. Guști ; Microbii BMureșeni, comedie,...de P. Guști; O Oreală de tipar, comedie, de Marin și Deputații în vacanței comedie, de P. Gustii jjh Miljffjxl ßlamoioo «s>n*Q Lumea Milostivă comedie de Briaux, Bunul judecător, comedie de Bisson, familia Pontiquet comedie de Bisson, Musca comedie de Antony Mary; Călătoria d-lui Perrichon comedie de tabiche ; Otelul contral comedie de, Feydeau și Des Valliery; Frou Frou, comedie de Meilhac și Hallevy; Amanți comedie de Donnay; Sumed\în care ți se urăște, comedie de Pailleron, Calom jnia, comedie de Scribe ; Hedda Gallier comedie de Ibsen, Fanfaronii, comedie de Thiboust și Duval, Dama chi + camelii dramă de Al. Dumas (fiul) Afaceria Clemenceau dramă de Al. Dumas (fiul) Avarul comedie de Moliere ; Nora comedie de Ibsen ; Intimii noștri, comedie de Sardou ; Dispărut, comedie, de Bisson ; Bărbatul cu trei ne- V veste, comedie, de Grenet-Dancour; Champignol, comedia, de Feydeau și Des Valliery ; Clara Ésteit, comedie, de Gondinet; Fiul natural, Comedie, de Dumas (fiul) ; Țaranii noștri, comedie, de Sardou ; Demi-Monde, comedie, de Dumas, (fiul) ; Prietenul femeilor, comedie, de Dumas (fiiul); Onoarea, comedie de Sudermann ; Tereza Raquin, comedie, de Em. Zola; Holteii tomnatici, comedie, de Sardou ; Amor, fără stimă, comedie, de Ferari; Francillon, comedie, de Dumas (fiul) ; Fericirea într’un colț, comedie, de Suderman; Bravul Cardinais, comedie, de Bisson; Evrica noastră, Comedie, de Lindau și Sergiu Panine, dramă, de Georges Ohnet. Vom reveni mai pe lung asupra repertoriului într’un viitor articol. Ne mărginim a observa că la piesele originale sunt aproape cele de la București, cu singura diferență că s’a primit drama d-lui Vojen, Zădarnic. Piese localizate - un curios precedeu de dramaturgie, e tot repertoriul d-lui P. Gusti. Nu avem nimun un zis asupra valoarei distractive a acestor piese, dar ar fi multe, foarte multe, de spus, dacă ar fi să judecăm aceste piese din punctul de vedere artistic. Vom reveni. Asupra pieselor traduse vom spune destule. Colecțiunea lor Se prezintă ca un foarte frumos mozaic, dar în care ar lipsi principiul, ce armonizează culorile în mozaicurile venețiene. Bisson, Halevy, Labiche și modernii francezi: Al. Dumas fiul, Ibsen, Ferrari fac mai multă cinste cunoștințelor într’ale literaturei dramatice decît gustului aceluia, care sa înjghebat. Dar să trecem la personal Personalul artistic. Societari d-nni: M. Arceleanu, D. Pruteanu, P. S. Alexandrescu, Em. Manoliu, D. Constantinescu, G. Ionescu, Gh. Griță, M. Popovici, Vlad Cuzinschi, Al. Rădulescu-Mariu, G. B. Penel, și St. Dragomir. seb D-nele: Elena Botez, Athena Georgescu, Aglaia Pruteanu, Verona Cuzinschi, Sofia Mavrodin și Ecat. Petrom. Angajați: C. Momuleanu, P, Pș* Piese traduse își gib