Evenimentul, octombrie-decembrie 1901 - ianuarie 1902 (Anul 9, nr. 204-303)

1901-10-26 / nr. 226

t Redacția și Administrația IAȘI STRADA LA lIȘNEANU. 44. Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani. 10 bani—Seria H. Anil IX, No. 226. TINERI 26 OCTOMBRIE 1901 75 star conservator Abonamentul Pe un an 24 lei; pe 6 ani 12 lei pe 3 luni 6 lei; In străinătate pe un an 33 lei /MUN­CIULI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rîndul. myartúrisirca deficits iúi Voința vrea­ să dreagă pros­tul efect al discursurilor d-lor Palladi și Sturdza, din care se vedea că avem a ne teme de un deficit de vre-o cinci milioane. Dar așa cum o dre­ge mai rău o strică. Voința vrea să facă o para­lelă între cotitatea încasărilor din cele șapte din urmă luni ale anului financiar prezent, față cu cotitatea aceluiaș fapt de timp din anul financiar trecut. Și ajunge la rezultatul următor : anul trecut cotitatea era de 43, 9 iar anul acesta e de 46. Pe această temă Vo­ința intonează imnuri de tri­umf. Să vedem dacă are de ce le intona. Dar să cităm textual ce spune Voința. „Încasările în contul exer­cițiului 1901—1902 la 31 Au­gust trecut erau de 79,705,552 lei 27 bani. ggin cursul Urnei Septembrie și în contul acestui exercițiu sau încasat lei 22,413,237 bani 58. In șase luni deci, încasările în contul exercițiului în curs s’au ridicat la suma de lei 102,118,789 bani 85. Plățile în aceste dintîiu luni au fost de lei 92,231,984 bani 30. Deci, la 30 Septembrie tre­cut încasările execiți­ului 1901- 1902 prezintau față de plăți un excedent de 9,886,805 lei”. Sofisticarea e abilă. Dar să vedem adevărul. Evaluările budgetare au fost de 218 milioane. Cu toa­te reducerile și tăerile extre­­me, cari au făcut atîta zgo­mot, de­oare­ce s’au produs chiar accidente, ca acel de la Palota, din cauza lor, bud­getul cheltuelilor nu s’a pu­tut reduce sub 211 milioane. Ca să fie excedent ar trebui ca încasările să întreacă pre­vederile. Să vedem dacă lu­crul se prezintă ast­fel și să ne servim chiar de cifrele Voinței. Evaluările încasărilor au fost de 218 milioane. Voința ne a­­rată că încasările pe primul semestru sunt 102 milioane, deci că ele au dat un deficit de șapte milioane. Acesta e adevărul: în prima șase lu­­nie,—lunile cele mai bune pentru fisc,—deficitul s’a pro­nunțat. In lunile, cari urmea­ză,—luni de toamnă și de iar­nă, în care transacțiile și im­portul sunt nule,—fatalmente , deficitul va crește. Lucrul e , așa de adevărat, încît însuși domnul Palladi l’a recunos­cut cînd a cerut să se facă economii,—pe cari le-a fixat ‘ la cinci milioane, ca să nu­­ sperie lumea, dar cari vor întrece această sumă, de va voi să echilibreze budgetul. Dar mai sînt posibile oare e­­­­conomii așa de mari ? Nu. Deficitul, deci, va rămînea și în budgetul acestui an. Cum se explică atunci ex­­c­­edentul fictiv găsit de Voin­­s­ța ? Printr’o sofisticare îndrăz­ te­neață. Budgetul cheltuelilor fiind de 211 milioane, pentru­­ primul semestru ar fi trebuit­­ să se cheltuiască 105 mili­­­­oane și jumătate. Dar plățile, 7 după oficios, sînt numai de 1­92,231,984 lei 30 bani. S’au a amînat deci plăți pentru mai­­ mult de 13 milioane lei. Se c. vor putea amîna la nesfîrșit “ aceste plăți ? Evident că nu. Deficitul nu va fi întru ni­ “­mic micșorat, u ” Aceste sînt cifre concrete, date chiar de organul d-lui Palladi. Ele nu pot suporta îndoiala. Dar Voința mai în­trebuințează un truc, catită­­țile încasărilor pe anul tre­cut și anul acesta financiar. Bolmovala aceasta de cifre nu însamnă absolut nimic,­—de­cit, doară, o parigorie de om bolnav. Situația, prin care trecem, e destul de grea. Decît să fa­că echilibristica de mai sus cu cifrele budgetare, Voința ar face mai bine să ne spue adevărul. Ar costa-o, poate, mărturisirea acestei misti­fi­cări , dar tot i s’ar erta mai ușor decît dacă ar continua-o. Niculiță Papa­­dopol și Maiorescu Titu Junim­iș­ii au pus pe stradă mari afiș­e, pentru a anunța o întrunire, pe care o ține „partidul conserva­­tor“,—„partidul conservator“ e pus intre două degete arătătoare. Un glumeț zicea : partidul conservator pus la index. Acest afiș e din cele mai com­plecte,­—pentru noi, gazetarii, e o capo­ d’operă : ni se arată cine va fi in sală , delegații de la București și din județe: cine va fi pe scenă*: domnii P­. P. Carp, Titu-Liviu Ma­­iorescu, Al. Marghiloman, C. C. A­­rion, Const. Olanescu și Delavran­­cea. Lipsa unui nume* ne-a ni­mit : domnul C. Baltă, orator care ne în­cearcă urechile ziua și noaptea, nu-i pus pe listă. De ce? Un singur lucru nu ni se arată , unde ne putem procura biletele. Cît e de complect afișul și tot nu ne spune totul. După obiceiul nou­lui șef, președinte al adunărei va fi cel mai vech­iu din junimiștii locali, domnul Niculiță Papadopol. Intr’adevăr, d-sa merită cinstea de a prezida această întrunire pen­tru asanarea moravurile, din toate punctele de vedere. D-sa are, de alt­minteri, obișnuința prezidărei : prezida tribunalul în faimoasele vremuri, cind muza populară, cum ar spune domnul Delavrancea, năs­cocea balada vînătorului nocturn : Ghidi, ghidi, Craidon, Te cunoști pe barbișon... Domnul Niculiță Papadopol va conduce cu acelaș­iact desbaterile, ceea ce nu va putea decit să-i a­­ragă repetitele felicitări ale d-lui Titu-Liviu Maiorescu. Numai să nu-1 tulbure, pe vese­­ul retor, înfățoșarea d-lui Niculiță Rapadopol, est e de puțin severă și să-l facă a căuta pe răposatul Ghiță Mîrzescu. Priar ---------------------------------------­ pe cale de a o îndeplini tipografii din Iași. Este într’adevăr o prea strînsă legătură între publicistul însuși și modestul zețar, pentru ca cel dintâi să nu simpatizeze cu cel de al doilea. Nu este oare el, lucrăto­rul tipograf primul martor al gîndirii noas­tre, primul tovarăș al simțimentelor noastre, primul critic al părerilor noastre, primul mîngîietor al iluziilor și deziluziilor noas­tre — în clipele cînd, sboară după slavă, se perindează sub ochii și atenția lui—tot­ ce vreim, ce visăm și ce scriem pentru tipar ? Situația socială a clasei tipografe e din­tre cele mai umile—și nu arare­ori lucră­­torul cade victimă specialității sale, victi­mă răului de plumb, fatalmente legat de profesiunea sa. Cunoaștem muncitori tipo­grafi cari se sting, necunoscuți și stingheri după ani mulți de trudă petrecuți în um­bra atelierelor, în m­erul greu, unde au fost, totuși, soli devotați ai culturii și ai gândi­rii. Nimeni nu-i poate ajuta, nimeni nu vrea să-i ajute. De­ aceea ne bucură inițiativa so­lidarității și calității reciproce pe care în­cep s-o practice reorganizatorii societății tipografice din Iași. Pressa e datoare să le ureze izbîndă. Clubul conservator din Iași re­­luîndu-și întrunirile săptămînale toți membrii sînt rugați a se în­truni astă­zi Joi 25 Octombrie orele 9 p. m. în localul clubului din strada Lăpușneanu. 44. Dațna Tipografii —e lucrători din Iași, da­că e să credem informațiile apărute în ziar, se organizează pentru a întocmi pe viitor breaslă serioasă, alcătuind o grupare temeinică în interesul ei propriu. A trecut de mult vremea cînd putea tre­zi vre-o emoțiune, sau cel puțin să pro­ducă vr'o impresiune, noutatea unei orga­nizări de breaslă sau grupă muncitoare în țeară la noi. Toți acei, care odinioară a­­veam destulă naivitate pentru a ne entu­­ziasma, am așternut de mult stratul indi­ferenței preste impresionalitatea noastră în această direcțiune. Cu toate acestea cu toții am păstrat încă o bună doză de interes și simpatie acestei unice categorii—a lucrăto­rilor tipografi. In special noi ce știa, care zi cu zi ne-am oglindit părerile, reflecțiile, i­­maginile prin prizma inteligenței lor, cari ne-am făurit simțirile și emoțiile pe plăul muncei lor obositoare, urmărim cu luare a­­minte năzuințele lor cătră progres — a că­rui primă treaptă este organizarea cultura­lă, așa cum se zice că o visează și sunt și statetul De­oare­ce un „comitet conservator“ anonim convoaci pe cetățeni la întru­nire, facem cunoscut amicilor noștri că această convocare nu emană de la noi, ci de la Roaleta politică de subt di­recția d-lui P. P. Carp. râs­pinge asupra proprietarilor a­­sociați, care și fără de aceasta e­­rau atît de horopsiți. Vom reveni. --------------------£ 41 JOCI »10*------------------- Cartelul de la Creditul Urban Intre junimiști și liberali, se­­ pare că sa făcut un cartel pe toată linia. După cartelul de pe terenul politic, a venit cartelul pe terenul economic și financiar. Iată un fapt: Clubul Jocques nu-și mai poate face cheltuelile. Comitetul clubului a fost hotârît­­ să mai încerce încă 6 luni de viață. ’ In acest sens s’a făcut Creditului­­ urban din Iași, asupra căruia sa a adjudecat imobilul în care se a­­­fla clubul, o ofertă de închiriere­­ pe 6 luni cu preț de 700 lei. Dl. B. I. Radu a făcut o o­­­­fertă scrisă, prin care oferea 2000­­ lei pe an, pentru apartamentul în ■ care este instalat Jocques club. " Fiind­că această ofertă era făcută­­ pentru clubul conservator, a in­­­­tervenit președintele nostru d. Gri­gore Cogălniceanu, și a căzut de acord cu directorul Creditului d. Grigore Buicliu, să se facă con­tractul pe numele d-sale pe ter­men de 3 ani cu preț de 2000 lei pe an. Dl. Cogălniceanu a mai conve­nit să plătească Creditului 1500 lei pentru datoria clubului din trecut și să fie subrogat pentru aceasta în toate drepturile pe care le avea Creditul, asupra mobile­lor din apartamentul în chestie. De alt­fel suntem autorizați de d. Cogălniceanu, a declara că d-sa menține și astă­zi în totul oferta făcută. D. Buicliu fie din motive poli­tice, fie din motive că situațiunea sa atîrnă fie la un consiliu, care în majoritate este junimist—fără știrea societarilor însă—a supus oferta d-lui Cogălniceanu aprobă­rei consiliului. La consiliu s'a prezentat oferta d-lui P. Sion, care în numele clu­bului junimist, a oferit 2050 lei­ pe an. S'a aprobat asupra d-sale. Aflăm însă că Creditul va perde cu această aprobare 500 lei, căci d. Buicliu din aceiași condescen­­­­dență către consiliu, se zice că va­­ rezilia contractul încheiat cu d.­­ D. Rosetti pentru cele 3 odăi, în perete cu Jocquey club. Creditul mai perde și 1500 lei plata dhinei din trecut, pe care ■ o încasa după oferta Cogălniceanu imediat, iar acum va încasa-o, cînd va găsi la mezat cumpără­tori pentru mobilele clubului Joc­­­­quey. In definitiv în loc ca Creditul, ■ să încaseze astă­zi 2500 lei, are un contract de închiriere mai mult în portofoliu, grație celebrului cartel. Suntem siguri că și cartelul fi­nanciar, va da faliment ca și cel­­ politic. Ne pare rău însă, că fali­­mentul cartelului financiar, se va enstima DIN LOCALITATE — ora 4 d. a — ciYlembri partidului junimist ^ * *din localitate au fost con­vocați pentru astă seară la ora 8 la Jokey-Club, sediul noului club. JMl, avocat Gh. Baltă, membru c­*­ al partidului junimist va fi numit director al noului club, care va fi instalat în localul desfunda­­tului Club Jokey. J. P. S. S. Mitropolitul Iosif Na­­niescu sosește mine din București. In telegrama de vestire a sosirei în Iași adresată directorului chiriarhiei S-tei Mitropolii zice : , Astă­zi Joi 26 Octombrie cu ajutorul lui Dumnezeu pornesc spre tuși. Să ne vedem sănătoși, Iosif Mitropolit/" ^ _ ■ Urî mare număr de cetățeni s­au dat întîlnire la gară pentru a ura bună sosire bătrînului și iubitului nos­tru înalt prelat. J­a direcția serviciului veteri­­inar al județului nostru s’a primit o circulară din partea Mini­strului de domenii, prin care se cere a i se trimite un tablou de greutatea mijlocie a vitelor. "Primarul comunei Roșcani tele­­grafiază că învățătorul cătu­­nei Căuești din ziua de 18 Octombrie a dispărut di­n comună, fără a i se ști de urmă. O bandă de hoți întroducîn­­du-se în localul primăriei din comuna Pălinești au spart casa de fier, furînd o însemnată sumă de bani, sigiliile, precum și mai multe condici d­­in comuna Gropnița s’a ex­­portat astă­z în Rusia 400 vite mari. Deaseminea din comuna Horlești s’a exportat 500 oi. Ty Ministerul de interne face cu­­m c­unoscut prefecture­ orașului nostru că dacă găsesc copii orbi lipsiți de mijloace în cuprinsul jude­și­țului, să fie trimiși la orfelinatul din Focșani, unde sînt vacante incă cinci locuri in secția pentru copii orbi în­ființată de­ curind pe lîngă acest orfe­linat. S­erviciul de siguranță din Zurich —Elveția, vestește autorităților județului nostru că un îndrăz­neț spărgător s-a introdus în localul băn­­cei Rapperswyl, jefuind din tezaur su­ma de jumătate milion. îndrăznețul spărgător se crede a fi un vestit spărgător internațional Jani Pa­­naghis. S­tudentul Teodor Ionescu, care fuseseră Marți seara arestat și depus la penitenciar, fiind bănuit că ar fi excrocat pe văduva Sofia Andrievici, a fost pus ieri în liber­tate în schimbul unei cauțiuni de 300 lei depuse de părintele său. Tft Ministerul de domenii face W U ^cunoscut prefecturei că ob­serv­indu-se La licitațiuni ca In cazu­rile de supra oferte se făptuesc dife­rite abuzuri, permin­du-se prin aceasta siguranța ce trebue să aibă ori­ce lcitație, hotărăște ca pe viitor, ori­ce setițiune, prin care se va oferi un­­ preț mai mare de­cit cel­eșit la pri­­m­­a licitație să nu fie ținută in samă. M­inerimea partidului cruciaților,­­ a ținut aseară o consfătuire în saloanele d-lui avocat P. Sion. Au luat parte 18 membri. Dl. dr. Gh. Bogdan a refuzat să i­­a parte la această consfătuire. Delapidarea de la­­ £. T- R­ i In gara Iași.—Denunțul.—Directorul l general înștiințat. —Ancheta. — Amănunte.­­ In urma unui denunț, făcindu-se s­nspecție și a găsit o lipsă de 3000 ei casierului de bilete din gara Iași. . fiind întrebat de controlor ce a fă­cut cu banii, casierul a răspuns că banii sunt la o persoană sigură. Amenințat că va fi dat pe mina parchetului, casierul a scos o chitan­ță a unui de inspector care a luat banii și dăduse in schimb distanță. * Cazul a fost adus la cunoștința directorului general. Atunci d. direc­tor a chemat telegrafic pe acest in­spector ca să-i ceara explicațiuni. * Acest caz nu este unicul La in­specția de Craiova, casa G. F. R. era furată cu zeci de mii de lei și totuși nu s’a luat nici o măsură. Suntem informați de asemenea că pe la alte gări unde sunt reședințe de inspecție de exploatare, se săvîr­­șesc asemenea delapidări. Vom reveni JVm publicat în numărul nos­­**­tru de ori că d. De vechi, casier din gara Iași a fost suspen­dat din serviciu. In urma cercetărilor noastre s’a constatat că d-sa se află casier și mai mult încă superiorii săi și chiar d. Director al C. F. R. il dau de un casier modid. D­­upă îndelungi chibzuinți mem­brii clubului junimist au po­­torit apariția unei forțe săptăminale. Noul confrate va opera de­ocam­­dată săptămînal și va fi botezat cu numele „Tribuna Conservatoare“', or­gan al partidului junimist. Primul număr va fi pus în vinzare Duminică dimineță. riul An. Naum, profesor univer­­sitar, confidentul d-lui P. Carp a primit astă­zi o telegramă de la d. P. Carp prin care e înștiințat că toți diriguitorii noului partid junimist, ca­re vor grăi norodului la întrunirea de Duminică, vor sosi Sîmbătă seara cu trenul de 8.45. Ași răspunde bucuros la scrisoa­rea ta asupra pedepsei cu moarte, căci și eu am destule de spus. Fiind­că, însă, ai promis că ai să conti­nui, mă ocup astă­zi de altă­ceva. Cum îți par ție parodiile, — pas­tișele. Știi procedeul: o bucată ce­lebră, în special în versuri, păs­­trînd ritmul, e aranjată pentru a stîrni rîsul. Iată un exemplu : Ce sont Ies cadets de la brâncile, Du blason des Valois jaloux. Ils ont des banquets sur, la planche, Ce sont Ies cadets de la branche. D’un geste bref leur Maître tranche, Le peuple l’adore â, gonoux. Ce sont Ies cadets de la brauche, Du blason des Valois jaloux. Ils viennent de perdre une manche, Mais comptent bien rendre les coups. Entre amis la cloison s’ótanche, Ils viennent de perdre unó manche. Au castel Valois se re tranche, Et Carp s’entoure de grands trouș. Us viennent de perdre une manche, Mais comptent bien rendre les coups. Ils accommodent le dimanche, Carp it la Chambord, savez-vous ? Seul chef de la cocarde blanche, Ils l’accommodent le dimanche, Us boivent sec ä la revanche, Leurs verres tintent de courroux. Ils accomodent le dimanche, Carp it la Chambord, savez-vous ? Leur ménestrel est Delavrancbe, II a des chants pour tous les goúts. : Sa muse en tous les emurs s’épanche. | Leur ménestrel est Delavrancbe, | Changeant d’épaule sa palanche, 11 fut á tous, â, vous, â nous. Leur ménestrel est Delavranche, < II a des chants pour tous les goúts. , ( Exemplul e luat din numărul de ,­­zi al Independenței și poartă tit­­ul: les cadets. E o șarjă, cam sol­­­­­oțească, a frumoasei bucăți din lyrano de Bergerac: Ce sont Ies cadts de Gascogne De Carbon de Castel-Jaloux.... După cum vezi procedeul e ușor. D­­ar oare nu conține o profanare l­iterară, parodiarea aceasta puțin am stupidă a unor jversuri deli­­roase ca inspirație și humor, pre­­um sunt frumoase stihuri ale lui (­lostand. Frumosul e destul de rar­­ ci jos, ca să nu-1 schilodim cind f­i e dat să găsim o sărmătură din Sau spiritul omenesc, e o oglindă, c­are nu poate reflecta decit di­for­­s­lind. --------------------------------------------Jt­ el. Bel­o — Jivéz/zo că/ie C^Jeia — Bez Vlașca și Teleormanul Nouă celor din Moldova nu e ne­cunoscută această vorbă, care nu se aude nici în Oltenia, cel puțin în părțile Severinului. Locală dar re­­giunei șese a Munteniei, s’a extins in întrebuințare in întreaga țară, prin ziaristica română. Cine n’a auzit de codrul Vlăsiei ? De codrul Herței ? Prin literatură vorbele se lățesc, se generalizează și deci să nu pară curios că noi, acei din Moldova ne silim a explica rostul și înțelesul istoric al vorbei speciale Munteniei. Județele Vlașca și Teleorman au de capitală Giurgiu și Tur­nu, și cu această denumire le vedem trecute în vechile budgete de la 1830 încoace, lira și este un lucru cunoscut pen­tru cei ce s’au ob­cinuit cu vechile budgete ale Valahiei, că va găsi la rubrica veniturilor indirecte „dome­­niurile Brăila, Giurgiu și Turnu și Șanalele Dunărei din a III-a dis­tanță" De ce s’au pus în budgete aceste venituri în articol deosebit ? Se știe din istorie că tot litoralul Dunării in jurul cetăților Brăila, Giurgiu și Turnu era proprietate turcească—raiale • în­ceputul rupturii s’a făcut cu pacea de la Cuciuc Cainardji, cu pacea de la București, dar mai ales cu trac­tatul de la Andrianopol.­­ Pană la 1828 statul iși încasa venituri de la o­cupuri și văm­i și alte taxe indi­recte. Moșiile fiind ori boerești, ori minăstirești, nu era nici un domeniu propriu al statului, de la care să se încaseze venituri din arendare. In­trase domnia puțin prin 1823 in drep­tul de arendare a moșiilor mînăsti­­rești, aceasta mai mult pentru a face un control în încasarea veniturilor a­­verilor mănăstirești, cum și in înde­plinirea sarcinilor ce incumbau aces­tor așezeminte, dar aceasta era o în­drumare spre secularizare. Până la 1828 toate veniturile in­directe se încasau de la locuitorii de pe tot întinsul Munteniei, dz Vlașca și Teleorman, căci erau domenii tur­cești. Particula bez, foarte des între­buințată in cancelaria veche, cînd era curentul rusesc, insamnă fără, și nu mai încape îndoială că pentru prima oară s’a luat vorba în înțelesul ei propriu, cum o și avem nn cine­va vorbe slavone. Cine nu zice azi beznă, besnă ? Cine nu știe ce-i bazaconie ? Ei bine și în beznă și în bazaconie avem particula bez ; căci besnă, beznă, ne amintește pe slavonul bez-bnie= fără zi, fără lu­mină, vorba țiganului din poveste „intunerec besnă și pute­a brînza“ sau „bezna iadului,“ etc. Iar in ba­zaconie avem pe bazaconie—fără lege, bez­zacona. Dar în aceste 2 cuvinte particula bez fiind contopită cu tulpina și-a per­­dut sensul primitiv, cum și-a schi­monosit și forma besn­ă și basaconie. In vorba ce o aducem mai sus Insă s’a păstrat întreagă : bez Vlașca, și Teleorman, căci vorbele fiind nume proprii nu s’au putut contopi, apoi și întrebuințarea era mai rară și lo­ca­l. Așa in vechiul budget al lui Gr. Ghica din 1776 cetim că unele slujbe aveau o serie de venituri indirecte di­z rînduita leafă. Ciți din slujbașii de azi nu practică moda veche fa­­­­nariotă de a avea venituri extraordi­nare pe lîngă rinduita leafă ! Acum edificați asupra înțelesului particulei bez, nu ne vine greu a cons­tata că in tot decursul secol al XVIII și primile 3 decenii din secol al XIX cît cancelaria rusască precumpănia in termeni, oamenii oficiali ziceau că veniturile indirecte ale Valahiei se în­casau din toată țara de­ județele Vlaș­ca și Teleorman. Multe venituri din o­cup se dădeau în vinzare sau iu credință. Contracții erau avizați că veniturile se vor încasa din toate ju­dețele bez Vlașca și Teleorman. Generațiuni întregi de slujbași la visterie au întrebuințat particula bez in înțelesul de fără cum il găsim și nu rusește. De unde și cum s’a năs­cut înțelesul măi nou de peste, pe de- asupra, colac peste pupăză ? Asta-i asta, măi bădică. După cum nu vîntul aruncase pe­­ igan peste gard și l’a silit să se țină de coada cepei, ca să înșele pe ro­mân, ci năzuința lui de a scăpa din încurcătură , așa și aici a trebuit să ie o trecere înceată și normală de a un înțeles la altul; căci nimic mai incet și fără salturi ca in evoluțiunea semantică a cuvintelor ! Cum însă particula bez a trecut de a înțelesul de fără la acel de peste ? Atunci cind Vlașca și Teleormanul au încetat de a fi socotite raiale tur-

Next