Evenimentul, octombrie-decembrie 1902 - ianuarie 1903 (Anul 10, nr. 198-289)
1903-01-14 / nr. 277
> REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA I A 8 1 STRADA LAPUȘNEANU 44 10 bani Seria 11*Anul X No. m MARȚI 14 IANUARIE 1903 Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani EVENIMENTUL Ziax cox5.s © x"victor ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6lani 12 lei pe 3 luni 6 lei. In străinătate pe un an 30 lei —Anunciuri, inserții și reclame 50 bani findul Umbre și măști Ghita Vasluianul Plecat-am nouă la Vaslui Și co Tanase zece Și nu era, zău, nimănui Mult dor de Bolta-rece Voioși ca Sturdza cel ușor Cînd sboară înspre munte Aveam galeșii în picior, Dar speranța ’n frunte, iată-ne ajunși!... încă un pas. Ura! ’nainte, ura!... Dar mulți rămîn fără de glas: Sa ’nchide Neron gura. Neron ne’nvită, cu noroc, Să bem vreun pahar, Un șir întreg Va bate'n loc Subt masa de stejar. Prin vin, pahare, șezum și fum Prin mii de zuiafete, Mîncăm, luptăm.. dar acum Haidem la voi, băete. —Chiorîș se uită, toți răcnesc. Iar Neron fără s_ milă— 1-ntartă ’ncet—și ei plesnesc: „ Votăm dară pe Bușilă * Bușai a fost precum a zis Prefectul cel roman Bușai că viei macar ion pis N’am spus... le pehlivan! Plecat-am toți, încet și lin, Ca niște curci plouate, Iar eu, cusut cu ibrișin— Și buzele umflate. Sfiohiu. ....................tfOOGGCOa*- J—------- Triúrpftil i)oStr(i. — <a(ivlțro<il batút prțtCitifydțoî Cetitorii vor găsi în corpul ziarului amănunte asupra alegerilor parțiale. Un fapt e necontestat chiar de către adversarii noștri: complecta înfrîngere a guvernului. Intr’adevăr, afară de alegerea de la Dîmbovița, în care a trimfat d. Vintilă Brătianu, grație numelui pe care-l poartă, nici unul din candidații guvernamentali nu a întrunit nici macar atîtea voturi cîte a avut opoziția, căci dacă am pune față în față voturile obținute de colectiviști și cele obținute de opoziția conservatoare, vom vedea că guvernul e bătut pe toată linia. Asupra acestui punct nu mai încape îndoială, nu mai încape discuție: guvernul a fost frînt, a fost bătut cit mai complect posibil. Această înfrîngere devine cu atît mai gravă, cu cit guvernul luase măsurile cele mai strașnice, a săvîrși cele mai mari presiuni doar ar putea să-și treacă prietenii. Mai mult, și-a convocat majoritățile grăbite în ajunul întrunirei regulate a Corpurilor legiuitoare și le-a ordonat să voteze un vag proiect de lege despre conversiune, ca și cînd țara ar fi fost în pericol de năvălire, ca și cînd țara s’ar fi găsit în preajma unei declarații de război. Această convocare absurdă nu a avut alt scop decit ca să facă o „lovitură“ în ajunul alegerilor: grație marii conversiuni credeau melieagliii și căpăținoșii electori liberali că vor orbi pe alegători și că-i vor face să voteze pe candidații lor. Calculul le-a fost prost. Alegătorii au dovedit că sunt mai inteligenți decât îi credeau liberalii: au Înțeles că dacă este un merit în actul conversiunei, acela revine țărei, ce inspiră atîta încedere străinătăței, iar nici de cum financiarilor liberali. Destoinicia acestora nu a avut cum să se defășoare, deoarece azi capitalurile sînt foarte eftine și oricami ministru, chiar Pallade sau B. Epurescu, ar fi săvîrșit-o in mai bune condițiuni decit cele primite de guvern: emisiune de 95, cu 5 la sută și fără ca să poate schimba guvernul tipul timp de zece ani. Alegătorii, avînd pe de-o parte în vedere această lipsă de merite, iar pe de alta toată urgia, pe carte. Sturdza și consorțiul său au deslânțuit-o asupra țărei, au refuzat să mai voteze pentru amicii guvernului, ci și-au dat votul candidaților opoziției. Votul e caracteristic : in ajunul unui succes alegătorii conștienți spun guvernului că a luat o cale greșită, că alți oameni în locul lor ar fi fost mai destoinici și că ar fi condus mai bine barca statului Momentele fericite, belșugul prin care natura a făcut să treacă țara, năvala de capitaluri străine cari caută debușeu acum cînd războaele anului trecut s’au încheiat ar fi fost foosite mai bine de adevărați barbați de stat pentru a pune țara la adăpost de orice neplăcere și a căuta să rezolvească chestiile arzătoare pentru noi. Din potrivă guvernul acesta de nevolnici, de nemernici cum ar spune premierul, s’a încătușat în ideea strictă a economiilor și a făcut țărei răul, pe care il pricinueșineingăduind altora să facă bin,— pe lingă sărăcia și pogoaua asmuțite asupra orașelor și a cetățenilor. Oamenii condamnați la mizerie subt pretext de economie; nenorociții cari și-au pus capăt zlelor amărîte, fiindcă rămăseseră fără hrană, din cauza curbei d-lui Halet,—toate nenorocirile adunate asupra nevoiașilor locuitori ai țărei au zămislit această ură puternică in contra guvernului de neputincioși. Din chinurile acelora s’a înfiripat conștiința, ce a protestat prin buletinele votanților de eri. Iată de ce alegătorii au strigat intr’un glas: Jos acest guvern de nemernici și de neputincioși, care a făcut atîta râu țârei! Trâiasca partidul adevărat conservator, partidul prezentului și al viitorului, singurul in stare a conduce spre bine mersul mîndrului nostru stat! •aoacaooao»Priar. Răspunsul țărei D. Sturdza își zice șeful partidului național. Măsura naționalismului său a dat-o, cînd a denunțat ungurilor, de la tribuna Orceului, pe frații de peste Carpați, a căror existență culturală a fost un moment în cumpănă. Acum, aceeași situație s’a repetat în altă parte a românismului, pentru efectuarea unor mizerabile economii s’a suprimat subvenția școalelor romane din Macedonia, așa că în ajunul acestei primăveri, cînd chestia Orientului se redeschide, ne găsim în fața străinătăței și a rivalilor noștri, fără nici un chip de a putea rezista la atacurile lor. Les-liberalismul îl dovedesc elegii de cabinet al d-lui Sturdza. D. Haret face legi așa de puțin liberale, nicit a revoltat pînă și pe cei mai devotați dintre partizanii săi; d. P. Poni i-a imputat în mod amar această lipsă de liberalism, dovedit mai ales taxele, pe care le-a pus, prin D. Lascar a fost mai categoric. Unul din crezurile liberale este descentralizarea; dar toate legile sale nu au altă tendință decât a centraliza toate puterile comunei și ale statului în nimele ministrului. Mai mult, d. Lascar a luat în bazne de joc chiar principiul descentralizarei, „cum ar fi putut-o face cel mai reacționar dintre reacționari”. D- Sturdza își bate joc fără milă de parlamentul său. Deputații și senatorii sunt considerați mai rău decât lacheii ministerelor Miniștrii îi reține în anticameră, nevoind să-i primească nici într’un chip. Deputații și senatorii sînt așa de străini de afacerile statului, încît cînd au fost convocați pe neașteptate spre a vota conversiunea, ei au fost cei dintâi, cari au spăimîntat țara, răspîndind zvonurile cele mai alarmante asupra motivelor acestei convocări inopinate. Deputații și senatorii de Iași au răspîndit zvonul că sunt chemați pentru a vota—nu a discuta,—vre o măsură în legătură cu o declarație de război. Ba unul, doctor Iuliano, a declarat una și mai boacănă: a declarat că Corpurile legiuitoare au fost convocate, spre a lua măsuri, deoarece Majestatea Sa Regele abdică ! Aceste fapte au fost cunoscute corpului electoral. La crimele de loi-naționalism, săvîrșite de d. Dim. A Sturdza, declamatorul naționalist de altă dată și de ciracul sân, melancolicul matematician Spiru Haret,—melancolic ca un om ce sufere de o expansiune de bilă la crimele de les-liberalism comise de d. Vasile Laser - cel care a înfierat în plin parlament turpitudinile administrației liberale ; — la desconsiderarea Parlamentului, corpul electoral a răspuns prin votul de ori. Răspunsul țărei e categoric; țara nu admite ca d-nul Sturdza să-și bată joc făi rușine de dînsa și de principiile, în numele cărora cere și deține puterea. Țara cere claritate , epoca echivocurilor a încetat. - ------------------*00000003------------------- Să plece! Dacă liberalii ar fi in locul nostru, in urma complectei infrîngeri, pe care guvernul a suferit-o in alegerile de orice scandal s'ar fi incins, dacă guvernul nu ar fi demisionat imediat ! Discursurile incendiare, articolele de gazetă scrise cu pana răposatului Orășanu, ar fi aprins spiritele. Noi—și de data aceasta,—voim să dovedim încă odată cît de mult au mințit și mint liberali cînd ne acuză, pe noi, de demagogism. Nu e mai puțin adevarat, însă, că din verdictul cetățenilor redă un învățămînt. Țara e sătulă de regimul, care ne guvernează, țara nu are absolut nici o încredere m el—și de aceea, la un imn de triumf cu privire la conversiune, alegătorii au răspuns cu alegerile de Duminica trecută. Fără demagogie, fară a frămînta poporul sau a-l răscula cu vorbe viclene și promisiuni falacioase, vom arăta guvernului că a sosit momentul să se gîndească la plecare. Opera, pe care a săvîrșit-o, țara nu o consideră ca salutară; in orice caz, alegătorii cei mai conștienți îi spun lămurit că nu mai vor să le conducă destinele. Alegerile de Duminică, venind după balotajul din Capitală, prezintă un spectacol unic, voal țara conștientă și care nu , corupe $i nu se poate silui spus hotărît partidului de la putere . Destul! Pleacă ! JKarcial. ----------«Kapocan*--------------îlltima DIN LOCALITATE Ora 4 p. m. Din urma succeselor de ezi, dr. Kogălniceanu, președintele clubului conservator din Iași, a adresat următoarele telegrame: George Cantacuzino Senator București-In numele conservatorilor ieșeni felicit pe alegătorii muscelani, care bazați pe marea autoritate a persoanei D-v. și pe virtutea lor cetățenească va trimes in sfatul țărei, unde cuvîntul D-v. de om condus numai de marele interese ale Patriei va servi să indrumeze țara, în situațiunea îngrijitoare în care ne aflăm, pe calea asigurărei viitorului neamului românesc Vă rog să primiți și cu această ocazie o dată cu omagiile noastre de reapeer, reinoirea asigurărei celui mai adine devotament al tuturor conservatorilor ieșeni, președintele clubului conservator Grigore Kogălniceanu. Take Ionescu Deputat București Curajul alegătorilor din Romanați este un eveniment politic, care va face epocă după cum epocă a făcut și coaliția monstruoasă a atîtor pătimași, pe care a sfărmat’o acest curaj, care coaliție pentru interese joasnice și cu mijloace și mai josnice, timp de aproape 2 ani a căutat să știrbească autoritatea și să înăbușe glasul omului care dăduse deja dovezi atât de strălucite de multă capacitate și de mare vrednicie în conducerea treburilor publice. Să trăești mulți ani, să faci ca tribuna parimeniului să mai vadă zile glorioase spre onoarea regimului, pe care adversarii voiau să’l suprime de grija D-voastră, și unii intr’un gînd cu iubitul nostru șef alesul din aceiași zi a curajoșilor musceleni să îndrumați veșnic țara pe calea cea mare a binelui obștesc și a iubitei neamului. Trăiască alegătorii din Romanați. Președintele clubului conservator Grigore Kogălnieeanu. - cu siguranță că un consorțiu de bankeri din Kudu-Pesta a oferit guvernului un împrumut de ‘*50,000,000, in care să între și conversiunea împrumutului de 175,000,000, în condițiuni cu mult mai favorabile decit cum face astăzi conversiunea guvernul d-lui Sturdza, adică cu emisiune de 05, dobîndă 5 la sută și timp de 10 ani guvernul nu este în drept să preschimbe tipul dupa care se face împrumutul. Guvernul n’a primit propunerea bancherilor din Budapesta pentru motivul că toate valorile romînești sunt pe piața Berlinului și Parisului și guvernul selegat de Disconto Geselschaft, t ®pișarul lui Ghiță Săndulescu. ^^La Vaslui pentru alegerea unuui senator au presentat doi colectiviști. Unul din localitate, numit d-nul Bușila, proprietaraș în județ și cu multe relațiuni de rubedenii printre colectiviști și. Unul Gință Săndulescu fost scriitoraș prin Dobrogia, căsătorit acolo cu o moldovancă profesoară, în urmă venit in Iași și încălzit la finul d-lui Al. A Budărău, pe care, după ce s’a dezghețat a încercat să-l muște de două ori ca prefect de poliție. Ca răsplată a nerecunoștinței sale i-sa suferit și un scaun de senator dar carta i-a rezervat o surpriză, in județul cel mai guvernamental omănească, guvernamenti Guță Săndulescu a mic sat -mi^omandantul companiei de jand [UNK]^darmi din localitate, a înaintat astăzi prefecturei rapoartele lunare asupra tuturor serviciilor executate de jandarmii secțiuniei Iași. vLrintr’o circulars, toți învăță* p* torii din județ, care n’au materialul didactic necesar, au fost invitați la revizoratul școlar, unele a sosit de cîteva zile o însemnată cantitate. Sunt cunoscute peripețiile cu preotul Garofeanu, care a fost vizitat de d. P. Poni în ajunul alegerilor comunale și acest din urmă s-a arătat scandalizat de faptul că conservatorii au înaintat pe tinărul Lepadatu și nu pe tinărul Garofeanu, judecător la Răducăneni. Drept urmare a angajamentelor luate de d. Poni, d. Stătescu a înlocuit pur și simplu pod. Garofeanu. scară am avut de înregistrat ** ^ o grevă sui-generis. Fanaragiii și fanaragitele s’au pus în grevă, pentru că ti s’a impus de către administrația comunală să taie ghiață. Din această cauză ei au refuzat să facă obicinuitul lor serviciu de noapte și partea orașului luminată cu petroleu n’a fost iluminată de loc astănoapte. Negațiunea Austro-Ungară din ‘’‘"■Capitala a făcut cunoscut autorităților din orașul nostru, că acum cîteva zile a fost arestat in orașul Zara (Dalmația), italianul Salvați Gianuzzo, unde încercase să pue in circulație bilete de bancă false. In hîrtiile găsite la acest individ se află trecut și numele mai multor antreprenori din Romănia, precum și numele unui tînăr fiu al d-nei Sultana Cocora. Autoritățile austro-ungare bănuesc că acest individ face parte dintr’o bandă internațională de falsificatori de monede și că in ultimul timp al șederei lui in Romănia se îndeletnicea cu punerea in circulație a acestor bilete. Legațiunea indeo cerind autorităților din județul nostru informațiuni asupra numitului și asupra persoanelor arătate mai sus. Irecțiunea serviciului sanitar a intervenit pe lingă de medie veterinar al județului, pentru a lua toate măsurile, in vederea combaterei epizootiei de febră aftoasă. 11 S. Haret, ministrul instruccr* •țiunei, a făcut cunoscut, telegrafic, revigoratului, ca în vederea sosirei A. S R. Prințului Ferdinand, cursurile tuturor școalelor primare de băeți vor fi suspendate mîine, de la ora 8 a. m. pina la 2 p. m. Miinisterul instrucțiunei are"■ * "rut revizoratului să-i comunice, dacă propaganda în contra alcoolismului, continuă a se mai face prin comunele rurale. Ministerul instrucțiunei își propune de a începe în curînd o serioasă propagandă anti-alcoolică. Se telegrafiaza din Cucuteni, că săteanul Gh. Mogoș, care suferea de mai multă vreme de alienație mintală a încercat să se sinucidă, aruncîndu-se într’o fintîna. Sărind in ajutor mai mulți vecini, nenorocitul satean a fost scos din fintină. Starea pacientului nu inspiră temeri. I *a magazia garei Iași s' au constatat o sumă mare de neregularități. Ancheta s’a început în baza unui denunț că s’ar fi vîndut niște mărfuri care se aflau în magazie și continuă încă. * * c --r. J:« o^„l Hoqîa I o bandă da hoți a jefuit stnmppp.iflmnl .rfi 1 &1A Htumnnril Eduard Caudella Din musicanții romini de frunte, Eduard Caudella e cel mai sliguitor și viața sa, e demnă de a servi de pildă, generațiunilor tinere, cari se consacră artei. Ele vor vedea cît de nobilă e menirea unui artist, care pășește cu capul sus, pe o cale de trandafiri și de spini,—mai mulți spini de cu trandafiri,—și cît de frumoasă e misiunea sa în această lume, cînd e bine înțeleasă. Născut în Iași (in podul vechin cum se spunea pe acele vremuri— căsuța mai există—, la 22 Mai 1841, Eduard Caudella, fu predestinat carierei musicale, căci, pe lingă aptitudinele naturale ce-l împingeau spre „regina artelor", mediul in care trăia contribui de asemenea la aceasta, tatăl său, Francisc Caudella fiind un musicant desăvirșit: pianist, organist, violoncelist și compositor. La virsta de 12 ani, Eduard Caudella fu condus la Berlin de părintele său, care făcu cele mai mari sacrificii pentru instrucția sa ; el studia acolo vioara cu Hubert Ries, membru al academiei de muzică și viorii-solo la operă, fost elev al marelui maestru Ludovic Spohr; pianol studia cu fiul lui Ries, Adolf, elevul renumitului pianist-compositor Teodor Kullak și composiția cu E. Böhmer, musician de cameră a regelui Prusiei. La virsta de 14 ani, el dete primul său concert, cu un succes cu atît mai mare și cu atît mai meritos că fu adeverit și consacrat de către Ludovic Rellstab, cel mai important critic de atunci și cel mai sever. La 1857, după ce se produsese in diferite concerte la Berlin, audițiuni a căror dări de seamă fură din celemai măgulitoare, Eduard Caudella se duse la Paris unde-și urmă studiile de vioară cu renumiții profesori ai conservatorului, Delphin Alard și Lambert Massart , cu acesta din urmă a rămas in relațiunile cele mai afectoase și scrisorile venerabilului maestru francez adresate fostului său elev de predilecție, denotă o stimă și o amiciție fără margini către acest din urmă. Eduard Caudelle își termină studiile cu ilustrul N. Vieux temps, în casa căruia locui timp de mai multe luni. După aceste lecțiuni de perfecționare el se produse în două concerte alături de pianistul A. Buhl și de d-ra Maria Trautmann, care deveni mai tîrziu de două ori celebră : ca virtuoasă a pianului și ca soția marelui pianist Alfred Zaci. Reîntors la Paris, Eduard Caudella dete un concert la sala Prayel cu concursul cântăreței Commettant violoncelistului Chevillard, cântărețului Jules Lefort și pianistului E. Duvernoy. Despre acest concert, care a consacrat pe tânărul român, „dignul intrare“ în pleiada musicanților distinși s’au exprimat în mod nu se poate mai elogios, faimoșii critici pariziani: Scudo și Oscar Commettant în ziarele „Le Seele" și „La Patrie“ în revistele „L’art musicale“, La gazette musicale“ „La France musicale“ „La presse théâtrale“, etc. Aceste dări de seamă au avut un resunet în ziarele din Berlin, Francfort și Münich. Incîntat de succesele adolescentului român și pentru a-l încuraja, Cuza Vodă T numi în 1860 violonist al Curței și în 1801, profesor de vioară la Conservatorul din Iași. Iată, cuprinsul în textul original francez al scrisorii prin care Caudella e numit violonistul lui Alexandru Ioan I-iu, Iași, le 14 Novembre, 1860. Cabinet de S. R. S. LE PRINCE RÉGNANT des Principautes-Unies De Moldavie et de Valachie Monsieur, Son Altcsse Sérénisssime le Priace Régnant des Principautés Unies de Moldavie et de Valachie considc* rant vos mérites personnels ainsi que votre talent distinguó, dans sa flaute bienveillance, a daignti vous nommer Son 1-er violoniste et m’a nharirc de porter eeci â votre conh’n m . • jir aussi rtafele je vous t>r»o M/'~ ieur, da