Evenimentul, octombrie-decembrie 1902 - ianuarie 1903 (Anul 10, nr. 198-289)
1902-10-26 / nr. 218
Redacția și Administrația 1 AȘ 1 STRADA LAPUȘNEANU, 44.AAHI-— Apare in toate zilele de lucru Un număr vechin 30 bani. 10 bani-Seria IT. Anul X. No. 218 SÎMBATĂ 2ß OCTOMBRE 1902 Z 12.&.X c.3a.s © x Tr ©*t © x Abonamentul Pe un an 24ei; pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei; In străinătate pe un an 36 lei ------ME-----INUNCHIRI INSERȚII ȘI RECURSE 50 bani vindiți. Candidații pariai Consumi la alegerile comunale Colegiul 1 Gr. Kogălniceanu V. Sculy Dim. A. Greceanu A. D. Xenopol Gh. Dimachi I. Vasiliu preot Lascar Rosetti Gh. D. Șerban Gabriel Socor l r. A. A. Bădăreu Colegiul II N. Cananău C. I. Ivașcu Gh. Cristofor Tasian Dimitrescu A. Col. Gh. Daraban Dim. Theodosia Filipescu Th. Th. Jßurada Al. Sabija„ Const. Chirilă. Partidul Conservator din Iași NU ȚINE întrunire Duminică 27 Octombrie, ci ȚLE ÎNTRUNIRE Sîmbăta, 20 Octombrie, în sala Paști a. întrunire Publică a Partidului Consert>a for In Sala Pastia Iubiți Cetățeni al Iașului Vă rugăm să binevoiți a asista la întrunirea publică, pe care partidul conservator o va ține în Sala Pastia în ziua de 26 Octombrie oarele 2 p. m. spre a ne consfătui în vederea alegerilor comunaale. Vor lua cuvîntul dintre fruntașii partidului: d-nii Gh. Gr. Cantacuzino, șeful partidului conservator, d. General Gh. Manu, d. Tak Ionescu, și Mihail Gr. Cantacuzino iar din Iași delegații comitetelui, d-nii : A. T. Xenopol, D. A Greceoaia, Al. .A. Bădăreu Lancar Rosetti și Eugen Ilerovanu Gr. Kogălniceanu, Val. Vlădoianu, V. Sculy-Logothetides, Dim. A. Greceanu, A. A Bădăreu, N. Nanu, C. P. Constantiniu, Dim. Alexandrescu A. B. Brandia, L. Sterea, colonel, Grigore C. Buțureanu Lascar Rosetti, Gh. Ghibănescu, Al. Jippa, major, N. Dr Leon, C. Ivașcu, Gh. Dimache, I. Catargiu, Ar. Dr. Peride, Gh. S. Cristofor, Dinu Boroianu, Savel Manu, Gh. C Șerban Dim. Grigorovici, Grigore A. Ghica, căpitan, loan Vasiliu preot, N. Ștefănescu Alex. Dr. Culianu, Alex. Habija, loan Zarifopol, N. Cananău, A. D. Xenopol, Gh. C. Anastasiu Gh. Aramă, Alex.D. Atanasiu, Dim. Andrei Fărcășanu, Al. Aurescu loan Andoniu,P. Alexandrescu, C. Andriescu, T. Alexandrescu Mihai Antoniu,V. I. Atanasiu Dim. Algiu, Em. Buznea, Ioan C. Bădăreu, Andrei Bădăreu, Gr. Bancov căpitan, C. Buțureanu, N. V. Botez, C. Balasinovici, Al. A. Brandia, Th. Th. Burada, C. Bogonos, Gh. Burcoveanu, Ilie Burghelea, Andrei N. Bădărea, loan Bendescu căpitan, Gr. Bîrjovanu, Vasile C. Buțureanu, Const. D. Buznea, Scarlat Baiardi, Dim. Gh. Bogdan C. Bottez, V. Dr. Bejan N. Buiucănescu, loan Costin, Alex. Condurato căpitan loan, Constantinescu, N. Constantinov, Al. I. Ciurea, Anibal durea, G. Ciurea, Eustrat Calognomu, C. Caramfil, Gh. Calmuschi, M. Codreanu, F. Ciorapciu, Sp. Caimacam, căpit., V. Costin, G. Calognomu, Ilie Constantius,Dim. Ciuhodariu, C. Cantacuzino-Pașcanu, Al. Cantacuzino-Pașcanu, Ed. Caudella, Donic T. Cristea, Cristea T. Cristea, A. Călimănescu, Const. Cumpătă, St. Dragomir, Carol Donat Gh. Daraban, N. Duduica, Ștefan Drăghici, Dim. Dimitriu, Victor Dogaru, Gh. Dobias, Ioan Dimitriu, Gh. Duzescu, Scarlat Duzescu, Dim. Evghenide, Leon Exarho, Gh. T. Filipescu, Dim. T. Filipescu, Ax. Frunză, Eugen Filipescu, Dim. C. Filipescu, Alfons A. Fătu, Lazăr Grecea, I.Gafencu, Gh. Y. Grigoriu, Gh. I. Grigoriu, loan Ghica căpitan, Gh. Gaman, Al. A. Greceanu, Leon Ghica, Teodor Ghica, N. I. Grigoriu Gh. I. Gîrbăcescu Dim. C. Gheorghiu, N. H. Givid, Grigore Gheorghiu, S. Goldenthal B. Gavrilescu, C. N. Gafencu, Calistrat Hogaș, Virgil G. Huiban, Șt. A. Huiban, Eugen Herovanu, L Hax, C. Hociungescu, Alfons Herovanu, I. C. Haret, Al. D. lonescu, Ernest Dr. Juvara, B. G. Iluța, Sp. Irimescu, C. lonescu, T. Iacob, C. lonescu preot, Gr. Ibănescu, I. Ivanovici, Gh. C. Kirilă, Andrei Kirilovici, M. Vîrnav- Liteanu, E. D. Lefter, Lapteș Titus, V. Lohan, C. Lambrino, T. Lupescu, Gh. Mihail, T. P Maximovici, Iîn. Mezzetti N. Marcopol, Cristea Mathasoviei, loan Mitescu preot, Ilie Mitescu, N. Movilă, Gh. Maxim preot, Al. Mină scurtă, C. Manolescu-Mlădian, Aureliu Miescu, C. Menciu C. Machedon, A. A. Mavrocordat, C. I. Mihailescu, Aurel Mănescu, loan Gr. Morțun, Gh. Mola, Dinu. Mesteș T. Maxim, Ilie Nedelschi, D. Neculău major, V. Negruzzi, C. Negoescu căpitan, C. Neculau major, N. Negroponte, Al. Ștefan Nedelcu, Ștefan Negruzi, loan Nițescu, Vasile Diaga, N. Gh. Pastia, Dim. Gh. Popa preot, T. Pisoschi, Alex. T. Popovici preot, Gh. T. Popovici, I. V. Praja, S. Prasin, Toma Petrescu, C. I. Popovici Gh. Popescu, I. V.Păun, S. D. Parus, Em. Rosetti- Roznovanu, Gh. C. Ropală, Gh Rîșcanu, B I. Radu, Ahil Russu căpitan, loan Rotbart, Vasile Rusovici, Oliviu Ropalft, Leon Dr. Sculy, A. A Suțu, I. Z. Simionescu, M Știubei, H G. Sutzo, Gh. Scorpan, Gr. Scorpan, Rudolf A. Sutzo, loan V. Stavăr, Ilie Ștefăniu, Artur Gh. Sion, En. Săvescu, C. Săvescu, Gh Săvescu, Gabriel Dr. Socor- Petru Ștefăniu, V. Tanasache, M. Țilenschi, Gh. Tisescu, Gh. Tudor, C. Teodorescu, A. Dimitrescu-Tasian, col., Gr. Voinescu, Eugen Ventura, loan Voișel, Ani Vasilescu, capit, N. L Vasiliu, I Zarifopol, C. Zaharia, Frunzeti Vasile Cost. Păncescu Petru Negruți, Dim. Erbiceanu, Gh. Sedan, Const. Chirilă, Anton Petrovici căpitan Petru Negru, care o dau lașului și Ieșenilor, recunoscînd că este orașul intelectual, orașul care ia politica țărei de multe ori dă directiva politicei viitoare Conservatorii au privit întotdeauna lașul ca orașul, din care au plecat și vor pleca ideile mari și hotărîrele conducătoare în politica țerei. Vom recunoaște că și liberalii au ales lașul ca loc de unde să plece, nu însă ideile mari, ci acele de umilire, scuzele către Austria, blamul instituțiunelor noastre, vestea desastroasei politice financiare condamnarea mișcărei fraților români din Transilvania și părăsirea lor și altele multe și nenorocite declarații, pentru repararea cărora a trebuit să muncească greu partidul conservator la venirea sa la putere. Presența șefului și fruntașilor conservatori în mijlocul nostru este o încurajare a luptei, pe care o ducem în contra colectiviștilor, caii in oblăduirea lașului n’au purtat nici o grjă decît satisfacerea dorințelor lor de cîștig și batir, ereiul recompense și pensii viager, ipentru acei, a căror locuri erau date la noi acoliți, lăsînd în părăsire nevoile orașului așa incit boalele molipsitoare să se întindă cu furie și să săcere populația îndestul de săcerată de mizerie și sărăcia. In întrunirea de la sala Pastia, mine, Simbătă, oara 2 p. și fruntașii conservatori a. Șeful își vor spune cuvintul lor asupra nevoilor țerei și a orașului nostru. Să ne grăbim a merge să-i ascultăm și să ne îmbărbătăm și mai mult la luptă. 25 Octomvrie Mine sosesc în orașul nostru . Șeful partidului Conservator dl. Gh. Gr. Cantacuzin, împreună cu nuntașii, D-nii general Mami, Takeonescu, Ion Lahovari, M. Gh. Cantacuzin și alții. Salutîndu-i, le zicem: bine ați venit In mijlocul nostru ! Prezența șefului și a fruntașilor conservatori in Iași dovedește însemnătatea, pe care o dă partidul coservator alegerilor comunale , dovedește atențiunea deosebită pe Rugăm Liberalul să ne răspundă cum rămîne cu deficitul de 150000 lei, dat de budgetul 1001—1902 și cu deficitul de 80000 lei, pe care budgetul 1902—1903, actualminte in curs, Va dat de la April pînă acum ? Recunoștință „Liberalului“ Liberalul în turbarea lui nu mai are nici o margine. El face o campanie poliică pe baza revocării bnei precumi a Principelui D. Sturdza, care bătrîn și bolnav cum o spune chiar notificațiunea, în cursul ultimei luni, sub influențe absolut interesate, a revocat procurile tuturor mandatarilor săi și este acum pe cale a revoca și procurele noilor mandatari O dovadă despre orbirea și reaua credință celor ce au pus pe Principele D. Sturdza să facă notificațiunea publicată de „Liberalul“ este că n’a existat nici o procură dată de citatul principe d-lui Bădărău și Ștefan Teodor. Procura în chestiune este dată de principele Grigorie Sturdza și este specială la afacerea cămătarilor din Iași. Principele D. Sturdza a dat o procură d-lor A. A Bădărău Sturdza (acum mort) pentru și con numirea consiliului judiciar principelui Grigore, dar absolut fără nici o instrucțiune asupra persoanei consilierului judiciar. Mai mult de cât atît, principele Mihai, care se zice că trebmea să fie numit consilier judiciar, era membru în consiliu de familie, era în țara cind Tribunalul a numit pe d. Bădăreu consilier judiciar și nici el, nici principele Dimitrie, n’au făcut nici obiecție cînd au cunoscut numirea d-lui Bădăreu Da altfel, sarcina de consilier judiciar n'aduce nici un salar,-.principele Grigorie n’are nici o avere. Lăsăm pe socoteala cetitorilor, să facă dreptate d-lui Bădăreu, despre infamia „Liberalului“, cind afirmă că d. Bădăreu a primit sarcina, pentru ca să ridice banii din piață, pe iscălitura princepelui Grigore. A trecut deja un an de la numire și d. Bădăreu n’a avut curiositatea să facă macar cunoștința principelui Grigore, deși era la Dieppe cind d. Bădăreu a fost acolo, ba nici s’a pus macar in corespondența cu dinsul. Enormitatea infamiei mai rezultă de acolo, că principele Grigore nu poate semna valabil chiar cu iscălitura d-lui Bădăreu. Principele are consilieri judiciari : pe d. Bădăreu și 2 pe d. Camille Coche. In ce privește lucrarea consiliului de familie n’are nici o valoare nici morala, nici legală. Despre 2 din consilieri putem spune că principele Dimitrie Sturdza, cînd a aflat de intrarea lor în consiliu, a scris d-lui Badareu ca să-i scoată avînd el însuși grevoe de un consiliu judiciar. D. Dimitrie Rosetti a fost indus in eroare atît de tare, încît cei interesați l’au făcut să semneze enormități și de fapt. A semnat o enormitate de fapt afirmînd că d. Bădărea n’a făcut nici un demers contra cămătarilor, cînd la cabinetul d-lui judecător Ghinea Ionescu există un dosar mătarilor, înființat încă în contra cărții, pe baza reclamațiunei adresate primului procuror de d Bădăreu. ;A iscălit 2 enormități de drept: l-a repreșind d-lui Bădăreu de ce n’a consultat consiliul de familie, pentru numirea persoanei consiliului judiciar cînd consiliul de familie n’are nici un amestec nici la numirea, nici la scoaterea persoanei consilierului judiciar. 2-a, împuțind d-lui Bădăreu, că a consiliat principelui să iee tratele de la camatari, plătind însă numai capitalul primit în realitate de principele Grigore, cu dobînda lui, pe motiv că știa că cu cămătării din Franța se făcuse altfel. Mai întăi la noi nu există o lega da pedepsirea cametei ca in Franța. Apoi chiar in Franța comptul curent a cămătarului Hannas a fost recunoscut valabil pentru suma, pe care o dăduse in realitate principelui Grigore. In fine, a 3-a parte din sumele împrumutate de principale Grigore, sunt datorite lui Simon Olivenbnim, care fiind mort, contra lui acțiunea penală este stinsă. Ultima dovadă de seriozitatea consiliului de familie, o avem în acea că n’au chemat și pe d. Bădărău la la lucrarea lor, ba s’au bazat pe o notificație, care era lasată d-lui Badărău în lipsa sa de acasă, la ora 12 în ziua de 19 Octombrie, adică chiar in momentul cînd consiliul iscălea lungă tartină adusă de cei interesați mai dinainte de acasă, după cum se vede din cerneala chiar cu care e scrisă și care a revoltat pe ceilalți doi consilieri, care au făcut părere deosebită, pe care insă „Liberalul“ n’a mai reprodus-o, deși era numai de 3 rînduri, crezînd că că prin acest mic fals va evita slăbirea infamielor. Suntem recunoscători „Liberalului“ că ne-a dat ocaziunea să spulberăm in public șoaptele răutăcioase, pe care interesații le făceau de citeva zile. Făgăduim să răspundem punct cu punct, după terminarea campaniei electorale și cu documente în regulă. De altfel, afacerea va fi desbătută și înaintea justiției. ---------------*0003000»----------------rea voi asista la grandioasa recepțiune ce va face poporul bulgar, M. Sale Regelui Carol, pe care poporul bulgar, trebme să-l respecte și iubească, în urma campaniei de la 1877-78. Poporul bulgar va primi, desigur pe M. S. Regele, ca pe un adevarat prieten. Vizita M. S. Regelui Carol l< Rusciuk, va fi prilejul unei reconcilieri trainice între poporul bulgar și român.* Generalul Nicolaeff la ora 8.50 se urcă într’un vagon-rus și ceru să fie lasat singur, intr’un compartiment înaintea plecărei trenului generalul a cerut unui vînzător de ziare să-i dea ziarele „Figaro“ și „Le Journal“. Lt. Bujor. ă liiima DIN LOCALITATE — Ora 4 p. m. — Gigipoîemiful Principelui Iulgariei in Iași Generalul Nicolaeff.—Din Petersburg.— La atel Binder.—Scopul călătoriei.— Plecarea in Bulgaria.— Vizita M. S. Regelui și generalul Nicolaeff.— La Plevna.—Misiunea generalului.—Amămănunte. Generalul Nicolaeff, fostul aghiotant al Principelui Ferdinand al Bulgariei și fost președinte al comitetului macedo-andiiopolitan, a sosit ori in localitate au trenul de 5.20, venind din Petersburg, prin punctul Ungheni. Generalul a sosit singur intr’un compartiment de clasa J. Pănă la Iași, in acelaș tren a venit d. Eraclide, comisarul gărei Ungheni. * De la gară s’a urcat într'o trăsură cu 2 cai, descinzind la „ Otelul Binder Generalul Nicolaeff, din motive necunoscute, a ținut să nu și deie numele. Pentru a nu atrage atențiunea publicului, la Oțel și-a schimbat hainele militare, punîndu-se într’un costum negru, și un palton cu pelerină ; pe cap generalul purta o pălărie moale gris.ă din Generalul Nicolaeff vine direct Petersburg, unde a fost trimis de guvernul bulgar, într'o misiune specială. D-sa a declarat că pleacă la București și de aci direct prin Giurgiu și Rusciuk la Sofia. La Rusciuk,a spus generala!, voi întimpina și eu pe M. S. Regele. La Rusciuk, cu toatcă dragostătenii Lupu și Uie Budescu din comn. Stînca s’au plîns prefecturei de județ, că autoritățile dnnumita comună le-a rășluit o porțiune de pămînt de 4 fălci. S ’a încuvințat d-lui Lupu Sircu, stabilirea in comuna Sinești și deschiderea unei băcănii. vuLimăria comunei Dărmănești a intervenit pe lingă prefectura noastră, să cerceteze, dacă nu se află in vr’o comună o săteancă cu numele de Paraschiva Bottez, dispărută în chip misterios din comună. 5D.Th. Cărăușu a fost delegat a lua parte în comisiunea de centralizare a tinerilor contingentului 1904, din plasa Stavnic.r A Ministerul instrucțiunei a a 18* a Aprobat 1450 lei, pentru combustibilul necesar, încălzitului Institutului anatomic. Ir-na Elena Conta, institutoare la școala „Elena Doamna“, a obținut un concediu de 6 zile. D-sa va fi suplinită de d-ra Elena Bălușescu. Prefectura județului Putna a înștiințat autoritățile noastre, a că periculosul agitator albanez Assan Gean, din Odobești a fost expulzat, în urma decisiunei Ministrului de interne. J.toravuri colectivist;— pentru sol W —un viitor sociolog. D. sub comisir Bottez, de la despărțirea IV, s’a prezentat azi, la ora 1, în Camera de deliberare a secției a IlI-a și a șoptit ceva da urechea d-lui președinte a secției. D. președinte neauzind bine sau neputindu- și explica ceea ce i se șopotea, îl făcu să repete, apoi răspunse în gura mare: -- Domnule, eu nu am nici să-ți dau autorizare a umbla prin grefă pentru a aduna iscălituri pentru telegrama d-lui Dim. Sturdza, nici a te opri. Fiecare funționar e liber să iscălească sau nu; numai, să nu aflu că faceți presiuni—și d. președinte isbucni de rîs, în ,coz cu ceilalți spectactori,— afară de d. Gheorghiu, care se făcea Tănase. P. S. S. Mitropolitul Moldovei însoțit de d. secretar al ministerului de Domenii și de directorul Seminarului „Veniamin Costachi“, a visitat astăzi dimineață grădina de la Socola a d-lui Graboveschi. jYrîvne la ora 2 va avea adun Unarea generală a membrilor „Societăței funcționarilor comerciali“. La ordinea zilei : Darea de sumă a activităței comitetului pe primul semietru și raportul d-lui casier asupra stărei financiare a societăței de la 12 Aprilie — 15 Octombrie, fost înaintat parchetului d Anton T. Stoleriu, pentru că a maltratat pe sergentul de poliție Gh. Crețu din punctul Banu. Gh. Musteața, revizorul școlar al județului nostru, a inspectat în cursul acestei săptămîni toate școalele din Plasa Bahlui.Obligătura. Veneția D. Radu D. Rosetti, cunoscutul poet, care a jertfit cultul muzelor pe altarul lui Themis, ne trimite noul său volum, Viu largul lamei, minunat tipărit, primul capitol,—până cînd ne va Extragem fi îngăduit să ne ocupăm mai pe larg de dînsul. Gondola, signore ! Gondola / Gondola ! E vis sau aevea ? Am plecat din București să’mi sting o durere la finul unui prieten bun, din Napoli, și iată că un simplu anunț ilustrat, zărit în gara Budapestei, mi-a redeșteptat amintirea minunei de pe laguna Adriaticei, și mi-a schimbat ținta. Mă atrage ceva neînțeles către orașul acesta al Italiei, în care vin pentru a treia oară. Să fie oare pentru că intr’însul am simțit primul fior al iubirii, sau pentru că tristețea lui mîngise așa de dulce tristețea sufletului meu ? Cind, de pe scara vaporului, dau gondolierului adresa hoielufhi la care vreau să descind, un călător de pe bord îmi propune să mergem împreună. Figura lui simpatică mă decide sa primesc bucuros. Un tovarăș de drum nu strică niciodată. Nici nu ne recomandăm, și iată-ne instalați amîndoi de-a lungul ciosciugului negru, care are în virf o halebardă albă și care e „vehiculul" venețienilor. Halebarda servește ca contra greutate gondolierului, care mină cu o lopată, stind în picioare pe crupa gondolei, arătîndu-i în acelaș timp și înălțimea boltei podurilor. In cinci minute suntem la Riva degli Schiavoni, chiar în mijlocul ei, în fața statuii lui Victor Emanuel al II-lea, pe piedestalul căreia sunt două bronzuri celebre : Veneția subjugată și Veneția liberă. Primul lucru care mă impresionează e uniforma unui sergent de oraș, neagră ca a unui cioclu. Și observ , gondola în care am venit e neagră, sergentul pare un cioclu, marmorele caselor cernite de vreme, pilaștri cari ieși acolo, din apă, negri,—pănă și numele stradelor încadrate în negru, parc’ar fi anunțuri de înmormintare : jRiva ilegli Seina vom ! Se cunoaște că suntem intr’un oraș îndoliat. Simt în acelaș timp frică și plăcerre. M’a urmărit o fatalitate bizară să nu pot vedea niciodată cum se cade patria Dogilor. Mi-e teamă că n’o voiu vedea nici de astă-dată Frica mi-ațtă și mai mult curiositatea. Primul obstacol se înființează la hotel. Nici o cameră liberă. „Și nici una, la nici un hotel din Veneția !“ ne spune portarul ironic. Suntem tocmai în Aprilie, cînd orașul e mai vizitat de străini ca totdeauna. Din fericire, în timpul discuției noastre cu portarul, se golește o cameră cu două paturi, la mansardă. O luăm cu asalt. Nu e vreme de pierdut. Intr’un moment ne-am și făcut „toaleta“. Gata, eșim „pe fereastră“ in balconul din fața mansardei—adică pe casă—sa admirăm splendoarea orașului. Balconul se prelungește pănă sub ferestrele camerei vecine. Ne uităm instinctiv înăuntru, și amîndoi răminem înmărmuriți. In mijlocul mansardei, un pat, In care zace o bătrină, galbenă ca ceara, par’că’i moartă. Fugim de vecinătatea aceasta unită și ne îndreptăm spre piațetă. In fața primului pod peste care trecem, chiar pe acelaș canal, la o înălțime considerabilă, vedem o punte suspendată, care leagă Palatul Dogilor de închisoarea San-Marco. - Ponte dei sospiri-Puntea suspinelor—grozava punte peste care cine trecea, nu se mai întorcea. De-asupra ei se afla teribila temniță I. Piombi,Plumburile. Cu coborîm puntea, sîntem pe Piazzetă. In mijlocul ei, se Înalță cochet două coloane de granit. Pe una se odihnește leul înaripat al lui San- Marc, pe alta Sf. Teodor, vechiul patron al Veneției, calcă un crocodil. Aci se făceau odată execuțiile capitale. Acum e stațiunea principală a gondolierilor, încă cîțiva pași și dăm de piața San Marco. Cu lungimea ei colosală de aproape 175 de metri, pavată toată cu marmoră, și înconjurată de trei părți cu palate de marmoră, înegrite de timp, așa așezate încît privindu-le sa ai impresia că vezi un singur edificiu imens, îți ia, văzul. Prin galeriile acestor palate răzimate de coloane uriașe, lumea mișună ca’ntr’un furnicar. Carabinierii în mare ținută, cu pamponul tricolor la chipiu, călcînd țanțoși, și călugării grăbiți, ce traversează desculți piața, par trimiși acolo de inadins ca să împodobească priveliștea.