Evenimentul, iulie-septembrie 1902 (Anul 10, nr. 122-196)
1902-09-26 / nr. 193
Redacția și Administrația J A81 STRADA LAPUȘNEANU. 44. —mm----Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani. 10 bani—Sicriul II. Anul X. ro. 193 JOI 20 SEPTEMBRE InOa T U W WWW fmWWî J y- sl k-ski.kű'A11. % £ 7 îaz cozinezvate x U mwM Abonamentul Pe un an 24 Ies; pe 6 luni 12 ki pe 3 luni 8 Li. In străinătate pe un an 36 lei . Aft fry» . .. ANUN CIUR! INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rindul. O ÎNTREBARE „SECOLULUI“ De cînd Secolul și-a prefăcut ziarul și și-a tipărit titlul cu compacte, a început și colaborarea d-lui Em. Culoglu, un faimos scriitor liberal. In ultimul număr, cel de azi, d-sa se ocupă de presa conservatoare și chestiunea evreească, ajungând la următoarele afirmări: Acestea zise să vedem ce a spus, pană acum, partidul conservator. 1) Că trebuie să se facă in legislațiunea noastră o deosebire între străini și străini, adică între evrei și ceilalți străini. 2) Că legea instrucțiunei publice a fost votată de Camera conservatoare din 1893 fără să știe ce face, ca o răsbunare contra unui discurs neplăcut al d-lui Carp, pronunțat de acest orator cu două săptămîni mai înainte de vot. Că, deci, această lege trebue modificată, fiind-că este resultatul unei răsbunări în contra streinilor pentru supărarea ce-i causase Camerei discursul d-lui Carp, contra căruia nu se putea răsbuna altfel. 3) Că mai sunt și alte legi, cari trebuiau să fie modificate, probabil in sensul de a deosebi pe evrei de ceilalți străini. După această analiză a articolelor publicate în La Roumanie, d. Caloglu conchide, în numele partidului liberal: „Este oare cu putință o asemenea schimbare în țara romînească. Nu credem, dar nu credem nici că partidul conservator va egalisa condițiunea evreilor cu a românilor pină la limitele art 7. Nu credem aceasta, dar credem că, acum în opoziție, și-a perdut capul, că spune ceea ce nu crede și că întrebuințează o manoperă meschină, care frizează trădarea de țară în scopul de a-și asigura concursul presei streine, care este mai toată inziuni evreești pentru ca să’i ajute să vie la putere mai curând—căci credem că acest partid își pune speranțele lui intr’o campanie de presă străină. Așadar, partidul liberal acuză pe conservatori de trădători de țară, fiindcă vrea să facă deosebire între străinii ceilalți, supuși ai unui stat oarecare și evreii, cari nu s’au bucurat de nici o protecție. Totuși, articolele incriminate au fost destul de categorice cu privire la emigrări, într’un spirit, pe care noi nu ni-l insușim, cunoscute fiind părerile noastre în această privință. Dar dacă d. Culoglu e de bună credință, îl rugăm a ne spune cum califică d-sa pe un om, ce face declarații publice ca acestea: „In alți ani, mi-a declarat d-sa,zice ziarul Dorobanțul în timpul sărbătorilor evreești era imposibil să treci prin cartierele evreești, din cauza aglomerației. Astăzi aceste cartiere sunt foarte mult despopulate din cauza emigrărilor“. Acestea le spune un membru al clubului de la Traian, capul listei comunale „patronate de guvern la Iași“. Cu alte cuvinte, cînd d. Hay trimite nota sa, prilejind-o cu exodul evreilor oropsiți de Romînia; d. Pennescu constată acelaș lucru Dacă acest interview va fi tradus, ca un altul, de presa germană, cine va fi făcut rău țărei, după concepția d-lui Culoglu ? Dar d. Pennescu a făcut, spune d-sa, ceea ce Secolul impută conservatorilor. Și ca să nu rămîe nici o umbră de îndoială asupra poterei sale, d. Pennescu adaugă: „Instanțele judecătorești recunosc acum și ele calitatea de supuși romîni evreilor. Am susținut și am cîștigat un proces înaintea Curtei de Casație, care a stabilit că evreii nesupuși altei puteri, trebuesc considerați ca supuși romîni1i. Vrea să zică, d. Pennescu se laudă că a transformat în jurisprudență, că a concretizat pe cale judiciară un deziderat al ziarului La Roumanie, pentru care d. Culoglu, în numele partidului liberal, tratează pe conservatori de trădători de țară. Secolul, în conformitate cu vederile expuse, trebue să ceara excluderea d-lui Pennescu din partidul liberal, căci ceea ce la ziarul La Roumanie e calificat de tradare, nu poate fi considerat ca virtute la d. Pennescu. Nu scrim aceste rînduri pentru a vîrî zizania între membrii colectivităței și mai puțin încă pentru a pune într’o poziție falsă pe d. Culegiu sau Secolul său. Dar am crezut ca era potrivit să punem în lumina fățărnicia liberalilor, cari în Secolul fac antisemitism și în Liberalul ne acuză de jidoviți, pe cînd Dorobanțului,—ziar pur evreesc, — îi fac declarații, ce au fost calificate ca tradare de țară, de către chiar Secolul. * -------------*OQOOQ03*-------------- Din pehlivăniile d-lui Porii D-nii Poni, Pennescu, Săndulescu în calitatea lor de fruntași ai partidului colectivist, s’au însărcinat cu escrocarea votului alegătorilor. Din cauză, însă, că și la clubul liberal sunt mulți flămînzi, operația nu se mai face la clubul de la Traian, ca să nu ridice stomacurile cadrelor vechi, contra noilor concurenți. Poliția recrutează pe nevoiși, pe care apoi sălile îi duce la d. Poni, ca să-i îndoctrineze după cunoscutul sistem colectivist- Să dăm cetitorilor noștri, din sutele de exemple, unul singur, care concretizează admirabil fondul sufletesc al cruciaților pentru moralizarea publică. D. judecător de pace Antoniu are nenorocirea să aibă pe soția sa bolnavă, boală care cere momentan o deosebită îngrijire. Din această cauză, d. Antoniu a fost nevoit să-și ceară un concediu, ca să plece în străinătate. Șefii bandei colectiviste imediat au și scontat boala d-nei Antoniu și și-au organizat un întreg plan de operații electorale. Mai întâi, au demisionat pe d. Antoniu, care a cerut numai un concediu pănă la 1 Octombrie. Locul odată vacant, Pan făgăduit d-lui Grigore Iamandi supleant ia tribunal, unul din cei doi magistrați, care au eșit la gară întru întimpinarea d-lui Palladi. 2) D-lui I. Combați, judecător la Codăești, care are vot la colegiul 1 de comună, împreună cu socrul său, iu cumnatul său și alte 2 rude. 3 . D-lui Garofeanu, judecător la Răducani, al căruia tată venerabilul preot D. Garofeanu, client.iU acum cîteva sări la d. Poni, a luat angajamentul să aducă partidului votul său, votul cuscrului său dl. D. Arghiropol și încă a altor 5 rude, angajament pe care l’a întărit printr’o serie de înjurături la adresa partidului conservator, care, a prelins onorabilul preot, cînd a fost un joc de judecător vacant în masă preferat pe d. Emil Lepadian, iubitului său fiu, preferință de mare declarat d. Ponică a rămas și sa revoltat. In astfel de manopere își pune marele partid toate speranțele. ----------------------------------------------la tost fi ® ș leliță» în monument. — Zilele acestea a eșit la lumină al patrulea fascicul cu care se compleetează volumul al V-lea ți cel din urmă, al uneia din cele mai însemnate lucrări întreprinse de geografică romînă ; este vorba de Societatea Marele dicționar geografic al Romîniei. Această monumentală operă, începută acum 4 ani cu mijloace bănești restrînse și cu încredere mai mult în sprijinul publicului cititor, a continuat să apară cu o regularitate vrednică de lauda, volum după volum, fiecare volum avînd peste 800 pagini în 4 ° și în condițiuni tehnice de execuțiune din cele mai bune. Astfel, ceea ce pentru unii la început părea a fi o întreprindere îndrăsneață care nu va putea fi dusă la capăt, astăzi a devenit un fapt împlinit: marea operă enciclopedică, pornită din inițiativa societăței noastre geografice și care a reclamat nu mai puțin de 15 ani de muncă, s’a terminat ; ea depășește cu mult cadrul obicinuit al dicționarelor geografice publicate în alte țări, și oferă într-o formă comodă și concisă istoricului ca și geografului, omului politic ca și economistului, publicistului ca și autorităților administrative, un număr foarte mare de date statistice, sociale, geografice și istorice, etnografice și arheologice, o comoară prețioasă de informațiuni sigure și positive. O asemenea operă este o glorie pentru știința romînă și pentru societatea noastră geografică, care a întreprins-o, dar tot într’o vreme este și un semn îmbucurător pentru starea de astăzi culturală. Ceea ce acum 30 de ani abia se putuse face : acel mic dicționar topografic și statistic de vr’o 500 pagini în 8 °, publicat de către d. Frunzescu, o simplă nomenclatură topică incompletă și nesigură, astăzi posedăm cinci mari volume în 4 °, tipărite în mai puțin de 4 ani și cu ajutorul a aproape 1000 de abonați ceea ce reprezintă un capital de lei 100.000. Suntem în posițiune de a ști că Societatea Geografică Romînă este acum pe cale de a începe o nouă operă : publicarea Dicționarului geografic al țărilor locuite de Romini în Ungaria, Transilvania, Bucovina și Basarabia. O atare scriere va complecta în chip fericit pe cea d’intăi și ambele înpreună vor deveni monumentul literar și științific cel mai însemnat, ce Societatea Geografică Romina iși va înălța nu numai sieși, dar întregului neam Romînesc. Cea d’întăi datorie a unui neam e să-și recunoască neamul și să-și ridice monument neamului. Dicționarul acesta e un monument. Bor*nz acolo. ------------- -^öCCIIŰOGGiK-------------- îndrăzniți, onorați confrați, de a apara pe d. Jellea.“ Polemica cu muștuelile d-lui Jellea chiar devenise acum mai blajină ; ca oamenii, ne plictisisem și noi să tot înregistrăm la „ Catastiful“ minei stîngi a d-lui Pennescu toate, cîte ne erau denunțate. Liberalului :erede că i s’a înăcrit de acest armistițiu și ne stârnește. Fie. Vom reîncepe. Dar înștiințăm că de astă dată vom ține socoteală foarte in regulă despre toate muștuelile, matrapazlîcurile și gheșefturile d-lui Jellea și a celorlalți. Și pănă la reînceperea „Catastifului“ și a celorlalte rubrici, rugăm Liberalul ca „pentru respectul onestităței“ să ne răspundă la următoarele întrebări, pe care le punem fără nici un succes Liberalului , cărei întîmplări se datorește că d. Prefect de poliție „se ballade les rognons“—cum ar spune Liberalul într’o trăsură a Primăriei ? Am publicat un interviev cu domnul Vasile Sculp, prin cunoscutul advocat de smintea care aserțiunile făcute ia ședință publică de către d. Pennescu cu privire la apă și anunțate cu atâta pompă de Liberalul , rugăm pe acest din urmă să ne spue, cum stă această chestie ? Am somat pe d. Iorgu Ștendre să ne răspundă dacă d. Săndulescu nu și-a mandatat și încasat leafa pe luna Septembrie, pe cînd fusese deja numit prefect de poliție ? Am somat pe d. Gane, prefectul de județ, să ne răspundă dacă nu și-a oferit demisia din acest post pentru a fi numit sechestru judiciar în succesiunea Daniel ? Intarcial. ---------------»--«o«ok-m------------- Diversiunea „Liberalului“ Solidarizarea liberalilor cu d Jeflea devenind din ce în ce mai o intimă, Liberalul caută să facă diversiune in spiritul public. Chipul cum a început, însă, e așa de infam, încît nu poate decit să revolte pe ori ce om de bună credință. Primul articol intitulat : „Din ale lor“ a stîrnit revoltă generală. Conducători liberali nu se sfiau să spue in gura mare că ceea ce a făcut Liberalul e o infamie fără nume. Dar Liberalul vrea să continue, să-i fie de bine! Cum, însă, scriitorul acestor articole de pamflet nu prea are imaginația ageră, s’a pus să-și reediteze clișeele calomnioase și cari au fost dovedite ca atare, numai să apere pe d. Jeflea. Această aparare însă, e așa de ridicolă, nicit Viitorul, care numai prietenie politică nu hrănește la adresa noastră, scria: „Dar bine, onorați confrați, nu vedeți că sunteți ridiculi cînd susțineți un lucru contra evidenței și adevărului ? Ați uitat oare că nici n’ați îndrăznit să răspundeți, dară încă să le dovediți ca neexacte, la acuzările ce se aduceau faimosului d. Jellea ? Dacă sunteți așa de buni respundeți, vă rugăm, ce-ați dovedit ca fals in trista afacere Steinbei —Roller ? Oare in chestia grevelor de la Abator și aceea a brutarilor ați făcut mai mult ceva pentru apararea d-lui Jellen, decît să strigați pe toate tonurile că conservatorii îndeamnă pe greviști la răscoală ? Amintiți-vă de scandalurile de la abator, de tovărășia Jellea—Giurgeanu și de compania de exploatare Th. Steinberg—Lupu Jellea, și apoi mai Misima ora DIN LOCALITATE — Ora 4 p. m. — #Jorgăm „Liberalul“ sa ne răs *pundă ce s’a făcut cu ancheta unduită la Abator de d. Th Jellea, cu privire la loteria organizata de d. Giurgeanu, administratorul Abatorului. Numitul funcționar după cît ne amintim pusese la lot două paftale de argint, spunind că aceste scule ar fi aparținind unei persoane sus puse din societatea ieșană. Rugăm pe confratele nostru să ne răspundă cit mai neîntîrziat. la 5 Octombrie va avea loc la ‘’’prefectura județului licitație publică pentru darea în antrepriză a construirei unui canal la podul No 26 de pe șoseaua Iași-Fălciu. Următoarele schimbări au fost făcute în administrația județiană : D. Giurgeanu, actual revizor comunal a fost numit suprefect la plasa Braniștea in locul d-lui Pallade, in locuit. D. Odisiei Bodescu a fost numit in locul d-lui Giurgeanu. Sfințirea unui naradi? Cu o deosebita pompă s’a oficiat astăzi sfințirea noului paraclis de la aziliul de bătrine înființat de logofeteasa Eliza Balș. Serviciul divin a fost oficiat de insăși I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei D. D. Partenie Clinceni, înconjurat de preoții D. Popa, Ionescu Economul, Chiriac Neculau și diaconii V. Marțian și Stupcan. Se știe că acest azil e pendinte de Eforia Casei Sf. Spiridon. La această solemnitate au asistat d. N. Gane d-nii efori Gh. Șiendrecht, A. Gheorghiu, colonel Alexandrescu, I. Burada primul președinte al Curței, Pandele Zamfirescu, Gh. Săndulescu, Gh. Mîrzescu, P. S. La arhiereul Ghenadie Georgescu, economul C. Știubeiu și P. Savin. După terminarea unei slujbe întreaga asistență împreună cu clerul leturghisitor au trecut într’un salon improvizat, unde s’a sorbit champagnie. I. P. S. S. Mitropolitul Partenie și d esor Ath. At. Gheorghiu a rîdicat este un toast, lăudînd memoria repauzatei ctitore fericită întru pomenire Logofeteasa Elisa Balș. In urmă întreaga asistență în frunte cu I. P. S. S. Mitropolitul a vizitat localul. Serbarea s’au terminat la ora 10 trecute. X. M. Ghețiu exploatatorul pădurei Sinești a cerut prefecturei să-i incuviințeze aducerea a 20 de lucrători din Bucovina prin punctul Burdujeni, pentru exploatarea pădurei de pe limita moșie. 11 Gh. Musteață, revizorul școlar al județului a inspectat ori școalele din com. Galata, astăzi va inspecta școalele din comuna Miroslava. |-na Elena Vartic a fost transferată de la școala Nicolina la șc. Carmen .Sylva, in locul ramas vacant prin moartea regretatei institutoare Natalia P. Stoica. e Elevi dormind pe străzi Mai mulți elevi de la seminarul Veniamin Kostache ni se pling că directorul școalei nepermițindu-le să intre in localul școalei, până ce nu vor plăti o anumită taxă cerută de regulament, sînt expuși să doarmă pe unde pot, ducînd o viață dintre cele mai mizerabile. Nădăjduim că generosul d. director care e și cleric va fi mai ingăduitor cu acești elevi nevoiași.. Insirecțiunea generală a făcut cunoscut astăzi gărei Iași că s’a aprobat o reducere de 50 la sută tuturor studenților, cari vor vor să plece in Capitală in vederea sosirei studenților italieni. P. S. S. Mitropolitul Parte Wenie a vizitat eri Palatul Principelui Ferdinand, I. P. S. S. Mitropolitul a fost însoțit de d. colonel C. Langa și P. S S. Arhiereul Ghenadie Georgescu. o începere de la 1 Octombrie se va suprima un loc de institutoare de la școala de fete Nicolina No. 1. Gruparea Prietenul poporulu' In cursul saptâminei viitoare va avea loc banchetul Cercului „Prietenul poporului“ prin care se va sărbători al III-lea an de existență al ziarului „Prietenul poporului“ al cărui fondator e regretatul Gh. Mîrzescu Cu această ocaziune președintele grupărei va arata, care va fi atitudinea gruparei la viitoarele alegeri. Se știe că această grupare numără aproape 50 de voturi la comună. 1 ) Vasile Popescu, profesor și membru al clubului liberal, a adresat președintelui clubului de la hotel Traian demisiunea sa din numitul club. DIN UNIEA SA st A —Servbciul telegrafic special— Dreyfus și populația Parisiană H-^aris 25 Septembrie. Ziarul *** „Le Temps“ publică detaliile cu privire la modul cum Dreyfus a participat la înmormîntarea lui Zola. Presa naționalistă este furioasă că el a putut apărea înaintea populațiunei din Paris, fără a fi sfișiat. Milleroye scrie în „La Patrie“ că populația Parisului a fost înșelată, întrucit se dădea ca sigur că Dreyfus nu va participa. Discursul lui Anatole France Anamie France deși bolnav pronunță o cuvîntare, care a provocat o profundă emoțiune. Indicerea discursului este următoarea : Există o țară pe lume, în care valoarea lucrurilor mari este apreciată. Cit de demn de admirat este geniul Patriei noastre. Franța este țara „de la raison ornée“ și a gîndirilor mărețe, țara judecătorilor drepți și a filosofilor cu Turgot Montesquieu Voltaire și Malherbe. Zola a adus un mare serviciu patriei, căci el a salvat-o, atunci cind toate păreau perdute. Să-l invidiem, căci el azi a adus pe altarul patriei o operă gigantă și o faptă măreață. Să invidiem „caril îut un monument de la conscience humaine"". Din trecutul judecătoresc al Moldovei de G. Sărăteartu XI. Regulamentul organic, în 1832, confirmă condica Calimach ca legiuire civilă a Țârei și condica criminalicească a lui Șuțu ca legiuire penală, sub reserva a modificărei de introdus ulterior , pe de altă parte, aduce o serioasă prefacere în organizarea judecătorească și în procedura trecerei afacerilor prin diversele instanțe. In această direcțiune, separă justiția de puterea executivă; oprește hotărât reînoirea judecății aceleiași pricini, adică stabilește principiul lucrului judecat. Determină instanțele de judecată : județe, vn sate; o judecătorie sau tribunal de fiecare ținut; una de comerț la Galați; două divane de apelație la Iași, unul pentru Țara de sus altul pentru cea de jos, un tribunal criminalicesc. Divanul domnesc. La Iași înființează și o instanță locală : tribunalul de poliție îndreptătoare, pentru judecarea contravențiunilor. Prevede două jurisconsulți de Stat. Recunoaște consistoriul decasteriei mitropolitane. Judecătorilor, cari acum nu mai puteau fi recrutați decît dintre boerii pămînteni li se fixară leafă și li se suprimă orice alt ciștig. In interesul unei garanții de corectitudine, li se cere să aibă avere , să fie proprietar. Se stabilește incompatibilitate între membrii aceleiași instanțe, pentru causă de cuserenie între socru, ginere și cumnat și de rudenie, pina la inclusiv văr primar.Vedem că această măsură cuminte, are o rațiune nu numai firească și morală, dar și istorică. Judecătorii Divanului domnesc erau inamovibili pe trei ani. Aveau, reuniți, să judece vinile de ori ce natură ale tuturor magistraților celorlalte instanțe. Ei înșiși, în aceleași cazuri, aveau să fie judecați de cele două divane apelative, întrunite cu tribunalul criminalicesc sub președinția Domnului. Răsplata judecătorului, care se deosibea prin destoinicie și neapărat și bună purtare, era înaintarea regulamentară întru cîtva. Tribunalul ținutului Iași era pus cu o treaptă d’asupra celorl alte.Mă întreb în treacăt de nu ar fi bine, firesc, drept, să se facă și azi o distincțiune în acest sens, pentru tribunalul din Capitala Țărei. Această deosebire avea o inrmurire asupra normei înaintărilor. Așa, directorul cancelariei tribunalului de Iași—grefierul cum am zice azi—era înaintat asesor sau chiar președinte la un tribunal de ținut. Asesorii acestor tribunale treceau președinți. Președinții de ținut, după șase ani in această funcțiune puteau fi numiți la instanțele din Capitală, la tribunalul ținutal din Iași, la tribunalul criminalicesc sau chiar la divanele apelative. Pentru înălțarea prestigiului membrilor ordinei judecătorești, prin ofisul domnesc din 1835 întărind votul Obșteștei Adunări, s’a dat judecătorilor ranguri mari boerești, advocatului de la tribunalul criminalicesc— post de care vom vorbi mai departe—rangul de clucer—asesorilor de la tribunalele de ținut și de la cel comercial, de serdar,—judecătorilor tribunalului criminalicesc și jurisconsulților de Stat de pe lângă marea logofeție, de comis ,—membrilor divanelor apelative și celor ai tribunalului de comerț, rang de mare spătar—președinților divanelor apelative și celui al tribunalului de comerț, de mare postelnic ;—membrilor divanului domnesc, pe cel de mare vornic ;—in fine, ministrul justiției avea rangul de mare logofăt, cea mai înaltă boerie din Moldova. Județele (judecătoriile) sătești înlocuind pe vornicei—instituite cîte una de parohie, ca să nu -și poartă sătenii timpul cu afacerile foarte mici pînă la reședința ținutului, erau alcătuite din preot și din trei jurați aleși anual de obște cîte unul de fiecare stare : fruntași, mijlocași, codași. Judecau la casa preotului. Dumineca și sărbătorile, contravențiunile plugărești. Toate pricinele de averi mișcătoare și nemișcătoare, de orice valoare, aveau să înceapă de deținut unde se judeca la tribunalul un președinte cu doi asesori egali în grad. Acțiunile puteau fi intentate verbal până la 500 lei, totdeauna în scris pentru o sumă mare și in toate afacerile de pămînt. Primul termen de înfățișare era de cel puțin 10 zile pentru cei locuitori în ținut;