Evenimentul, iulie-septembrie 1901 (Anul 9, nr. 132-203)

1901-09-26 / nr. 200

Redacția­ și Administrația 1 I STRADA LAPUȘNEANU, 44. 10 bani.Seriali. Anii FIX,No.200.,MERCURI 26 Septembrie 1901 -----MX---' •' Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani.EVENIMENTUL Z iar ceaa-searva/toa: Abonamentul Pe un an 24 ei; pe 6 iuni­ 12 lei pe 3 luni 6 lei. In străinătate pe un an 36 lei —**— I­­NUN­CIULI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rândul. AMAGITORI NE RUȘINAȚI Este bine stabilită reaua credință și lipsa de scrupul a partidului liberal în cam­paniile pe care le face și în angajamentele pe cari le iea în timpul opoziției. Ajunși la­ putere fac lucruri, de acele contra cărora făcuse campa­nie în opoziție și dau uitărei absolut toate angajamentele, pe care le luase în opoziție. Edilii noștri de astăzi sunt ilustrația cea mai vie a școa­­lei colectiviste descrise mai sus. Au făcut campanie contra faptului că primarul conser­vator pleda la Curte. Ajunși la putere au ales un primar și un ajutor de primar, care își perd toată ziua prin săli­le judecătoriilor de pace. Au făcut campanie contra faptului că pentru trebuința controlului și pentru­ a se pu­ne capăt rețetelor fictive, pe care în realitate se luau bu­telii de șampanie, primarul conservator a­ desemnat numai 8 spițerii, de unde trebuiau să se procure medicamentele gra­tuite. Administrația liberală a mo­nopolizat furnizarea medica­mentelor, călcînd legea comp­­tabilității, în mîna ajutorului de primar Jellea, călcînd tex­tul expres al legei comunale, care oprește formal nu numai pe membrii administrației, dar și pe consilierii comu­nali de a se face furnizorii comunei. In oposiție au susținut că administrația conservatoare nu face destule economii; după ce au pus mîna pe comună, administrația liberală a spo­rit toate lefurile începînd cu primarul, a creat posturi in­­nutile pentru satisfacerea par­tizanilor, ca ofițer de stare civilă, post pe care de fapt f­u-l ocupă nime, dar al căruia salar îl împart consilierii co­munali Petru Cujbă și George Damaschin. Tot în acest scop au creat un post de ajutor al medicului primar și 2 posturi de medici de despărțire etc. Au făcut campanie contra taxelor comunale puse de ad­ministrația conservatoare, în­­tr-un an de criză teribilă și cînd budgetul comunal avea în spetele sale un deficit de 150.000 lei lăsat de adminis­trația liberală a d-lui Gane. Ajunși la comună, aceeași li­berali au menținut toate ta­xele. 1. Au făgăduit precis că vor suprima taxa pe vin sau că în cazul cel mai rău o vor re­duce la taxă veche de 40 bani pe decalitru. Zilele trecute Consiliul Co­munal liberal a admis con­cluziile raportului consilie­rului Iorgu Radu, în care se afirmă, că aceste taxe sunt absolut trebuitoare și că nici o dată nu se vor putea reduce.­­»Prinși asupra unei flagrante călcări de angajament, dom­nii colectiviști caută să înșe­le gumnea cu o altă serie de minciuni. Ast­fel ei declară în par­ticular că ar fi redus taxele dacă n’ar avea pe speze un deficit al administrației tre­cute de 150,000 lei. Absolut fals. Raportul d-lui Radu, pe care dînșii l’au aprobat, de­clară că nici­o­dată Comuna Iași nu-și va putea reduce taxele. Deficitul de 150000 lei exis­ta în realitate de la o admi­nistrație trecută, dar nu de la administrația conservatoa­re, ci de la aceea a d-lor Gane, Stere-Săndules­cu. Tocmai a­ceasta dovedește enormitatea mărei lor credințe. Dacă deficitul impune taxe mari cum onorablii au făcut campanie contra taxelor pu­se de administrația­­onserva­­toare, cînd cunoșteau foarte bine că exista un mare de­ficit, pe care îl lăsase ei sin­guri? Cum și-au putut per­mite să abuzeze de buna cre­dință a publicului interesat cînd știau foarte bine că ta­xele nu se pot reduce ? Sfătuim pe cetățenii Iașului să se gîndească serios asupra tuturor acestor lucruri, ca al­tă dată să nu mai cadă în cursă. Liberalii făgăduesc tot­deauna marea cu sarea, de­și chiar în momentul cînd făgăduesc, știu bine că n’au să se ție de făgăduială. Pentru ca să pue mîna pe budget, cel mai cumpătat li­beral în aparență, nu se sfieș­te de a deveni un nerușinat amăgitor. Jură astăzi, gata să­­și calce mîine jurămraiul. Așa se este școala din tată fiu! în ---------a-aoooli---------------­abea se liniștește­­în zorile zilei în­cit­ciad d. Palade se pune la de­stin,ci sa dacă a­m­­intuit une­ori som­nul, n’a terminat încă cu expacto­narea și deci este impropriu pentru or­eo lucrare. D. Gane va consulta medicii par­tidului și apoi se va decide ce sui sum­ să fie pentru curmarea disi­denței delegațiunei. »00*303*­Disidența din de­legația județeană In sînul delegațiunei județene compusă din d-nii V. Paladi, C.­­Chiriță și M. Stihi s’a ivit o gravă disidență. Disidența este gravă mai întâi pentru că s’a produs pe o chestie e program. Se știe cit de încăpă­țînați sunt liberalii in chestie de program cînd... acest program ii privește personal. In al doilea loc disidența este gravă pentru că nu e bazată pe nepotriviri intelectuale între dele­gați, ci pe nepotriviri fizice și încă fără leac. Sfada a început de la stabilirea programului sau mai bine zis ora­rului de lucrări. D-nii Vasile Pa­­lade și Chirița, nu vor în ruptul capului să lucreze după dejun, iară d. M. Stihi nu voește să lucreze înainte de dejun. Neînțelegea nu vine de la incom­patibilități intelectuale. Or­but de mare ar fi fost altă dată deosebi­rea intelectuală între acești oameni, pensia are acest avantaj de a cam nivela inteligențele și se știe că toți membrii delegației liberale sunt pensionari. Nepotrivirile sunt de ordin cor­poral. D. V. Palade nu poate lu­cra după dejun. Dejunul d-sale cu toate accesoriile ca siesta, somnul, timpul trebuitor pentru liniștea stomacului etc. ține obișnuit de la 11 luni, până la 3—4 p. m. D. Palade de și toată viața a fost om de casa d-lui Poni fizician și chimist n’a contractat admira­ție pentru altă descoperire, de­cît acea a bătrînului Noe. Nu e zi lă­sată de D-zeu, în care d. Palade să nu-și arăte, în fapt, cultul său pentru această descoperire. D Chiriță vechiu podgorean și om­l care a recunoscut totdeauna autoritatea d-lui Palade, avînd o mare predilecție pentru sistemul de viață al acestuia, s’a dat de partea d-lui Palade, cînd a fost­ vorba de fixarea orarului de lucru. D. M. Stihi însă cu nici un chip nu poate lucra dimineața. D-sa sufere de opresiuni la pept și gre­utate de a espectora mai ales noap­tea. Doctorii i-au recomandat pen­tru­ ușurare cîte un păhăruț de nuc la fie­care sfert de oră in timpul nopței. Suferința d-lui Stihi tratittul „Cum încape „Nemărginire !“ în „măr­gini­tul“ creerului lor ?"—Iată o întrebare fiare neliniștește ades pe fiii Pămîntului. " Propunem următoarea­ teorie, drept răs­puns întrebării de mai sus : Legea nepenetrabilității—axiomă în fizi­­că—afirmă că doi atomi nu pot ocupa ace­lași loc în spațiu. Pe de altă parte, imagi­nea unui obiect producîndu-se în creier prin modificarea unei celule cerebrale, pentru fie­care imagine trebuie să corespundă o ce­lulă modificată , dar aceasta fiind un atom, sau, trecînd cu mintea peste fizică, o păr­ticică dintr-un atom, rezultă că două ase­menea celula și prin urmare două imagini nu pot ocupa același loc în spațiul creeru­lui. Pentru fie­care din ele _ trebuie să co­respundă o părticică materială a creerului omenesc, și părticelele aceste infinit de mici și la infinit divizate, trebuesc să fie infinite. Deci, e posibilă reprezentarea n-mărgini­­tului din afară de om, prin faptul că ’n mărginitul din el, există o infinitate de păr­ticele cerebralei pe cari nemărginirea °“­­poate­ gra­va—fie’mi permisă expresia. Dacă, cu alte cuvinte, în afară de om este infinitul di mare, în om este infini­tul de mic care sa ’1 poată oglindi. Și ’n natură, abstracție făcînd de percep­țiunile omenești, nu există „whe“ și „ware“1 așa fel că aceste două însușiri contrarii ale naturei să pot înțelege perfect în om, cu toată surprinderea acestuia de­ a le vedea împăcîndu-se atunci cînd, prin toate mij­loacele pe care natura i le-a pus la dispo­ziție, nu poate ajunge la concepția adecă­­ției lor. Cînd am emis teoria aceasta lui Paust, cu ironia caracteristică înțelepciunei sale, lăsă să’i scape, prin zimbetul mobilei sale guri, exclamarea : „Satan, iubitul meu, ești un copill“...­­ Și m’a lămurit: „cea mai evidentă dova­dă că nu poate încăpea în creerul meu ne­mărginirea, este că n’o pot concepe , căci n’ai să negi că aceasta e o concepție ne­gativă“. Răspund acestei omenești păreri: Infinitul de mic, care s’agită ’n om poate oglindi infinitul de mare, și ambele aceste ftcțiuni fiind același lucru, abstracție făcînd de himera-spațiu, se contopesc în „newie“, singura realitate,—negativă, dacă vreți, dar aceasta nu poate supăra pe Satan, spiritul negărei. ■i De alt­fel, teoria a­ceasta va face baza unei lucrări, menită să apară mai­ tîrziu sub titlul : „Filosofia Nemicului“. „Ce non-sens !“—striga-v­or, dar numai pentru moment, înțelepții. Safari­--------------------------------------------­ Conservatorii și d. Carp Bătrînul partid conservator pare că trece astă­zi printr’o grea încercare, cu toate acestea, în rea­litate, situația este destul de clară și strădania celor cîtor­va de a sdruncina partidul conservator e cu desăvîrșire zădarnică. Omul care spunea că posedă un stoc de legi pe rafturile de la Țibănești, gata de a fi scoase la iveală pentru salvarea țarei din toate încurcăturile în care au a­­runcat-o aliații d-sale de astă­zi liberalii1', a avut ocazia să'și expue forțele și ca consecință a urmat că toți oamenii politici și-au perdut iluziile ce le aveau despre salvatorul profet. Omul providențial, cum îi place singur a se numi, în­totdeauna a voit să domnească despotic, con­­siderîndu-se ca un Jupiter înain­tea căruia să se închine fie­care. Inteligența marcantă a acestui Jupiter, o recunoaștem, într'ade­văr, dar Video meliora pro­­baque deteriora sa equor. Crede oare d. Carp împreună cu cei cîți­va aderenți ai săi, in­suficienți chiar a forma comite­tul gr­upului, că prin atragerea în partea d-sale a d-lui N. Fili­­pescu va putea atrage întregul partid conservator ? E o iluzie. D. N. Filipescu, care astă­zi nu este de­cît o victimă a mano­perelor de încălecare a partidului conservator de către d. Carp, sperăm că se va convinge singur și în curînd își va relua locul pentru care a luptat cu atîta bărbăție, loc ce-i este, prin natura ți principiile sale, rezervat. Soldații devotați partidului con­servator au fost de cea mai bună credință față de d. Carp, însă cînd acesta a vost la un moment dat ca pe întregul partid conser­vator sal înzece în grupulețul d-sale, atunci au apărut figurile unui general Manu, Take Ionescu, și alții, care au pus piepturile lor puternice înaintea aspirațiilor de­­zastroase ale d-lui Carp. Și cita deosebire e între aceștia, cari nu au căutat nici odată de­cît nu­mai sași îndeplinească cu sfin­țenie datoriile lor de soldați devo­tați ai partidului conservator și între d. Carp, care nu are altă aspirație de­cît să ajungă șef cu ori­ce preț, neținînd seamă de interesele vitale ale partidului. Astă­zi, însă, îl vedem alergînd prin provincii pentru a găsi pro­­clamatori de șefie, încheind vederi dar că parti­dul conservator va rămînea pen­tru totdeauna acelaș și că nimic și nimeni nu va putea, prin nici un mijloc săi nimicească, din con­tra cu cât vor vor sal zdruncene mai mult, cu atâta se va întări. Georges Calognoni. ---------------*«Ora*-------------­Sí­íima oră TUN LOCALITATE — Ora 4 d. a. — Sinuciderea lui Space Părerea d-lui Ștefănescu.—Furia contra fraților jurist.­­ „Com­plici". „Dovezi".—Bani tri­miși la Viena.­— Zvon de expulzare.—Zvon de ares­tare.— Viitoare proce­se.—­Angajarea unui advocat din partea Băn­cei.—Comisii­­­le rogatorii.— Noul direc­tor al Băncei.— Cererea doamnei Space.— Ajutor pentru mutat. Instruirea acestei afaceri merge ceva mai cu greu din causă că parchetul a fost ținut atîta vreme, 6 șase zile.—în afară de instruire. Totuși, oare­care lumină începe să se facă. Suma, care lipsește, crește din ce in ce mai mult. Pe fie­care zi ea se mărește, așa că nu se știe la­ ce sumă neașteptată se poate ridica. * Domnul Alexandru Ștefănescu, care conducea Banca pînă la numirea unui director, crede că bancherii frați Jurist sunt complicii lui Space Azi a avut loc o scenă violentă, în care d-sa a bătut cu pumnul în masă, arătîndu-i ca pe niște complici și afirmind că are dovezi in contra lor. Dovezile, adunate deja de instruc­ție, parcă ar consta din faptul că s’a dovedit că mai multe bonuri au fost date confidențial, de către Space frați­lor, cari le-ar fi negociat fără a face operația necesară în condici—și din faptul că s’ar fi găsit dovada că frații Jurist au expediat oare­cari sum­e la Viena.* Din cauza acestei înverșunări a d-lui Ștefănescu făcea să circule di­ferite versiuni pe la palat și pe la bancheri, unii pretindeau că, in urma intervenției d-lui Carada, frații jurist­au să se teamă de expulzare, alții spuneau că, în urma dovezilor adu­nate, parchetul va proceda la ares­tarea lor. Fideli cronicari, înserăm toate versiunile.* Dar Banca mai prevede și o serie de procese, din partea­­ acelora, cari și-au depus banii la dînsa, și în a­­ceastă prevedere a și angajat ca ad­vocat pe d-nul Vasile Dimitriu Această prevedere ne arată că Ban­ca nu e dispusă „a plăti pănî la un ban“ toate depozitele, după ce făcuse se circule zvonul Dacă ar avea intenția să achite Integral pe toată lumea, nu ar avea nevoe de advocat ad-hoc. In vedere că afacerea ia extensiuni neprevăzute, d. Ghinea prin procuro­rul general, a cerut telegrafic de la ministerul de justiție Instituirea de 43 de comisii rogatorii. Ministerul le-a admis și expediat acest ordin, "prin ministerul de externe, ministrului nostru de la Viena. Comi­­siunea din capitala austriacă a înce­put să lucreze. In țară, cu comisiunile rogatorii a instrci­at însuși d. jude-instruc­tor Ghinea Ionescu.* Directoratul Băncei a fost oferit domnului advocat Pandele Zamfires­­cu, fost sub-dire­ctor al Creditului Urban și actualminte efor al Sfintul­­ui Spiridon. D-sa, însă, avînd în vedere situ­ația, in care i se predă Banca, a declinat aceasta ofertă.­­ Doamna Space a cerut direcției băncei să i se servească pensiunea invenită pentru anii de serviciu ai hoțului ei, de­oare­ce nu există nici o o sentință judecătorească, care să o priveze de acest drept,­­ Tot odată d-sa a mai cerut de la irecție un mic ajutor, pentru a se­utea muta din localul Băncei. a luat sfirșit înaintea trib. ^^Iași secția II afacerea Iosi­ pescu, un epizod antisemito-colec­­­tivist a exceselor antisemite de la 16 Mai 1899. Se știe că între fruntașii acelei manifestații, au fost­ și 2 funcționari ai teatrului, d. Emanuel Manoliu im­pendent pe atunci și A. Iosipescu, Di­dădărău in calitate de președinte al comitetului teatral, "a destituit a doua lpi printr’un proces-verbal motivat pe amîndoi acești: funcționarii D. Iosipescu considerindu-se mar­­tu­r al sfintei cauze antisemite, a in­tentat la judecătorul de pace un stroces d-lui Bădărău cerind daune pentru că Pa destituit din funcție și­­ ar fi pălmuit pe stradă în ziua ma­nifestației. D. Iosipescu a găsit 3 sectari pe care i-au pus martori: unul dintr înșii au mers cu enormitatea cruelei pana­ acolo în­cît a afirmat că de la Neus­­chotz mergind spre palat cu mani­festația, a văzut cum în coada ma­nifestației la otelul Buch . Bădărău a pălmuit pe Iosipescu. Judecătorul de pace a achitat pe d. Bădărău în lipsă. După apelul părței civile, tribunalul condamnă pe d. Bă­dărău la 10 lei amendă. D. Bădărău făcînd opoziție, tribunalul a refăcut instrucția și ieri a respins reclamația convins că totul era o înscenare. Antisemiții cu această înscenare s’au aparat în procesul lor propriu înaintea tribunalului Colectiviștii au îmbrățișat­ pe Iosi­pescu pentru urzala infamă contra l­ lui Bădăreu. Din croitor­iau făcut taxator pe făină la moara cea nouă. Publicul își aduce cuvinte, cum chiar în ziua alegerei pentru senat, iberalii s’au servit contra d-lu­i Bă­dărău, de această inscenare. Acest proces ne dă o ideie în mic de cum se pot înscena și în mare procesele rituale și sectare. iarele din Glascow aduc laude­l­e unei orchestre romane care se produce în marea sală de muzică din palatul­ artelor de la expoziția din Glascow. Ea e sub conducerea violonistului M. Nițulescu decorat de Țarul Ru­siei și Șahul Persiei și e compusă din mai mulți artiști între care M. Th. Budala violonist din Iași, violoncelistul Anto­­nescu care s’a ilustrat în capitală printr’o serie de concerte bine reușite Munteanu, ș. a. Această orchestră mai are anga­jamente pentru Liverpol, Londra, Pa­ris, etc. [la numirea d-lui Antonio Cirillo, ^]ca profesor de flaut în locul d-lui Racovitză, la Conservatorul nos­tru de muzică și cu îndatorirea să redee lecții de trombă și trombon. Conservatorul cîștigă 2 catedre ce prin buget au fost desființate. J. P. Negulescu profesor uni­­­­versitar, s’a reîntors în Iași. 1 / Iorgu Radu, care candidase­­ la catedra de economie po­­ltică de la facultatea din Iași, a co­municat prietinilor săi intenția, ce-ar avea-o d. Haret, de a schimba zisa catedră, în scopul de a încredința catedra de finanțe d-lui Radu, și să lese Economia politică d-lui A. C. Cuza, actualul titular, c­ fl L'vii Cercuri, se întrunesc ^ * "'membrii societăței „Arhi­vei“ în ședință ordinară. ISC E­N A Noul reper­tor In sine, pare că repertoriul pentru noua stagiune teatrală s’a înjghebat. S’a ținut, însă, în așa mister încît ni­meni nu l’a putut cunoaște până ce nu a fost publicat în „Liberalul“,— nimeni, afară de cei care l’au făurit. Piese orginale Zadarnic dramă de A. Vojen, Goa­la după gineri comedie de V. Cos­­novici, Ultimul sacrificiu, dramă, de 1 Brăescu, Zina Carpaților, feerie de , T.­Speranță, Osînda dramă de Du.­escu Duțu și V. Leonescu, Pescarii din Salina comedie de Di. Moruzzi, La moși comedie de Th. Speranță, Din surizele gazetăriei comedie, de C. Brăescu, Pene? curcanul, dramă de V Leonescu, Boxerii­ și ciocoii, corne­lie de V. Alexa­ndri, Dragoste și tât­ K­mnare, dramă de E. Herovanu, Scri­­g­ioarea per­dută, comedie de I. Gavar­giali, O căsnicie, commedie i de G­­arsar X -III, Două vieți dramă de Gordon, O noapte furtunoasă comedie de I. Ca­­r•agiali, Pentru cinstau'dramă de Gh. Nădejde, De dragul Mărioarei­­ dramă de Gh. Nădejde, Don Vagmistru come­die de C. Grigoriu, O carte de vizită comedie de L Găvănescu, Pe neaștep­tate comedie de Th. Speranță și Iii­­mșneanu dramă națională de I. Hoș­­lanu. Piese localizate Cinematograful de P. Guști; Tom­a Necredinciosul, comedie, de P. Guști; Secretarul General, comedie, de P. Gusti ; Ginerele d-lui Prefect, corne­die, de P. Guști ; Microbii BMureș­eni, comedie,...de­­ P. Guști; O Ore­­­ală de tipar, comedie, de Marin și Deputații în vacanței comedie, de P. Gustii jjh Miljffjxl ßlamoioo «s>n*Q Lumea Milostivă comedie de Briaux, Bunul judecător, comedie de Bisson, familia Pont­­iquet comedie de­ Bi­sson, Musca comedie de Antony Mary; Călătoria d-lui Perrichon comedie de­­ tabiche ; Otelul contral comedie de, Feydeau și Des Valliery; Frou­ Frou, comedie de Meilhac și Hallevy; Amanți comedie de Donnay; Sumed\în care ți­­ se urăște, comedie de Pailleron, Calom­ j­nia, comedie de Scribe ; Hedda Gallier comedie de Ibsen, Fanfaronii, come­die de Thiboust și Duval, Dama chi + camelii dramă de Al. Dumas (fiul) A­­faceria Clemenceau dramă de Al. Dumas (fiul) Avarul comedie de Moliere ; No­ra comedie de Ibsen ; Intimii noștri, comedie de Sardou ; Dispărut, come­die, de Bisson ; Bărbatul cu trei ne- V veste, comedie, de Grenet-Dancour; Champignol, comedia, de Feydeau și Des Valliery ; Clara Ésteit, comedie, de Gondinet; Fiul natural, Comedie, de Dumas (fiul) ; Țaranii noștri, co­medie, de Sardou ; Demi-Monde, co­medie, de Dumas, (fiul) ; Prietenul fe­meilor, comedie, de Dumas (fiiul); O­­noarea, comedie de Sudermann ; Te­reza Raquin, comedie, de Em. Zola; Holteii tomnatici, comedie, de Sardou ; Amor, fără stimă, comedie, de Ferari; Francillon, comedie, de Dumas (fiul) ; Fericirea într’un colț, comedie, de Su­­derman; Bravul Cardinais, comedie, de Bisson; Evrica noastră, Comedie, de Lindau și Sergiu Panine, dramă, de Georges Ohnet. Vom reveni mai­­ pe lung asupra repertoriului într’un viitor articol. Ne mărginim a observa că la piesele originale sunt aproape cele de la Bu­curești, cu singura diferență că s’a primit drama d-lui Vojen, Zădarnic. Piese localizate - un curios precedeu de dramaturgie,­­ e tot repertoriul d-lui P. Gusti. Nu avem­ nimun un zis asupra valoarei distractive a aces­­tor piese, dar ar fi multe, foarte multe, de spus, dacă ar fi să judecăm aceste piese din punctul de vedere artistic. Vom reveni. Asupra pieselor traduse vom spune destule. Colecțiunea lor Se prezintă ca un foarte frumos mozaic, dar în care ar lipsi principiul, ce armoni­zează culorile în mozaicurile vene­­țiene. Bisson, Halevy, Labiche și mo­dernii francezi: Al. Dumas fiul, Ibsen, Ferrari fac mai multă cinste cunoș­tințelor într’ale literaturei dramatice de­cît gustului aceluia, care sa în­jghebat. Dar să trecem la personal Personalul artistic. Societari d-nni: M. Arceleanu, D. Pruteanu, P. S. Alexandrescu, Em. Manoliu, D. Con­­stantinescu, G. Ionescu, Gh. Griță, M. Popovici, Vlad Cuzinschi, Al. Ră­­dulescu-Mariu, G. B. Penel, și St. Dragomir. seb D-nele: Elena Botez, Athena Geor­­gescu, Aglaia Pruteanu, Verona Cu­­zinschi, Sofia Mavrodin și Ecat. Pe­­trom­. Angajați: C. Momuleanu, P, Pș­* Piese traduse își gib

Next