Evenimentul, iulie-septembrie 1901 (Anul 9, nr. 132-203)
1901-07-22 / nr. 148
Redacția și Administrația IAȘI STRADA LAPUȘNEANU: 44. -----ME----Un număr vechiu 30 bani. 10 Bani — Seria II, Anul IX, Mo. 148, Duminică 22 Iulie 1901, conser"7"axor coxiaiaxi Abonamentul Pe un an 24 lei; pe 6 ani 12 lai; pe 3 luni 6 lei; in străinătate pe un an 36 lei. ANUNCIURI, INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rlndul AQi^țr Saria Mihailiail Miine se împlinește un an de cînd tinărul și aprinsul patriot Mihaileanu a fost asasinat lingă soția și copilul său, de un fanatic bulgar, instrumentul comitetului din Sofia, prezidat de vestitul Sarafoff. Țara întreagă a fost cuprinsă, la știrea acestei crime îngrozitoare, de cea mai legitimă indignare. Mulțimea cel puțin în orașe, a manifestat cu o nemărginită energie, indignarea contra vecinilor, care se servesc de asemenea mijloace. Ministerul afacerilor străine din guvernul conservator, influențat de această mișcare, a pus accente tari, în nota sa diplomatică, prin care cerea satisfacere. Pănă și agentura colectivistă cu Pionii și Brăeștii lor a fost nevoită să se pue la unisonul maselor manifestante. Puțin a lipsit, ca să începem secolul al XX vărsînd sîngele vitejilor noștri oșteni, spre a pedepsi pe poporul, care nu voește să înfrîneze sălbătăcia fanaticilor săi. Toate aceste erau provocate, nu de faptul că un străin îndrăznise să asasineze pe un român pe propriu nostru teritoriu. Indignarea noastră era provocată de faptul că ucisul era un patriot mare, care își închinase viața unei cauze sfinte , emanciparea fraților macedoneni Nota diplomatică a îmbrățișat întreaga chestie macedoneană și cerea satisfacere pentru toate violențele, la cari au fost supuși frații noștri din Sofia și din Macedonia. Mihaileanu a fost proclamat din prima zi a dispariției lui, martirul cauzei macedonene. La toate popoarele sîngele eroilor naționali a făcut să crească, pe pămîntul pe care l’a udat, urmași care să ridice și să-i poarte cu vitejie, steagul pe care eroul dispărut l’a lasat moștenire. Suntem noi un popor așa de ticălos, încit să facem excepție la această lege ? Aparențile din nenorocire ne ar împinge să răspundem : da. Martirajul lui Mihăileanu, s’ar părea că n’a ajutat întru nimic cauza macedoneană. Cauza fraților noștri a ajuns, în momentul cînd săsesc la prima aniversare pe marele dispărut, la un așa moment de depresiune; cum nu s’a mai văzut nici odată, de cînd s’a manifestat la dînșii, conștiința solidarităței lor naționale cu noi Gazeta lui Mihăileanu este subvenționată de ministrul, care crede că chestia macedoneană trebue ucisă, de frică să nu devie piedestalul unui genial adversar. Frații de luptă din Macedonia, pe care asasinii lui Mihăileanu, îi taxau de spioni turcești, de instrumente plătite ale Porței, sunt acum tratați de însuși guvernul regatului român, de instrumente fără scrupul, ale d-lui Take Ionescu. Luminătorii românilor macedoneni sunt tratați după cererea guvernului român însuși, ca niște simpli făcători de răle, țintuiți in satul sau tîrgușorul lor, pentru a putea fi mai bine supraveghiați de poliția turcească. Toate aceste se intimplă în momentul cel mai critic, prin care au trecut vre-odată popoarele neslave din peninsula balcanică ! Bietul Mihaileanu, dacă ar putea cunoaște toate aceste, ar trebui să bine cuvinteze mîna asasinului, care i-a cruțat o așa teribilă durere. El murit sărmanul plin de iluzii. Dacă n’ar fi murit acum un an, ar fi murit astăzi de durere, văzund cum este pîngărită o cauză atît de sfintă de însuși acei pe care soarta nemiloasă, i-a investit cu demnitatea de conducători ai nației romane. Să nu ne facem iluzii. Primejdia este una cînd tradarea a intrat în rîndurile noastre, cînd noi înșine ne facem coadă la toporul grecesc, turcesc sau bulgăresc Nu trebue să ne descurajăm insă Toți ciți avem conștiința, că rostul regatului român în echilibrul european, este sporit prin faptul, că afară de cele 6,000 000 de romîni din regat, mai sunt alte 6 milioane imprejurul acestui regat; că strigătu fraților noștri cari voesc să trăească emancipația și să se bucure de fructele civilizației ca și noi, este legitim, trebue sa ne înzecim puteri, pentru a nu lăsa să piară cauza sfintă a romînismului. Guvernul lui Sturdza este o pacoste mare pe neamul nostru, dar din fericire este trecătoare. Să ne silim să treacă, ci mai iute acest pahar amar de la noi. La mormîntu lui Mihăileanu, ar un pahal sa roman üo ticăloșia prezenta. Suntem insă datori să vorbim de gloria trecută și de speranțele viitoare, strigând din fundul inimei . Trăiască Macedonenii ! ! JOS trădătorul ! J ! — -----------------------------------------------------------------!Vi sfinii noștri la numărul 207, Journal des De 1bats publică un foarte importanti articol, intitulat : Dans Ies Balkans î nainte de a-1 pune sub ochii cetitorilor noștri în traducere integrală, voi expune aci cîteva reflexii.I Evident că aproape fără voea noastră, am fost înglobați în Tripla alianță. Iarăși evident că, la venirea împăratului Frantz-Ioseph la București, s’a încheeat convenția millitară, de care ne-a vorbit Magyar Ország, articol semnalat de Evenimentul cel d’întâi. Aceste fiind stabilite, să cercetăm relațiile noastrel cu prietinii noștri, căci Les bons comples font les bons amis. Țărilor germanice, în favoarea cărora s’a închecat și tripla alianță și convenția mlitară, noi le-am dat totul. Influență morală, ca să ne fasoneze, după chipul și asemănareal lor ; monopol aproape, al importal lui; un pivot puternic în Balcani, in jurul căruia se învîrte politica germană în peninsulă; o armată admirabil organizată și care a încercat focul lui Osman-Pașa, in contra dușmanilor rasei germane... Ce ni s’a dat in schimb? Nimic.I Bancherii de la Berlin ne-au împrumutat bani, e adevărat, dar cui dobinzi de cămătar. lacei d’intăi an de criză,—crză artificială, deoarece fondul de bogăție al țarei nu e atins, pădurile, rîurile, sub solul, solul chiar sunt intacte,—bancherii germani ne-au acordat un ultimi împrumut condiționat, amenințîndune cu controlul străin. Industria noastră nu s’a putut de fel dezvolta sub aripele omorîtoare ale industriei germane, care, de altfel, se prezintă drept concurență. Pentru cît ea este, s’a înființat cu bani francezi. Sprijin politic nul, deoarece nu am putut obține satisfacție deplină,într’un conflict, în care am fost insultați,—nici de la slaba Bulgarie. Acum, se publică tarifele germane. Italia scutură jugul nediscutat al germanilor. Neue Freie Presse, comentînd tariful, conchide că alianța politică e una și politica economică alta,—pentru Austria chiar. Poate a sosit momentul să ne deschidem și noi ochii, mai ales că Rusia pare că vrea să ajute la desrobirea noastră financiară,chiar indirect. Lecțiile trecutului să ne servească pentru viitor, iată problema, care trebue pusă przentului. ---------------*OS§IO*----------------------- Continuăm a da, după ziarele din Capitală, noi amănunte asupra acestei chestiuni. Ie altminteri, pe lîngă dovada tăcerei codiței locale, vom aminti că Voința a numit acordarea în condiții identice, a acelorași avantagii, „un gheșeft.“ . Iată ce spune Conservatorul: „ D. Stoicescu voiește astfel să compromită în această afacere pe : d. Missir, care acum e în favoare , la d. Sturdza, în locul ministrului j justiției, care a perdut favoarea primului ministru încurcă-lume, în urma afacerei Collaro. Faptul acesta prezintă destulă gravitate, fiind provocat pe bănui fala de necinste, pe care ministrul i de justiție și interimar la domenii < 0 are față de intitulatul ministeruilui de domenii.“ 1 Iar „Epoca“ scrie : ] „Această aprobare (a referatului prime) se socotea ca sigură la ministerul de domenii și în ziua în care referatul a fost supus consiliului, s’a și anunțat acordarea avantajelor. Lucrul însă a eșit astfel. Referatul d-lui Missir a fost comătut de către o parte din miniștri. Explicațiile dale n’au avut nici un efect, avantajele ce se acordau s-au părut prea mari și nejustificate și astfel referatul a fost respins de consiliu, mai ales că consiliul de miniștri se afla și înaintea unei precedente respingeri a unei cereri identice, respingere hotărîtâ de precedentul ministru de domenii. Bineînțeles, însă, referatul nu putea ß pur și simplu respins, căci aceasta ar ß echivalat cu un blam la adresa ministrului de domenii. De aceea s’a hotârît ca referatul să fie din nou prezentat consiliului după [ce se vor introdus oarecare mosdiscuri care să atenueze caracterul de prea mare favoare ce reese din modul cum se propunea la început acordarea avantajelor. Lucrurile stau aoi. Al doilea referat a fost făcut și este aproape identic cu cel d’întăi,cuprizînd modicuri de ordin mai mult secundar. Aceasta o afrmam până în momentul cînd scrim nu a fost însă înaintat consiliului de miniștri. Și suntem curioși să vedem dacă se va îndrăzni să se comită afacerea.“ Noi ne mulțumim, pentru azi a observa că nici una din gazetele liberale nu a negat sau explicat „a-i facerea,“ nici aparat pe miniștri. „Liberalul singura care a vorbit, ne-a amenințat că ne „leagă la stîlpul infamiei“ și ne-a cerut numele celor „doi deputați.“ Chestie de curiozitate,— atît: I----------------*00000**--------------- Priar l © St Curia se arăta pe cer așa de strălucitoare, cu o lumină atât de ademenitoare spre visare, incit cel mai prozaic om din lume 1 ar fi deschis aripele lui Phantasos. Copacii , stafii negre în umbră, se clătinau atît de molcom, atît de încet, nicit păreau că face zgomotul unui copil, ce doarme. De sub j stelele alunecau pe firmamentul albastru , cu zgomotul, pe care-l face o lacrimă, ce se rostogolește de pe pleoapă în colțul gurei 113ra o tăcere fără samăn. O tăcere atît de adîncă, atît de covîrșitoare, încît sbuciumul sufletesc cel mai puternic s’ar fi liniștit. Deodată, d’între ramurile înegrite, un glaide privighetoare preluda. Dar astfel de clar î atît de cristalin, așa de duios, încît păreaui . înger, ce-și spunea aleanul în melodia di harfă. Și un sentiment de revoltă mă cuprinse Fără să vreau mîna mea căută o armă, ci care să comit sacrilegiul de a răpi naturei una din podoabele cele mai frumoase, — pi g înaripata cîntăreață. Curiozitatea sufletului omenesc ! In ace moment ași fi fost în stare să-mi îndeplinesc cugetul nelegiuit, ași fi fost să ucid paserea măeastră,—pentru în stări că prim dezacord în fire, pentru că era învinsă pentru că mai dulce, mai alinator decit einte cui ei era armonia tăcoroi. Dar priveghetoarea tăcu, în palida răpa ^ a lunei tăcute, Taust - ■ ■ -------*«101 **•------------- Sfieșeflul ‘ W „Liberalul“ ne-a dat „desmințiri r furioase, cînd am pomenit cei in tăi despre această afacere, clasic, de acum înainte. Imediat, însă, c l’am dat cu nasul în murdărie, i amuțit. 2 ultima — Ora 4 d. a.DIN LOCALITATE JMI se telegrafiază din Conv >n<stanța : D. I. I. Brătianu, adlinierim la război, așteptînd escadra rusă, care nici nu plecase, din Odesa, sa ordonat pavoazarea stradelor și a venit cu un tren special, — 5000 lei I cheltuiaU. Imediat comandă un dejuns pentru 300 persoane, •a fcost opt mii I M lei Totul pentru ziua de 19 Iulie. Poronci încă, în această zi, să se traga 21 tunuri pentru a saluta escadra. Esjcadra nicăeri, ce să se facă eu de- ajunul? Si se cheltuiască în zadar 13 a mii lei ? ! I imediat se lasară învitații la toți fl ofițerii superiori și șefii de serviciu în cari au dejunat la 4 p. m. 40 oameni la o masă cu 300 tacîmuri. s .1 Și de ce toate acestea ? Fiindcă < M pe nimeni din minte și nu l’a tăiat în capul să telegrafieze spre a întrebă de i .la plecat sau nu escadra. In timpul dej nnului, însă, sosește o telegramă de 1 Min consulul român din Odesa că es escadra va sosi duminică, 22 Iulie. Tall blou dar care costă 13,000 lei a Direcțiunea sanitară analizind srachiul confisat de la cîrciumarul M. Ionescu din com. Șipotele ela constatat că e cu desevîrșire falsificat conținînd substanțe otrăvitoare. Direcțiunea a cerut prefecturei darea în judecată a numitului contra- evenient. Săteanca Catinca Lazăr din Ho^com. Holboca s’a prins autorităților în drept în contra primaruului acelei comuni, care se împotrivește ai elibera un certificat pentru gla dovedi o propietate a ei ce voește el s’o vîndă. S’a dispus o anchetă. flăm că primarele comunei Mjeorda a făcut cunoscut Misterului de interne că lucrările entru expulzarea a 8 familii evrești sînt terminate. In urma știrei acestor expulzări, gitația printre evreii din acea locatate e mare. Se zice că aceste 8 familii care ar fi expulzate sunt de curînd veste din Galiția și n’ar fi avînd acîle în regulă !S~întem informați că în urma no^ilor taxe școlare prin care d. Saret a îngreuiat enorm intrarea străzilor în școlile secundare, se agită cu negre ideea de a se înființa în Iași ocoală de agricultură și meserie, pe terenul cimitirului care se știe că aparține comunității israelite. O telegramă sosită în ultimul moment anunță că soldatull. Gh. Petrescu din Reg. 13 compania l rI, însărcinată cu paza frontierei s’a plecat în Prut în dreptul satului Mo 1oșești, cu privire la situația de Maceldonia „Neue-Freie-Presse, pri lilește știrea din Sofia, că în vederea Congresului macedonian, toți delegații sunt membri ai fostului comitet condus de Sarafov. Noul președinte moderatul „Mihailovski, a fost nevoit să declare ini Riformi“, că unica cale prin căreia ar putea elibera Macedonia e numai revoluția. 1* a iarmarocul de la Movila luil ^^Gina-Vodă, ori, individul N.Ilusvu, a încercat să siluească pe ol săteancă din com. Țuțora. La strigătele victimei sărind sergentul N. Costache a izbutit a pune mîna pe atentator. Pe drum, însă, individul voind al scapa din ghiarele poliției, a încercat să asasineze pe sergent. Voinicul și curagiosul sergent, însă, preîntimpinînd lovitura de cuțit ce i se pregătea, a înșfăcat pe criminal n spate și ținîndu’l zdravăn, un trap ’a condus la secția V, unde i s’a dat interogatorul, așa după cum i învinea. H-refectura județului Dîmbovița ^ cere telegrafic urmărirea luijah. St Olariu, logofăt la moșia d-lui D. Niculescu, din com Grecea, care a dispărut luînd cu dinsul suma de 1000 lei. r=*jri a sosit în localitate marolel ^^comerciant de vito Dimitriel M. Casapu cumpărând pentru Chișinău 2000 vite din Huși, Fălciu și I Iași. ji fium de la o persoană dintru anturajul M. Sale Regelui, că după terminarea noilor manevreii a corpului III de armată, M. Sa Rengele va vizita Tecuciul r Dl. Caracaș prefectul județul Tecuci a și primit instrrucțiuni în vederea făcut pregătirilor ce trebuesc del. |] crimisul special al Serbiei la Constantinopole a primit oficial o invitație a Sultanului, prin care regele Alexandru este invitat să viziteze Capitala imperială turcească, spre a se încredința în persoană de neschimbata prietenie a Sultanului. ------------------XOOOOK-----------------Kmbre și măști Primarele Pink „Liberalul publică următoarea reclamă", fără portrete,—et pour cause, — pe care o reproducem literal: Onor, Domnule Primar, Cu profund respect venim prin aceasta, a Vă mulțumi din inimă, pentru nimerita măsură, ce ați găsit cu cale a o lua, cu scop de a înfrîna întreprinderile hahamilor, cari, in vițe^jerc cu casa pH, nu respectă tăerea rituala așa după cum o cere, adevărata religiune mosacă. Totodată vă aducem viile noastre mulțumiri pentru faptul că aț destituit pe cei doi hahami și Vă rugăm să nu fie permis de a mai tăia în abator nici chiar provizor. O dovadă evidentă că aceștia ajutau foarte mult pe casapi în interprenă ciile lor nelegiuite, este dorința cea mare a casapilor de a-i vedea din nou stabiliți în posturile lor. Totodată Vă rugăm să dispuneți ca orice haham din Abator să poată tăia. Vom mai reveni dîndu-Vă la iveală multe alte neajunsuri din cauza căroră sufere comuna în privința scumpetei cărnei. Nu ne rămîne alta, decît a vă mulțumi pentru îmbunătățirile făcute pînă acuma și sperăm că nimic1 nu va fi posibil de a vă întoarce de pe calea cea dreaptă, ci prin înțeleptele măsuri ale d-voastră, veți da comunei o administrațiune cum n’a mai fost (sic) și demnă de partidul, din care faceți parte (sic). Primiți, vă rugăm, d-le Primar, asigurarea respectului și stimei noastre. Măcelarii români liberali Aceasta reclamă,—rien des agents, ■— are părți foarte instructive. 1 °. In breasla tăitorilor de animale sunt deosebiri de clasă. Acei, cari sunt liberali, sunt de-o spiță mai nobilă și poartă numele de „măcelari". Pentru colegii lor ei au un suveran dispreț, tratîndu-i de „casapi" pe care-i acuză de „întreprinderi nelegiuite". Cred și eu. Niște casapii . III. Că „măcelarii romîni liberali" au știința talmudica infuză, deoarece au putut observa că hahamii nu știu practica „taerea rituală așa după cum o cere adevărata relligie mozaică". Hahamii nu sunt depozitariil adevăratei religii, ci numai „măcelării rominni liberali*. 111 °. Urmare logică e că orice haham sa poată tăia „numai să fie de-ai noștri", adică„haham român liberal". IVo. In fine, o mică îndoială, care s’a nascut în sinul „casapilor romîni liberali". Sunt mulțumiți cu reformele colegului lor de li j Primărie, dar li e frică să nu găsească „infamii de casapi" și „hahamii neveritabili [ceva, care să-l întoarcă „din calea cet Ii dreaptă". Nu e mai puțin sigur că domnul Pen Inescu e cu adevărat artist în arta reclamei «Nici Pink nu a știut să așeze cu atîta măiestrie reclama pe pagina întâi, a doua,treia sau a patra a ziarului său. Aceasta însamnă a avea spirit practic,— I dacă reclama de față o dovedește, nu Iți e dat să ai altfel de spirit. 8 ichiu '«S»-----------------KSHEK-----------------J Ijln deputat liberal marcant a declarat unui amic al nostrul aflător în Slânic că e hotârît să se facă în Septembrie o remaniare ministerială. Nu mai poate mergemult așa— spunea „Liberalul“ de marcă—, în cercurile ministeriabililor coloanemulțumirile și e nimerit ca în interresul partidului să se mai potolească. In cazul acesta,—a adăugat inter- locutorul,—fatal că o se tzbueascăj jertfit B. Misir și acoperite vacanțaj de la ministerul de războiu. Poate chiar ,că d. Sturdza să se mulțumească, numai cu preșidenția consiliului. Cred că se va face loc și d-lui Pherichide, care e periculos, în faza sa expectativă. DIN LUMEA LARGA , Jules Verne, cunoscutul scriitor,a orbit complect la Amreno,unde trăește retras de cîțiva ani. A Princesa Anna de Hessa, protestantă după cum anunță „Frankfurter Zeitung“, a trecut la catolicism. Prințesa Anna este fiica cea mai mare prințului regent Carol al Prusiei. — ddÂe J^eio — Moartea lui Szilágy, a scos din noi în lumina actualitatei figura acestu om —mare prin fateda lui reputației patriot maghiar, unic prin sufletul lu de renegat. Fostul ministru al Ungariei pare a fi fost un bărbat de o cultură întinsă, plin de energie și voință, dar brutal și arogant cît poate fi un ungur ce se respectă. De numele lui,—cum știi, e legată faimoasa campanie din anii din urmă, întru desnaționalizarea și exterminarea elementului român din Ardeal și Banat. A fost deci un dușman, și un dușman cu atît mai înverșunat, cu cît purta în vinele sale sînge din sîngele acelora pe cari-i prigonea. De pe mamă era romín. Era caracteristic cum în luptele sociale politice și religioase, renegații se disting prin înverșunarea și patima depun adversarului ; e parcă o reacțiune a sîngelui pe urma unei asimilații nenaturale și brusce. Acum cînd omul acesta însă nu mai e decit țarină, cînd înscenările lui ai căzut, cel puțin scăzînd intenzitatea I mișcărei,—cuget la forța aceasta perdută pentru romînism. Să nu să fi altoit firea maghiară în sufletul valah să fi păstrat pmud acesta tainica legătură a sîngelui, în căldura unei afecțiuni justificate pentru acei ce nu erau decit frații sei,—ce mult bine ar fi putut aduce milioanelor de asupriți bi societăței și progresului omenesc ! N’ar fi curmat antagonismul, firește,—dar nu ar fi ațîțat și nutrit atîta, și poate chiar Var fi slăbit într I măsură. Eu regret că omul acesta n’a fott ceea ce ar fi trebuit să fie. Ce crezi tu de el? "Cera: I ------------S4COIOIO** --------------- Scrisoarea d-lui Caudella Cunoșteam de mult cele cuprinse în scrisoarea d-lui Caudella. Supărarea și indignarea d-sale se manifestase de mult, mai ales în anumite cercuri. Acum cînd scrisoarea e publicată și deci cunoscută de toți o bine a stărui puțin asupră-i, legînd cu această scrisoare starea Conservatorului nostru. De mult bate un vînt rău asupra Iașilor. Din starea sa de fostă capitală, datat cu toate așezămintele culturale și financiare ale unii capitale, a început să i se ia una dite una. Unde mai este Banca Moldovei ? Piața Iașilor e mai redusă decît cea a Galaților sau a Brăilei. Rămăsese Iașilor așezemintele culturale și artistice. Cu cenesațiu n’au primit părinții noștri Încercarea lui Asaki de a ne da pe românește piese de teatru. însuși Mitropolitul Veniamin a uitat de canoane și s’a dus să asculte pe Dafvis și Chloe în romînește. După 20 de ani, cind s’a Înființat Școala filarmonică, era o întrecere intre Iași și București în ceea ce privește activitatea muzicală și teatrală. Tot Asaki ne-a redat libretul Normei și era atunci o boerime, un public, care simțea nevoia unui teatru și a unei școale filarmonice. Au trecut ani de atunci. Evenimetele politice au schimbat fața lucrurilor. Iașii au perdut situația lor politică, pentru a pierde rînd pe rînd cea economică, artistică și culturală. Cine ar fi îndrăznit in 1860,cind Unirea era făcută — să pue la îndoială nevoia înființării Universității de de Iași ? Era o nevoe, care se simțea in țară și domnul Cuza a deschis intări la Iași această școală superioară, nu că era Moldovan, dar că aici era terenul pregătit, prin organizarea deosebită ce se dăduse Academiei Mihailene, și prin superioritatea Ioamenilor de știință, litere, filosofie și teologie, ce se găseau la Iași. Domnia liberală a lui Ghica strânsese in Iași un mănunchi de talente in toate ramurile. Nu vom uita a pomeni că tot atunci luase un zbor neasămuit in artele frumoase . Pinacoteca de Iași s’au îmbogățit în acel timp cu tablouri originale și pînze, care nu pot găsi echivalentul la București. Iar cu muzica e de ajuns a pomeni pe bătrînul Flechtenmacher pentru a-l asocia la numele lui Alexandri și al primiilor noastre încercări de opere și operetă. Așezemintele din Iași au un trecut, au și un prezent. Ori cît s’ar căuta de unii, de alții, să se șteargă strecutul, ori cit s’a făcut salturi mari din evoluția noastră politică; totuși e [chemarea noastră, care ne interesăm I de aproape de starea Iașilor să menținem rangul de cetate de mîna în[tăia. Da . Un fost ministru conservator și reprezentant al acelei fracțiuni, care [mai dăduse un ministru al școlilor,ce a făcut sprarea prin școlile din l'Iași—crezuse de cuviință să atace deodată 5 așezeminte culturale de la Iași. Era o situație grea pentru Iași, contra căreia era anevoe de luptat, căci indată iți aducea vorbele că: ce tot Iașii înainte ! Da, Iașii, căci Iașii nu e orice oraș ! Iașii reprezintă un trecut în istoria culturală și o națiune în loc de a-și surpa centrele culturale trebue să le mențină. Se zice de unii priviți Ungaria nu e de cît conservatoriu în Pesta !za , dar Ungaria nu e de cît în Pesta. La Cluj se simt Rominii; la Agram sînt Croații. Nebuni sînt ei Ungurii să facă centre artistice aiurea de cit in Capitala lor ! Nu tot așa la noi. Iașii trebue si ne fie o mindrie căci în starea actuală n’am fi ajuns fără abnegații benevolă a Iașilor. Ori ce asemănan cu Ungurii cade, căci n’ar trebui ci cei de la București să fie Unguri față cu cei de la Iași. Ori tocmai contra acestui Unguriön lai ministrului școalelor protestă dl [Ed. Caudella, și foarte bine face ori [ce s’ar zice : dl. Caudella e un nume in literatura noastră muzical [modernă, cum n’are păreche conserrvatorul din București. Caudella i [Muzicescu, iată două nume cari ridică sus numele conservatorului noistru. Ce face Ministrul Instrucțiunei c[această școală ? Sa redus mijloace J de traiu la atita, că a silit pe diretor să-și dea demisia protestind; a), că mijloacele materiale sínt « așa de infime că nu se poate conduce demn o școală. Pe de-o parte zil că conservatorul nu-ți produce n