Evenimentul, octombrie-decembrie 1901 - ianuarie 1902 (Anul 9, nr. 204-303)

1901-10-14 / nr. 216

* Redacția și Administrația IAȘI STRADA LAPUȘNEANU, 44. —X*----­ Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani. Tin­a simplistă Venirea liberalilor la putere ne-a­ dat pe față un păcat mare al parti­­­dului liberal, și în special al șefului­ acestui partid. Cînd d. Sturdza a eșit hotărit la luptă, se știe că în desele întruniri ținute în sala Dacia s’a pus tema luptei pe o singură chestiune : economii , vrem 20 milioane economii. Publicul doritor de înoituri în po­litică a repetat în cor cerințele șe­fului zicînd.­­și el , economii, vrem 20 milioane economii. Era un record între orator și public, toți crezind că dacă se vor realiza cele 20 milioane economii s-a ogolt buba statului și pot sta toți liniștiți acasă. Dacă publicul a crezut în primul moment rețeta lui Cc. Mitiță, i se iartă, căci așa e marele public , de a avea încredere oarbă în rețetele medicale. Dar cînd tu medic te în­­crezi în o rețetă ce știi că nu va a­­vea efect salutar, natural că vei fi tratat ori de ignorant, ori de șarlatan. In cazul de față amîndouă se po­trivesc. D. Sturdza se presinta ca un ne­destoinic, cînd credea că o stare gene­rală rea financiară se poate îndrepta prin o simplă formulă : economii. Nu-i era îngăduit lui a transforma o temă de luptă electorală in o singură mă­sură de îndreptare a finanțelor ță­rii, căci de a doua zi era silit a fi pus în impasul de a nu se putea ți­nea de cuvînt. Economiile neasemuite zdruncină diferitele venituri ale statului, pe care cotîndu-le pe ani normali, a­­jung a te desminți în evaluările lor. Așa e cu tutunul, așa e cu timbrul, așa e cu alcoolul. Dar comunele ur­bane ce sufăr de aici ? Ce vei face atunci ? Ori vei în­­chide ochii la urmările rele ale mă­­surei tale financiare, și vei merge pina la capăt cu sistemul tău, fie ce —a fi, spre a fi conseqvent cu vor­bele proferate de la tribuna Daciei, ori vei călca angajamentul luat și a­­tunci te porți ca un șarlatan... Da.­ci. Sturdza a călcat vorba dată în opoziție ; a văzut că tema de luptă electorală era numai o platformă de a veni la putere , dar că în realitate liber era de a recurge la ori­ce mă­suri drastice. Sistemul economiilor a sdruncinat unele ramuri de administrație pu­blică, și a trebuit să revină de a doua zi; sistemul economiilor a tul­burat situația in Macedonia așa fel că d’intr’un calcul prostesc de cifre s’a perdut într’un an ceea ce se cîș­­tigase în zece ani de muncă. S’a re­venit cu ceva, dar va fi silit guvernul Sturdza să revină cu totul. Inchipuiți-vă ce s'ar fi întimplat cu școlile și bisericile din Transilvania, dacă d. Sturdza ar fi venit să aplice economiile sale nesăbuite și ghebu­rile lui Haret! Seracile școli s’ar fi închis. Cu ani buni financiari și d. Sturdza și-a bătut joc de școlile din Brașov, pe simplul motiv­ că popa Voina nu plutea în apele Sturziste , dar acum cind nevoile sunt mari! Dar a fost dat ca situația școlilor din Transilvania să se limpezească definitiv, grație omului care a avut tot­deauna vederea largă, și inima caldă românească în chestiile mari naționale . Ce armă puternică de luptă ni s’a rîpit din mîna, astă­zi cînd strigă­tele celor loviți ar fi venit nu numai de la Pind, ci și de la Tisa și Mu­reș , dar în loc de a iubi în nemernicia lui Sturdza prin lovirile date contra fraților noștri, cugetul ni-e împăcat că noi și prin ai noștri am scos de sub urgia lui Sturdza interesele sfinte și mari ale fraților de peste munți. Dar impasul cel mare pentru Stur­dza va fi acesta, silit fiind a merge înainte pe calea economiilor încă de 10—15 milioane, cum a anunțat, va desorganiza serviciile , căci nebun să fii doar ca să zici că in 1902 cazul statului să meargă cum mergea cu 12 ani în urmă, cînd știut este că în multe ramuri publice progresul a cerut diferențiate, care nu se poate stăvili. Dar axcesul de economii va desas­­pera lumea, nu a funcționarilor ci a nefuncționarilor. Și va fi nostim a­­tunci de privit spectacolul: industri­așii și comercianții—de care prin sis­tem liberalii se feresc de a-i lovi di­rect—vor fi loviți indirect prin redu­cerile mari budgetare. Ceverile se vor împuțina și vor rămînea multe brațe disponibile. Co­merțul va stagna și crisa departe de a fi terminată, se va declara ende­mică. A intra guvernul Sturdza pe calea noilor dar­i este împotrit, căci va fi pus în contradicție cu sine însuși De aceea zicem tema simplistă, pe care s’a pus Sturdza să ducă lupta politică l­a succes ca platformă elec­torală ; dar aceiași temă va servi de răsturnare ; căci nu se poate ca un om politic în­ fața unei stări complexe de lucruri să creadă că va remedia răul prin o simplă formulă; ori­ce e­­șire din acest impas îi va fi spre dărâmarea regimului Sturdza. 5|| * ---------------**ococo**---------------­ £iga-£anga rediviva­ lud că doi agenți cutreeră mă­­bălălile ca să adune iscălituri în josul unei declarații și afirmă că sunt trimiși în numele „unui club conservator.* ‘ Ei și-au procurat lis­te electorale, au făcut un pvantaj sui generis și umblă de la Picio­rul de Paris la Trei sarmale adu­­nînd cruciați. Pănă acum­, nimic extraordinar. Aceste sunt moravuri, introduse de cioclii moderni, cari au intro­dus sistemul modern de a se în­gropa morții mutual, nu ne-au sur­prins : știam noi că le întrebuințau, chiar atunci cînd se prefăceau că nu vor să știe de așa ceva. De notat e altă ceva, — ceea ce spun agenții. Așa ei arată naivu­lui prins cu arcanul că d. Carp ține grozav la „ai lui“ și numai el poate să se îngrijească și să facă fericirea fie­căruia. Apoi, trecînd de la individ la obștie, încep să înșire toate fericirile, pe care vii­torul guvern Carp le va revărsă asupra Iașului și a Moldovei. Ceti­torii cunosc pomelnicul, de­oare­ce a fost mult frămîntat, cînd era la ordinea zilei cea mai veselă d­in­­tre ligi: programul Liga-Langa. Domnul Carp pornind în expe­diție cruciată, călăuzit de progra­mul Ligei-Langa, iată o priveliște, ce merită să fie văzută. --------------*OOo*--------------­Prior. VORBE 10 bani—Seria II. Amil IX, No. 216. DUMINICA 14 OCTOMBRIE 1901 Abonamentul Pe un an 24 lei; pe 6 luni 12 lei pe­ 3 luni 6 lei; h străinătate pe un an 3­5 lei — ~XK------­ANUNCIURI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rindul. bezmene, sunt locuri trecute deja în cite 5—6 mîini, cari trebuiau sporite la fie­care schimbare de proprietar și cari nu s’au sporit, schimbările ne­fiind cunoscute la timp. Primarul Bădărău a numit o comisiune compusă dintr-un func­ționar de la percepția comunală, care urma să lucreze fără vre-un spor de plată și din d-nii D. Ca­­riadi și V. Lohan doi pensio­nari foarte muncitori, cunoscători in lucrurile de administrație și în stare de a ceti documentele cit de vechi. Comisiunea urma să fie plătită după lucrul făcut, nu cu luna. Comisiunea a prezentat o bună parte din lucrarea sa și consiliul comunal conservator, după cererea primarului a acordat celor 2 membri plătiți câte 400 lei. Conform unui angajament luat de d. Pennescu în timpul alege­rilor d-nii Cariadi și Lohan, cari sînt alegători la colegiul II senat, au mai fost păstrați cît­va timp. In Iulie pe cînd erau aproape să termine lucrarea sînt­ înlocuiți cu d-nii Maxim și A. Dimitriu numiți însă cu salar lunar, oa­meni fără nici o competință, cari au primit această funcție provi­­zor­­in așteptarea altui loc mai bun. D. A. Dimitriu era scos abea din administrația băii comunale. Acum de curînd a fost scos de la bezmene și pus intendent la palat iar la bezmene a fost înlocuit prin d. Ștefan Ștefănescu. Natural că lucrarea stă pe loc. Veniturile de la bezmene nu spo­resc, dar fondurile bugetului se sleiesc prin sinecure de tot felul. --------------«popea»*--------------­Pentru un viitor volum. — Un prietin îmi scrie să-mi adun în volum ar­ticolele împrăștiate prin ziar și, mai ales acele publicate subt rubrica aceasta. Și-mi promite că voi resimți plăcere, cînd îmî voi aduna iarăși la un loc pribegele gîn­­duri, așternute în goana condeiului. Prietenul se înșelă, mi se pare. Ori­ce pagină trăită e durere cristalizată. Rar zâm­betele se încheagă în cerneala scriitorului. Durerea simte nevoia a fi alinată, încredin­­țînd-o celui mai răbdător d­intre confidenți, hârtiei îndurătoare. Și prietenul îmi ordonă, ca eroina lui Virgiliu, să-mi reînoesc durerile ! Dar cine știe ? Are poate dreptate. Din o durere ve­che se poate face:—­mai știi ?—o amintire plăcută, un zimbet trist,—dar un zimbet, îmi voi asculta necunoscutul amic,—poa­te. Voi scormoni în focul trecut, va fi ră­mas în tăciuni vre­unul, care arde încă. Sau,—norocul e așa de orb 1— tăciunii tre­cuți vor fi lăsat vre-un diamant. Cît ! Am început să vorbesc prea chimi­­cește. -XO­-XO*- OK­ Tausi Sirrecurile ds Ir cPnmăns Administrația comunală a fă­cut o mare risipă în bugetul co­munei, creind sinecure ca ofițerul stărei civile, al căruia salar este împărțit între consilierii P. Cujbă și G. Damaschin, d­intre care unul funcționează cu numele, iară cel de-al doilea nici măcar au numele Tot așa a făcut cu pos­tul de a­­jutor al medicului primar etc. Felul cum au procedat, ca sa transforme în sinecură, comisia nea instituită de administrația conservatoare, pentru revizuirea bezmenelor comunale, caracteri­zează foarte bine spiritul actualei administrații comunale. Venitul comunei, de la locurile pe care i­ se plătesc bezmăn, ar tre­bui să fie mult mai­­ mare de câ­ 1000 lei, cit se încasează anual. Sunt locuri omise din tabloizi de tușă convulsivă, din comunele Cucu­­teni și Miroslava. Copii vor fi aduși în serii de cîte 10, pe spesele direcțiunei generale și vor fi repartizați la spitalele „Cari­tatea“ și „Cantacuzin Pașcanu“, un­de vor fi inoculați cu seruri contra tusei convulsive descoperit de renu­mitul dr. d. Manicatide, agregat al facultăței de medicină locale.­­tA­tragem atențiunea cetitorilor ** *asupra articolului pe care îl vom publica in numărul de Luni cu privire la reorganizarea spitalicească a sf. Spiridon. E vorba de o reorganizare funda­mentală a modului de funcționare a serviciilor precum și de modificarea tuturor regulamentelor in vigoare. telegramă sosită la parche­­tul general anunță că soții, Catrina și Tanoș Balan, din comuna Saboani după ce și-au ucis un copi­laș in vîrstă de 5 luni, l’au îngropat in pragul tindei. Criminalii fiind descoperiți au fost înaintați parchetului. Ultima oră DLN LOCALT­ATE — Ora 4 d. a. — a­u­ cerut să fie înscriși în clu­­­* ^bul conservator, ți li s’a ad­­mis înscrierea, domnii : Alexandrescu P. proprietar, Burghelea Ilie profesor, Birgovanu Gheorghe, căpitan Calma­­an S. pro­prietar, Dodceanu—M. ad­vocat, Ciuhodariu D. advocat, Cio­­rapciu F. advocat, Chirilă C. Gh. pro­prietar, Dobias George, advocat, Hero­­vanu E. advocat, Iacob Th., căpitan Ghica A.­Grigore proprietar, Maxim Gheorghe preot, Nedelschi Ilie pen­sionar, Neculau D. maior, Popovici T. Al. preot, Popovici Gh. proprietar, Praja V. loan profesor, Filipescu T. Dim. proprietar, Radu I. R. profesor și advocat, Russu Ahil capitan, Sta­­văr V. loan proprietar și advocat, Su­­țu A. Rudolf student Spiridon G. "ad­­vocat. O nouă dispoziție a Ministe­rului de Instrucție prevede că studenții străini să plătească a­­ceiași taxă ca și romînii, scutindu-i de taxele în plus, pe care le plătiau pănă’n prezent. c­urtea secția I va da Marți de­­cisia, în procesul dintre d-nii Junius Lecca și Mayer Weisengrun pentru revendicarea unei moșii. In acest proces pledează d-nii Scu­­ly Logothetides, Niculeanu și Gr. Macri, poliția orașului Tulcea face cu­­­­noscut prefecturei locale, ca au fost arestați ori, țiganii nomazi Vasile și Gr. Barculescu și Dimitrie Vacariu, asupra cărora s’a găsit mai multe argintării bisericești, precum și mai multe haine clericale. U­nul din înalții noștri prelați, ""’Tare a trecut zilele aceste prin orașul nostru, s’a exprimat în­­tr’un cerc de prieteni că în locul va­cant de arhiereu, e asigurată de pe acum alegerea Sf. Sale Arhimandri­tului Nazarie rectorul seminarului central din Capitală, c­onstatînduse că peste 40 de elevi de la școala din Bivo­lari sunt bolnavi de coriu, d. d­r. Roșculeț, a dispus închiderea școalei pentru 20 de zile.­­Direcția generală a serviciului sanitar a făcut cunoscut ser­viciului sanitar al județului că a a­­probat internarea în spitalele din lo­calitate, a tuturor copiilor bolnavi de c­omandamentul Corpului IV de Armată, a dat judecăței pe tînărul Frollo Hildelbrand absolvent al seminarului catolic din localitate pentru incalcarea art. 24 din legea ecrutărei. IX m­ai mulți membrii ai viitoru­l­­­ului club peninsular trîmbi­­au astă­zi prin calvarele palatului, că d. P. Carp dinpreună cu d-nii T. Maiorescu, Marghiloman, Dela­­vrancea C. C. Arion și Ionaș Gră­dișteanu, vor sosi în localitate la 28 Octombrie. Peninsularii țin să aibă popor la gară. i]un colectivist sosit astă­zi din "'^'Capitală, a adus știrea că d Dim. Sturdza, va vizita Iașul la sfîr­­șitul acestei luni. I­n astă­ seară va avea loc la Teatru Național, deschiderea stagiunei cu piesa „Vornicul Bucioc“, dramă în 5 acte și 8 tablouri, de V. A. Ureche. Acțiunea se petrece în anul 1620 , Iași, lunile Septembrie și Octom­brie. Piesa aceasta jucată la București anii trecuți, pe lângă o rețetă destul de respectabilă, a produs cea mai bună impresie publicului, eară bă­­tr­ânului autor i s’au făcut mari ova­­țiuni. Rolurile principale vor fi ținute de d-nii Gîrlă, Constantinescu, Drago­­mir, Ionescu, Manoliu. Deseară deci vom avea o adevă­rată serbare teatrală, e omisiunea de judecată pentru invățămîntul primar, se va în­truni miine Duminică numai pentru a stabili procedura judecăței. Cei 4 institutori dați in judecată,­­vor fi citați probabil pentru Dumi­nica viitoare 21 Octombre. Institutorilor in chestie, li se im­pută neregularități în scriptele casei de economii, serviciu încredințat zi­șilor institutori, în calitatea lor de­ directori. 4 / Bianu a fost numit pe ziua­­ de 15 Octombrie, profesor la­ catedra de limba latină de la Univer­sitatea din Iași. O telegramă sosită anunță ca femeea Soltana D. Sauciuc din com. Urziceni, a fost victima u­nui furt de 5000 lei Sunt bănueli că autorii acestui furt ar fi doi comercianți de băuturi spir­tuoase din orașul nostru. seară a avut loc în salonul V -d-lui D. Rosetti o întrunire a cruciaților d-lui Carp. De­și toată ziua agenții au bătut mahalalele, n’au venit la întrunire de cit vr’o 35 de membri. D. Rosetti a prezentat î­­n cite­va cuvinte declarațiunea foștilor miniștri căzuți la 12 Februarie și a rugat pe asistenți s’o semneze. S’a numit un comitet care să organizeze clubul noului grup. In­­flam că din cauza lipse­­conbustibilului necesar im­­călzitului caloriferelor și ilumina­­rei localului Universității vor fi suspendate cu începere de Marți dimineață cursurile. Această nenorocită stare de lu­cruri se datorește d-lui Colin, in­spectorul încălzitului și iluminatu­lui tuturor stabilimentelor publice pendinte de Ministerul cultelor. Poate dacă d. Ilaret nu crea pos­tul de inspector al încălzitului și iluminatului, atunci Universitatea, ar fi fost mai bine aprovisionată. Ce-i și omul cu ghinion. 4 /un spirit de economie a pun­­<=?^gei d-lui revizor Gh. Musteață, sa numit ca învățătoare suplinitoare la Sculeni pe d ra Teodor, sora secre­tarului gratis al revisoratului, de și Pr. V. Socianu, absolvent a opt clase Seminariale încă din Iunie cerusă aceast­ă ca­tedră. Dl. Musteață cind aude de econo­mie... nu se uită nici la merit, nici nu ia în samă interesul școlii. S’au molipsit mult de cind a fost econom la Hump­el. % C7*1 ,1. ministru Haret, a făcut cu­noscut că va face știută con­firmarea noului rector, la începutul săptămînei viitoare. Se zice că d. D. Sturdza ș’ar fi ma­nifestat dorința pentru c­onfirmarea ca rector a d-lui A. D. Xenopol. In schimb d. S. Haret, face mire caz, și susține din răs­puteri pe ru­bedenia sa C-conu Costache Climescu, vice-președintele clubului colectivist local. intem informați că 30 de cîrciu­­mari din orașul nostru, vor emi­gra în Argentina la sfîrșitul acestei lutu­­ri șl dr. Mihail inspector veteri­­­inar, însoțit de d. dr. Roșcu­leț, a plecat astă­zi în inspectarea spitalului din Tg Frumos. fiele aceste va sosi in lo­calitate d. Gh. Panu pentru a avea o consfătuire cu puținii, dar banii săi amici. Ziarele ne aduc o știre „senzațio­nală“ în procesul Candiano. La orele 12 și 45 Curtea își face intrarea, înainte de începerea pledoa­riilor de procuror Stambulescu face următoarea comunicare. In ziua de 8 Octombrie d- colonel Vlădescu, rudă cu Al. Candiano, venit in închisoare și i-a dat o sti­cluță, pe care procurorul o depune pe masă.­­ In această sticluță analiza chimică dovedit că se afla o soluție de stric­nină în 245 grame de alcool, atîta cit ajunge să omoare un om. (Senzație) Din actele dresate în momentul cînd a fost surprins d. col. Vlădescu cu sticluța cu otravă rezultă că l-la sfătuit pe Candiano să bea conținutul sticluței. Ast­fel va adormi, doctorii îl vor crede mort și va fi dus la moșie spre fi înmormîntat, de­oare­ce familia nu va lăsa să-i facă autopsia (Mart senzație). Candiano întrebat, răspunse ce asta este perfect exact. Ți­năuci aminte de un proces jude­cat acum câți­va ani în Franța ? Se făcuse o expediție în Algeria. Trupa franceză se retrăgea, urmărită de­ un stol de Tuaregi. Un ofițer căzu rănit imposibil să fie transportat. Dușmanii se apropiau și cu dînșii tortura grozitoare. Rănitul rugă pe un prietin să-i tragă un glonte de revolver în timplă, ca să-l scape de o moarte înfiorătoare Prietenul se supuse­­ și fu condemna de un consiliu de război, cum,probabil va fi condamnat și colonelul Vlă­descu. " „ Dar, în ordinea morala, ofițerul francez, și colonelul român, sunt oare de condemnat ? 2eî io S: % ca a — cdAe Scrisoarea unui sinucigaș Cetitorii își amintesc poate de sinucide­rea unui Benjamen Thierer, întîmplată vara aceasta. Thierer nu s’a putut omorî, ci a plecat în America, de unde ne adresează următoarea curioasă scrisoare : Sunt un fiu al Iașilor și mă aflu de o lună de zile în New­ York Nu mi-am părăsit patria atras fiind de lăcomia aurului ce mulți cred că se găsește pe străzile Americei, nici pen­tru a mă sustrage vre-unei pedepse sau legei de recrutare precum au fă­cut mare parte din cei ce’i intîlnesc pe aci , dar am plecat pentru cită-va vreme din “frumoasa Românie“ pen­tru ca să pot da uitărei cite-va pâ­ini triste din cartea vieței mele. Și e acela mă aflu astă­zi aruncat în valurile vieței sgomotoase a acestui mare oraș, străin cu desăvîrșire, fără rude sau prietini și intr’o luptă dis­perată cu nevoile zilnice. Dar,nu tind a trata aci despre sinecura de mine, ci scopul presentei este de a face să nțeleagă, „adevărul“ pe cei ce visea­ză „America“ ci ținta fericirei lor. Zilnic vapoarele aduc pasageri în­tre care mulți, foarte mulți, romîni, ceea ce probează că curentul de e­­migrare ce bântuie în țara romîneas­­câ merge crescînd. Un mare număr de indivizi ademeniți de visuri ne­bune și de povestiri fantastice despre legățiile de aci și a ușurinței cu care se cîștigă banii, își părăsesc modesta posițiune ce au în țara lor ce le e vagă și scumpă—căci aceasta o pro­bează faptul că nu întilnești un sin­gur român, care să nu-ți vorbească cu un dor nețărmuit de frumoasa sa patrie—și se aventurează la voia in­­timpiverei, spre America. Dar odată ajuns aci, ce deziluzie îl așteaptă! Palatele de cristal ce mintea lor și le-a clădit în imaginație, dispar, și a­­pare cruda realitate. Vine „era“ re­gretelor... plînsete, viete... dar totul e perdut, e prea tirziu,­ căci mulți nu mai dispun de banii necesari vo­­yagiului de întoarcere; unii cari chiar dispun de ceva, se gindesc că și în țara românească îi așteaptă mizeria căci și-au perdut puținul rost ce au avut și deci sunt siliți să-și încerce norocul în America, iar pe alții, că­lătoria pe mare—mai ales dacă va­porul a avut să lupte cu furtuna—i-a îngrozit pănă într’atu­, că nimic în lume nu i-ar mai decide s’o repete înc’odată în viața lor. Eh, bine­­ pentru ca în special cei ce au oare­care posițiune precum și ei ce nu cunosc nici o miserie, să nu se arunce cu ochii închiși în abis, voi istorisi cite­ ceva despre viața de aci, voi schița în cite-va vorbe, ade­vărul in toată goliciunea sa, fără absolut nici o exagerare și în urmă rămîne ca cei ce vor ceti aceste rân­duri și doresc să vie la America să facă cum vor crede, căci n’am in­­tențiunea nici obiceiul de a da sfa­turi la alții. Asculă deci cetitorule cu tendință de emigrare . Ai venit aci, încetează cunoștința, prietinia, rudenia, totul in­ sine Trebue să te așterni pe muncă, să uiți trecutul și să primești ocupațiu­­nile cele mai umilitoare, e sfatul ce ți se dă de către cei veniți înaintea ta. Și după ce treci prin toate fazele mizeriei, după ce cumperi săptămîni și chiar luni întregi jurnalele care a­­nunță că să cer oameni la lucru, după ce cutreezi fabricele notate un­de veșnic găsești deja locurile ocu­pate de alții care au sosit cu un mo­ment înaintea ta, și cobori scările ce­lor 10—15 etaje avînd drept mingîe­­re că nu ești cel din urmă căci in­­tîlnești pe alții care le urcă spre a obține acelaș răspuns, și dacă în sfîrșit soarta te favorizează și găsești de lucru, muncești, o muncă brută și colosal de grea—mai cu samă pen­­­­tru cei ce au avut o ocupație inte­­­­lectuală—pe un preț de nimic, căci ca verde (ast­fel numesc americanii ' pe noii veniți—fără să cunoaști lim­ba și fără bani, trebue să acceptezi ' ori­ce condițiuni pentru ca să nu mori­­ de foame. Iar dacă ai bani cutreeri 1 s'­răzile vînzînd acadele sau împingi 1 o căruță pe 2 roate oferind fructe­­ trecătorilor și în urmă după ce ți-ai­­ mîncat puținul ce ai avut sau ți l’au " furat Pick pockets (pungașii) ești si­lit să iei calea celor fără bani.­­ Că sunt unii care-și creează cu ■> timpul o oare­care posițiune mai bu­­­nă ca în România, e drept, însă nu­­­­mărul lor e atit de neînsemnat că '­ nu merită atențiune. Mulți insă, foar­­­­te mulți mor de foame. Zilnic jurna­lele inregistrează sinucideri și multe­­ cadavre rămin neidentificate căc: e probabil că acești nenorociți distrug înainte de moarte ori­ce acte ce a n’i-a stabili 'dem­nitatea spr­e ° as

Next