Evenimentul, octombrie-decembrie 1902 - ianuarie 1903 (Anul 10, nr. 198-289)

1903-01-14 / nr. 277

> REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA I A 8 1 STRADA LAPUȘNEANU 44 10 bani­ Seria 11*Anul X No. m MARȚI 14 IANUARIE 1903 Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani EVENIMENTUL Ziax cox5.s © x"victor ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6lani 12 lei pe 3 luni 6 lei. In străinătate pe un an 30 lei —­Anunciuri, inserții și reclame 50 bani findul Umbre și măști Ghita Vasluianul Plecat-am nouă la Vaslui Și c­o Tanase zece Și nu era, zău, nimănui Mult dor de Bolta-rece Voioși ca Sturdza cel ușor Cînd sboară înspre munte Aveam galeșii în picior, Dar speranța ’n frunte, iată-ne ajunși!... încă un pas. Ura! ’nainte, ura!... Dar mulți rămîn fără de glas: Sa ’nchide Neron gura. Neron ne’nvită, cu noroc, Să bem vre­un pahar, Un șir întreg Va bate'n loc Subt masa de stejar. Prin vin, pahare, șezum și fum Prin mii de zuiafete, Mîncăm, luptăm.. dar acum Haidem la voi, băete. —Chiorîș se uită, toți răcnesc. Iar Neron fără s_ milă— 1-ntartă ’ncet—și ei plesnesc: „ Votăm dară pe Bușilă * Bușai a fost precum a zis Prefectul cel roman Bușai că viei macar ion pis N’am spus... le pehlivan! Plecat-am toți, încet și lin, Ca niște curci plouate, Iar eu, cusut cu ibrișin— Și buzele umflate. Sfiohiu. ....................­tfOOGGCOa*- J—-------­ Triúrpftil i)oStr(i. — <a(ivlțro<il batút prțtCitifydțoî­ Cetitorii vor găsi în corpul zia­rului amănunte asupra alegerilor parțiale. Un fapt e necontestat chiar de către adversarii noștri: com­plecta înfrîngere a guvernului. In­tr’adevăr, afară de alegerea de la Dîmbovița, în care a trimfat d. Vin­­tilă Brătianu, grație numelui pe ca­re-l poartă, nici unul din candida­ții guvernamentali nu a întrunit nici macar atîtea voturi cîte a a­­vut opoziția, căci dacă am pune față în față voturile obținute de co­lectiviști și cele obținute de opozi­ția conservatoare, vom vedea că guvernul e bătut pe toată linia. A­­supra acestui punct nu mai încape îndoială, nu mai încape discuție: guvernul a fost frînt, a fost bătut cit mai complect posibil. Această înfrîngere devine cu a­­tît mai gravă, cu cit guvernul lu­ase măsurile cele mai strașnice, a săvîrși cele mai mari presiuni doar ar putea să-și treacă prietenii. Mai mult, și-a convocat majoritățile grăbite în ajunul întrunirei regu­late a Corpurilor legiuitoare și le-a ordonat să voteze un vag proiect de lege despre conversiune, ca și cînd țara ar fi fost în pericol de nă­vălire, ca și cînd țara s’ar fi găsit în preajma unei declarații de răz­boi. Această convocare absurdă nu a avut alt scop de­cit ca să facă o „lovitură“ în ajunul alegerilor: gra­ție marii conversiuni credeau meliea­gliii și căpăținoșii electori liberali că vor orbi pe alegători și că-i vor face să voteze pe candidații lor. Calculul le-a fost prost. Ale­gătorii au dovedit că sunt mai in­teligenți decât îi credeau liberalii: au Înțeles că dacă este un merit în actul conversiunei, acela revine țărei, ce inspiră atîta încedere străi­nătăței, iar nici de cum financiari­lor liberali. Destoinicia acestora nu a avut cum să se defășoare, de­oare­ce azi capitalurile sînt foarte eftine și ori­cami ministru, chiar­­ Pallade sau B. Epurescu, ar fi să­vîrșit-o in mai bune condițiuni de­cit cele primite de guvern: emisiune de 95, cu 5 la sută și fără ca să poate schimba guvernul tipul timp de zece ani. Alegătorii, avînd pe de-o parte în vedere această lipsă de merite, iar pe de alta toată urgia, pe cart­­e. Sturdza și consorțiul său au des­­lânțuit-o asupra țărei, au refuzat să mai voteze pentru amicii guver­nului, ci și-au dat votul candidați­lor opoziției. Votul e caracteristic : in ajunul unui succes alegătorii conștienți spun guvernului că a luat o cale greșită, că alți oameni în locul lor ar fi fost mai destoinici și că ar fi condus mai bine barca statului Momentele fericite, belșugul prin care natura a făcut să treacă țara, năvala de capitaluri străine cari caută debușeu acum­ cînd războaele anului trecut s’au încheiat ar fi fost fo­osite mai bine de adevărați barbați de stat pentru a pune țara la adăpost de ori­ce neplăcere și a căuta să rezolvească chestiile arză­toare pentru noi. Din potrivă guvernul acesta de nevolnici, de nemernici cum­ ar spu­ne premierul, s’a încătușat în ideea stri­c­tă a economiilor și a făcut țărei răul, pe care il pricinueși­­neingăduind altora să facă bin,— pe lingă sărăcia și pogoaua asmu­țite asupra orașelor și a cetățeni­lor. Oamenii condamnați la mizerie subt pretext de economie; nenoro­ciții cari și-au pus capăt z­lelor a­­m­ărîte, fiind­că rămăseseră fără hrană, din cauza curbei d-lui Ha­let,—toate nenorocirile adunate a­­supra nevoiașilor locuitori ai țărei au zămislit această ură puternică in contra guvernului de neputin­cioși. Din chinurile acelora s’a în­firipat conștiința, ce a protestat prin buletinele votanților de eri. Iată de ce alegătorii au strigat intr’un glas: Jos acest guvern de ne­mernici și de neputincioși, care a făcut atîta râu țârei! Trâiasca partidul adevărat conservator, partidul prezen­tului și al viitorului, singu­rul in stare a conduce spre bine mersul mîndrului nos­tru stat! •aoacaooao»­Priar. Răspunsul țărei D. Sturdza își zice șeful partidului național. Măsura naționalismului său a dat-o, cînd a denunțat ungurilor, de la tribuna Orceului, pe frații de peste Carpați, a căror e­xistență culturală a fost un moment în cumpănă. Acum, aceeași situație s’a repetat în altă parte a românismului, pentru efectuarea unor mize­rabile economii s’a suprimat subvenția școalelor romane din Macedonia, așa că în a­junul acestei primă­veri, cînd chestia Orientului se redes­chide, ne găsim în fața străi­­nătăței și a rivalilor noștri, fără nici un chip de a putea rezista la atacurile lor. Les-liberalismul îl dovedesc elegii de cabinet al d-lui Sturdza. D. Haret face legi așa de puțin liberale, nicit a revoltat pînă și pe cei mai de­votați d­intre partizanii săi; d. P. Poni i-a imputat în mod amar această lipsă de libera­lism, dovedit mai ales taxele, pe care le-a pus, prin D. Lascar a fost mai categoric. Unul din crezurile liberale este descentralizarea; dar toate legile sale nu au altă ten­dință decât a centraliza toate puterile comunei și ale sta­tului în nimele ministrului. Mai mult, d. Lascar a luat în bazne de joc chiar princi­piul descentraliza­rei, „cum ar fi putut-o face cel mai reacțio­nar d­intre reacționari”. D- Sturdza își bate joc fă­ră milă de parlamentul său. Deputații și senatorii sunt considerați mai rău de­cât la­cheii ministerelor Miniștrii îi reține în anticameră, ne­vo­ind să-i primească nici în­tr’un chip. Deputații și sena­torii sînt așa de străini de afacerile statului, încît cînd au fost convocați pe neaștep­tate spre a vota conversiu­nea, ei au fost cei dintâi, cari au spăimîntat țara, răspîndind zvonurile cele mai alarman­te asupra motivelor acestei convocări inopinate. Deputa­ții și senatorii de Iași au răs­­pîndit zvonul că sunt che­mați pentru a vota—nu a dis­cuta,—vre­ o măsură în legă­tură cu o declarație de război. Ba unul,­­ doctor Iuliano, a declarat una și mai boacănă: a declarat că Corpurile le­giuitoare au fost convocate, spre a lua măsuri, de­oare­ce Majestatea Sa Regele ab­dică ! Aceste fapte au fost cu­noscute corpului electoral. La crimele de loi-naționa­­lism, săvîrșite de d. Dim. A Sturdza, declamatorul națio­nalist de altă dată și de cira­cul sân, melancolicul mate­matician Spiru Haret,—me­lancolic ca un om ce sufe­re de­ o expansiune de bilă la crimele de les-liberalis­m comise de d. Vasile Laser - cel care a înfierat în plin parlament turpitudinile admi­nistrației liberale ; — la des­considerarea Parlamentului, corpul electoral a răspuns prin votul de ori. Răspunsul țărei e catego­ric; țara nu admite ca d-nul Sturdza să-și bată joc făi rușine de dînsa și de princi­piile, în numele cărora cere și deține puterea. Țara cere claritate , epoca echivocuri­lor a încetat. - ------------------*00000003-------------------­ Să plece! Dacă liberalii ar fi in locul nostru, in urma complectei in­­frîngeri, pe care guvernul a su­ferit-o in alegerile de ori­­ce scandal s'ar fi incins, dacă gu­vernul nu ar fi demisionat ime­diat ! Discursurile incendiare, ar­ticolele de gazetă scrise cu pana răposatului Orășanu, ar fi aprins spiritele. Noi—și de data aceasta,—vo­im să dovedim încă odată cît de mult au mințit și mint liberali cînd ne acuză, pe noi, de demago­­gism. Nu e mai puțin adevarat, însă, că din verdictul cetățenilor red­ă un învățămînt. Țara e sătulă de regimul, care ne guvernează, țara nu are absolut nici o încredere m el—și de aceea, la un imn de triumf cu privire la conversiune, alegătorii au răspuns cu alegerile de Duminica trecută. Fără dema­­gogie, fară a frămînta poporul sau a-l răscula cu vorbe viclene și promisiuni falacioase, vom a­­răta guvernului că a sosit mo­mentul să se gîndească la plecare. Opera, pe care a săvîrșit-o, țara nu o consideră ca salutară; in ori­ce caz, alegătorii cei mai conștienți îi spun lămurit că nu mai vor să le conducă destinele. Alegerile de Duminică, venind d­upă balotajul din Capitală,­­ prezintă un spectacol unic, voal țara conștientă și care nu , corupe $i n­u­ se poate silui spus hotărît partidului de la putere . Destul! Pleacă ! JKarcial. ----------«K­apocan*--------------­îlltima DIN LOCALITATE Ora 4 p. m. Di­n urma succeselor de ezi, d­­r. Kogălniceanu, președintele clubului conservator din Iași, a adre­sat următoarele telegrame: George Cantacuzino Senator București-In numele conservatorilor ieșeni fe­licit pe alegătorii muscelani, care ba­zați pe marea autoritate a persoanei D-v. și pe virtutea lor cetățenească v­a trimes in sfatul țărei, unde cu­­vîntul D-v. de om condus numai de marele interese ale Patriei va servi să indrumeze țara, în situațiunea îngriji­toare în care ne aflăm, pe calea asi­­gurărei viitorului neamului românesc Vă rog să primiți și cu această o­­cazie o dată cu omagiile noastre de reapeer, reinoirea asigurărei celui mai ad­ine devotament al tuturor conser­vatorilor ieșeni, președintele clubului conservator Grigore Kogălniceanu. Take Ione­scu Deputat București Curajul alegătorilor din Romanați este un eveniment politic, care va face epocă după cum epocă a făcut și coaliția monstruoasă a atîtor păti­mași, pe care a sfărmat’o acest curaj, care coaliție pentru interese joasnice și cu mijloace și mai josnice, timp de aproape 2 ani a căutat să știr­bească autoritatea și să înăbușe gla­sul omului care dăduse deja dovezi atât de strălucite de multă capacitate și de mare vrednicie în conducerea treburilor publice. Să trăești mulți ani, să faci ca tri­buna pari­meniului să mai vadă zile glorioase spre onoarea regimului, pe care adversarii voiau să’l suprime de grija D-voastră, și unii intr’un gînd cu iubitul nostru șef alesul din aceiași zi a curajoșilor musceleni să îndru­mați veșnic țara pe calea cea mare a binelui obștesc și a iubitei nea­mului. Trăiască alegătorii din Romanați. Președintele clubului conservator Grigore Kogălnieeanu. - cu siguranță că un consorțiu de ban­keri din K­udu-Pesta a oferit guvernului un împrumut de ‘*50,000,000, in care să între și conversiunea împrumutului de 175,000,000, în condițiuni cu mult mai favorabile decit cum face astă­zi conversiunea guver­nul d-lui Sturdza, adică cu emi­siune de 05, dobîndă 5 la sută și timp de 10 ani guvernul nu este în drept să preschimbe tipul du­pa care se face împrumutul. Guvernul n’a primit propu­nerea bancherilor din Buda­pesta pentru motivul că toate valorile romînești sunt pe piața Berlinului și Parisului și gu­vernul se­legat de Disconto Ge­selschaft, t ®pișarul lui Ghiță Săndulescu. ^^La Vaslui pentru alegerea u­­nuui senator­­ au presentat doi co­lectiviști. Unul din localitate, numit d-nul Bușila, proprietaraș în județ și cu multe relațiuni de rubedenii printre colectiviști și. Unul Gință Săndulescu fost scrii­toraș prin Dobrogia, căsătorit acolo cu o moldovancă profesoară, în urmă venit in Iași și încălzit la finul d-lui Al. A Budărău, pe care, după ce s’a dezghețat a încercat să-l muște de două ori ca prefect de poliție. Ca răsplată a nerecunoștinței sale i-sa suferit și un scaun de senator dar carta i-a rezervat o surpriză, in județul cel mai guvernamental o­­mănească, guvernamen­­ti Guță Săndulescu a mic sat -m­i^omandantul companiei de jan­­d [UNK]^darmi din localitate, a înain­tat astă­zi prefecturei rapoartele lu­nare asupra tuturor serviciilor e­­xecutate de jandarmii secțiuniei Iași. vL­rintr’o circulars, toți învăță* p* torii din județ, care n’au ma­terialul didactic necesar, au fost in­vitați la revizoratul școlar, unele a sosit de cîte­va zile o însemnată cantitate. S­unt cunoscute peripețiile cu preotul Garofeanu, care a fost vizitat de d. P. Poni în ajunul ale­geri­lor comunale și acest din urmă s-a arătat scandalizat de faptul că conservatorii au înaintat pe tinărul Lepadatu și nu pe tinărul Garofeanu, judecător la Răducăneni. Drept urmare a angajamentelor luate de d. Poni, d. Stătescu a în­locuit pur și simplu pod. Garofeanu. scară am avut de înregistrat ** ^ o grevă sui-generis. Fanaragiii și fanaragitele s’au pus în grevă, pentru că ti s’a impus de către administrația comunală să taie ghiață. Din această cauză ei au refuzat să facă obicinuitul lor serviciu de noapte și partea orașului luminată cu petro­­leu n’a fost iluminată de loc astă­­noapte. N­­egațiunea Austro-Ungară din ‘’‘"■Capitala a făcut cunoscut au­torităților din orașul nostru, că acum cîte­va zile a fost arestat in orașul Zara (Dalmația), italianul Salvați Gianuzzo, unde încercase să pue in circulație bilete de bancă false. In hîrtiile găsite la acest individ se află trecut și numele mai multor antreprenori din Romănia, precum și numele unui tînăr fiu al d-nei Sultana Cocora. Autoritățile austro-ungare bănuesc că acest individ face parte dintr’o bandă internațională de falsificatori de monede și că in ultimul timp al șederei lui in Romănia se îndeletni­cea cu punerea in circulație a aces­tor bilete. Legațiunea ind­eo cerind autori­tăților din județul nostru informa­­țiuni asupra numitului și asupra per­soanelor arătate mai sus. I­­recțiunea serviciului sanitar a intervenit pe lingă de me­die veterinar al județului, pentru a lua toate măsurile, in vederea com­­baterei epizootiei de febră aftoasă. 11 S. Haret, ministrul instruc­­cr* •țiunei, a făcut cunoscut, te­legrafic, revigoratului, ca în vederea sosirei A. S R. Prințului Ferdinand, cursurile tuturor școalelor primare de băeți vor fi suspendate mîine, de la ora 8 a. m. pina la 2 p. m. M­iinisterul instrucțiunei are­­"■ * "rut revizoratului să-i co­munice, dacă propaganda în contra alcoolismului, continuă a se mai face prin comunele rurale. Ministerul instrucțiunei își propune de a începe în curînd o serioasă pro­pagandă anti-alcoolică. S­e telegrafiaza din Cucuteni, că săteanul Gh. Mogoș, care suferea de mai multă vreme de alie­nație mintală a încercat să se sinu­cidă, aruncîndu-se într’o fintîna. Sărind in ajutor mai mulți vecini, nenorocitul satean a fost scos din fintină. Starea pacientului nu inspiră temeri. I *a magazia garei Iași s' au constatat o sumă mare de neregularități. Ancheta s’a început în baza unui denunț că s’ar fi vîndut niște măr­furi care se aflau în magazie și continuă încă. * * c --r. J:« o^„l Hoqîa I o bandă da hoți a jefuit stnmppp.iflmnl .­rfi 1 &1A Htumnnri­l Eduard Caudella Din musicanții romini de frunte, Eduard Caudella e cel mai sliguitor și viața sa, e demnă de a servi de pildă, generațiunilor tinere, cari se consacră artei. Ele vor vedea cît de nobilă e menirea unui artist, care pășește cu capul sus, pe o cale de trandafiri și de spini,—mai mulți spini de cu­ trandafiri,—și cît de frumoasă e misiunea sa în această lume, cînd e bine înțeleasă. Născut în Iași (in podul vechin cum se spunea pe acele vremuri— căsuța mai există—, la 22 Mai 1841, Eduard Caudella, fu predestinat ca­­rierei musicale, căci, pe lingă aptitu­­dinele naturale ce-l împingeau spre „regina artelor", mediul in care trăia contribui de asemenea la aceasta, tatăl său, Francisc Caudella fiind un musicant desăvirșit: pianist, or­ganist, violoncelist și compositor. La virsta de­­ 12 ani, Eduard Cau­della fu condus la Berlin de părintele său, care făcu cele mai mari sacrifi­cii pentru instrucția sa ; el studia a­­colo vioara cu Hubert Ries, membru al academiei de muzică și viorii-solo la operă, fost elev al marelui maes­tru Ludovic Spohr; piano­l studia cu fiul lui Ries, Adolf, elevul renu­mitului pianist-compositor Teodor Kullak și composiția cu E. Böhmer, musician de cameră a regelui Pru­siei. La virsta de 14 ani, el dete pri­mul său concert, cu un succes cu a­­tît mai mare și cu atît mai meritos că fu adeverit și consacrat de către Ludovic Rellstab, cel mai important critic de atunci și cel mai sever. La 1857, după ce se produsese in diferite concerte la Berlin, audițiuni a căror dări de seamă fură din cele­­mai măgulitoare, Eduard Caudella se duse la Paris unde-și urmă studiile de vioară cu renumiții profesori ai conservatorului, Delphin Alard și Lambert Massart , cu acesta din ur­mă a rămas in relațiunile cele mai afectoase și scrisorile venerabilului maestru francez adresate fostului său elev de predilecție, denotă o stimă și o amiciție fără margini către acest din urmă. Eduard Caudelle își termină stu­diile cu ilustrul N­. Vieux temps, în casa căruia locui timp de mai multe luni. După aceste lecțiuni de perfecțio­nare el se produse în două concerte alături de pianistul A. Buhl și de d-ra Maria Trautmann, care deveni mai tîrziu de două ori celebră : ca virtuoasă a pianului și ca soția ma­relui pianist Alfred Zaci. Reîntors la Paris, Eduard Cau­della dete un concert la sala Prayel cu concursul cântăreței Commettant violoncelistului Chevillard, cântărețu­­lui Jules Lefort și pianistului E. Du­­vernoy. Despre acest concert, care a consacrat pe tânărul român, „dignul intrare“ în pleiada musicanților dis­tinși s’au exprimat în mod nu se poate mai elogios, faimoșii critici pa­­riziani: Scudo și Oscar Commettant în ziarele „Le S­eele" și „La Patrie“ în revistele „L’art musicale“, La ga­zette musicale“ „La France musi­cale“ „La presse théâtrale“, etc. Aceste dări de seamă au avut un resunet în ziarele din Berlin, Franc­­fort și Mü­nich. Incîntat de succesele adolescentu­lui român și pentru a-l încuraja, Cuza Vodă T numi în 1860 violonist al Curței și în 1801, profesor de vioară la Conservatorul din Iași. Iată, cuprinsul în textul original francez al scrisorii prin care Cau­della e numit violonistul lui Alexan­dru Ioan I-iu, Iași, le 14 Novembre, 1860. Cabinet de S. R. S. LE PRINCE RÉGNANT des Principautes-Unies De Moldavie et de Valachie Monsieur, Son Altcsse Sérénisssime le Pria­­ce Régnant des Principautés Unies de Moldavie et de Valachie considc* rant vos mérites personnels ainsi que votre talent distinguó, dans sa flaute bienveillance, a daignti vous nommer Son 1-er violoniste et m’a nharirc de porter eeci â votre con­h’n m . • jir aussi rtafele je vous t>r»o M/'~ ieur, da

Next