Evenimentul, octombrie-decembrie 1902 - ianuarie 1903 (Anul 10, nr. 198-289)

1902-10-26 / nr. 218

Redacția și Administrația 1 A­Ș 1 STRADA LAPUȘNEANU, 44.­­AAHI-— Apare in toate zilele de lucru Un număr vechin 30 bani. 10 bani-Seria IT. Anul X. No. 218 SÎMBATĂ 2ß OCTOMBRE 1902 Z 12.&.X c.3a.s © x Tr ©*t © x Abonamentul Pe un an 24­­ei; pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei; In străinătate pe un an 36 lei ------ME-----­INUN­CHIRI INSERȚII ȘI RECURSE 50 bani vindiți. Candidații pariai Consumi la alegerile comunale Colegiul 1 Gr. Kogălniceanu V. Sculy Dim. A. Greceanu A. D. Xenopol Gh. Dim­achi I. Vasiliu preot Lascar Rosetti Gh. D. Șerban Gabriel Socor l­ r. A. A. Bădăreu Colegiul II N. Cananău C. I. Ivașcu Gh. Cristofor Tasian Dim­itrescu A. Col. Gh. Daraban Dim. Theodosia Filipescu Th. Th. Jßurada Al. S­abija„ Const. Ch­irilă. Partidul Conservator din Iași NU ȚINE întrunire Duminică 27 Octombrie, ci ȚL­E ÎNTRUNIRE Sîmbăta, 20 Octombrie, în s­ala Paști a. întrunire Publică a Partidului Con­s­ert>a f­or In Sala­­ Pastia Iubiți Cetățeni al Iașului Vă rugăm să bine­voiți a asista la întrunirea publică, pe care partidul conservator o va ține în Sala Pastia în ziua de 26 Octombrie oarele 2 p. m. spre a ne consfătui în vede­rea alegerilor comunaale. Vor lua cuvîntul dintre fruntașii partidului: d-nii Gh. Gr. Canta­­cuzino, șeful partidului conservator, d. General Gh. Manu, d. Tak­­ Ionescu, și Mihail Gr. Cantacu­zino iar din Iași delegații comitete­lui, d-nii : A. T. Xenopol, D. A Grece­oaia, Al. .A. Bădăreu Lan­car R­osetti și Eugen Ilerovanu Gr. Kogălniceanu, Val. Vlă­doianu, V. Sculy-Logotheti­des, Dim. A. Greceanu, A. A Bădăreu, N. Nanu, C. P. Con­­stantiniu, Dim. Alexandrescu A. B. Brandia, L. Sterea, co­lonel, Grigore C. Buțureanu Lascar Rosetti, Gh. Ghibăne­­scu, Al. Jippa, major, N. Dr Leon, C. Ivașcu, Gh. Dima­che, I. Catargiu, Ar. Dr. Pe­­ride, Gh. S. Cristofor, Dinu Boroianu, Savel Manu, Gh. C Șerban Dim. Grigorovici, Gri­gore A. Ghica, căpitan, loan Vasiliu preot, N. Ștefănescu Alex. Dr. Culianu, Alex. Ha­bija, loan Zarifopol, N. Cana­nău, A. D. Xenopol, Gh. C. A­­nastasiu Gh. Aramă, Alex.D. Atanasiu, Dim. Andrei­ Făr­­cășanu, Al. Aurescu loan­­ Andoniu,P. Alexandrescu, C. Andriescu, T. Alexandrescu Mihai Antoniu,V. I. Atanasiu Dim. Algiu, Em. Buznea, I­­oan C. Bădăreu, Andrei Bă­­dăreu, Gr. Bancov căpitan, C. Buțureanu, N. V. Botez, C. Balasinovici, Al. A. Bran­dia, Th. Th. Burada, C. Bo­­gonos, Gh. Burcoveanu, Ilie Burghelea, Andrei N. Bădă­­rea, loan Bendescu căpitan, Gr. Bîrjovanu, Vasile C. Bu­țureanu, Const. D. Buznea, Scarlat Baiardi, Dim. Gh. Bog­dan C. Bottez, V. Dr. Bejan N. Buiucănescu, loan Costin, Alex. Condurato căpitan loan, Constantinescu, N. Constanti­­nov, Al. I. Ciurea, Anibal du­rea, G. Ciurea, Eustrat Calog­­nomu, C. Caramfil, Gh. Cal­­muschi, M. Codreanu, F. Cio­rapciu, Sp. Caimacam, căpit., V. Costin, G. Calognomu, Ilie Constantius,Dim. Ciuhodariu, C. Cantacuzino-Pașcanu, Al. Cantacuzino-Pașcanu, Ed. Cau­­della, Donic T. Cristea, Cristea T. Cristea, A. Călimănescu, Const. Cumpătă, St. Dragomir, Carol Donat Gh. Daraban, N. Duduica, Ștefan Drăghici, Dim. Dimitriu, Victor Dogaru­, Gh. Dobias, Ioan Dimitriu, Gh. Duzescu, Scarlat Duzescu, Dim­. Evghenide, Leon Exar­­ho, Gh. T. Filipescu, Dim. T. Filipescu, Ax. Frunză, Eugen Filipescu, Dim­. C. Filipescu, Alfons A. Fătu, Lazăr Grecea, I.Gafencu, Gh. Y. Grigoriu, Gh. I. Grigoriu, loan Gh­ica căpitan, Gh. Gaman, Al. A. Greceanu, Leon Ghica, Teodor Ghica, N. I. Grigoriu Gh. I. Gîrbăcescu Dim. C. Gh­eorgh­iu, N. H. Givid, Grigore Gh­eor­­ghiu, S. Goldenthal B. Ga­­vrilescu, C. N. Gafencu, Calis­­trat Hogaș, Virgil G. Huiban, Șt. A. Huiban, Eugen Hero­­vanu, L Hax, C. Hociungescu, Alfons Herovanu, I. C. Haret, Al. D. lonescu, Ernest Dr. Ju­­vara, B. G. Iluța, Sp. Irimes­­cu, C. lonescu, T. Iacob, C. lonescu preot, Gr. Ibănescu, I. Ivanovici, Gh. C. Kirilă, Andrei Kirilovici, M. Vîrnav- Liteanu, E. D. Lefter, Lapteș Titus, V. Lohan, C. Lambrino, T. Lupescu, Gh. Mihail, T. P Maximovici, Iîn. Mezzetti N. Marcopol, Cristea Mathaso­viei, loan Mitescu preot, Ilie Mitescu, N. Movilă, Gh. Ma­xim preot, Al. Mină scurtă, C. Manolescu-Mlădian, Aure­liu Miescu, C. Menciu C. Ma­­chedon, A. A. Mavrocordat, C. I. Mihailescu, Aurel Mă­­nescu, loan Gr. Morțun, Gh. Mola, Dinu. Mesteș T. Maxim, Ilie Ne­del­sch­i, D. Neculău major, V. Negruzzi, C. Nego­­escu căpitan, C. Neculau ma­jor, N. Negroponte, Al. Ște­fan Nedelcu, Ștefan Negruzi, loan Nițescu, Vasile Diaga, N. Gh. Pastia, Dim. Gh. Popa preot, T. Pisoschi, Alex. T. Popov­ici preot, Gh. T. Popo­­vici, I. V. Praja, S. Prasin, Toma Petrescu, C. I. Popo­vici Gh. Popescu, I. V.Păun, S. D. Parus, Em. Rosetti- Roznovanu, Gh. C. Ropală, Gh Rîșcanu, B­ I. Radu, Ahil Russu căpitan, loan Rotbart, Vasile Ruso­vici, Oliviu Ro­­palft, Leon Dr. Sculy, A. A Suțu, I. Z. Simionescu, M Știubei, H G. Sutzo, Gh. Scorpan, Gr. Scorpan, Ru­dolf A. Sutzo, loan V. Stavăr, Ilie Ștefăniu, Artur Gh. Sion, En. Săvescu, C. Săvescu, Gh Săvescu, Gabriel Dr. Socor- Petru Ștefăniu, V. Tanasache, M. Țilenschi, Gh. Tisescu, Gh. Tudor, C. Teodorescu, A. Di­­mitrescu-Tasian, col., Gr. Voi­­nescu, Eugen Ven­tura, loan Voișel, Ani Vasilescu, capit, N. L Vasiliu, I Zarifopol, C. Zaharia, Frunzeti Vasile Cost. Păncescu Petru Negruți, Dim. Erbiceanu, Gh. Sedan, Const. Chirilă, Anton Petrovici că­­pitan Petru Negru, care o dau lașului și Ieșenilor, re­­cunoscînd că este orașul intelectual, orașul care ia politica țărei de mul­te ori dă directiva politicei viitoare Conservatorii au privit în­tot­deauna lașul ca orașul, din care au plecat și vor pleca ideile mari și hotărîrele conducătoare în politica țerei. Vom recunoaște că și libera­lii au ales lașul ca loc de unde să plece, nu însă ideile mari, ci acele de umilire, scuzele către Austria, blamul instituțiunelor noastre, ves­tea desastroasei politice financiare condamnarea mișcărei fraților ro­mâni din Transilvania și părăsirea lor și altele multe și nenorocite de­clarații, pentru repararea cărora a trebuit să muncească greu partidul conservator la venirea sa la pu­tere. Presența șefului și fruntașilor con­servatori în mijlocul nostru este o încurajare a luptei, pe care o du­cem în contra colectiviștilor, caii in oblăduirea lașului n’au purtat nici o gr­jă de­cît satisfacerea do­rințelor lor de cîștig și batir, ere­iul recompense și pensii viager, ipentru acei, a căror locuri erau date la noi acoliți, lăsînd în pără­sire nevoile orașului așa incit boa­­lele molipsitoare să se întindă cu furie și să săcere populația îndes­tul de săcerată de mizerie și să­răcia. In întrunirea de la sala Pastia, mine, Simbătă, oara 2 p. și fruntașii conservatori a­. Șeful își vor spune cuvintul lor asupra nevoilor țerei și a­ orașului nostru. Să ne grăbim a merge să-i as­cultăm și să ne îmbărbătăm și mai mult la luptă. 25 Octomvrie Mine sosesc în orașul nostru . Șeful partidului Conservator dl. Gh. Gr. Cantacuzin, împreună cu nuntașii, D-nii general Mami, Take­­onescu, Ion Lahovari, M. Gh. Can­­tacuzin și alții. Salutîndu-i, le zicem: bine ați venit In mijlocul nostru ! Prezența șefului și a fruntașilor conservatori in Iași dovedește în­semnătatea, pe care o dă partidul coservator alegerilor comunale , dovedește atențiunea deosebită pe Rugăm Liberalul să ne răs­pundă cum rămîne cu defici­tul de 150000 lei, dat de bud­getul 1001—1902 și cu defici­tul de 80000 lei, pe care bud­getul 1902—1903, actualminte in curs, Va dat de la April pî­­nă acum ? Recunoștință „Liberalului“ Liberalul în turbarea lui nu mai are nici o margine. El face o cam­panie poli­ică pe baza revocării b­­nei precumi a Principelui D. Sturdza, care bătrîn și bolnav cum o spune chiar notificațiunea, în cursul ultimei luni, sub influențe absolut interesate, a revocat procurile tuturor manda­tarilor săi și este acum pe cale a re­voca și procurele noilor mandatari O dovadă despre orbirea și reaua credință celor ce au pus pe Princi­pele D. Sturdza să facă notificațiu­­nea publicată de „Liberalul“ este că n’a existat nici o procură dată de citatul principe d-lui Bădărău și Ște­fan Teodor. Procura în chestiune este dată de principele Grigorie Sturdza și este specială la afacerea cămăta­rilor din Iași. Principele D. Sturdza a dat o pro­cură d-lor A. A Bădărău Sturdza (acum mort) pentru și con numi­rea consiliului judiciar principelui Grigore, dar absolut fără nici o in­strucțiune asupra persoanei consilie­rului judiciar. Mai mult de cât atît, principele Mihai, care se zice că tre­bmea să fie numit consilier judiciar, era membru în consiliu de familie, era în țara cind Tribunalul a nu­mit pe d. Bădăreu consilier judiciar și nici el, nici principele Dimitrie, n’au făcut nici obiecție cînd au cu­noscut numirea d-lui Bădăreu Da alt­fel, sarcina de consilier ju­diciar n'aduce nici un salar,-.princi­pele Grigorie n’are nici o avere. Lăsăm pe socoteala cetitorilor, să facă dreptate d-lui Bădăreu, despre infamia „Liberalului“, cind afirmă că d. Bădăreu a primit sarcina, pentru ca să ridice banii din piață, pe iscă­litura princepelui Grigore. A trecut deja un an de la numire și d. Bă­dăreu n’a avut curiositatea să facă macar cunoștința principelui Grigore, de­și era la Dieppe cind d. Bădăreu a fost acolo, ba nici s’a pus macar in corespondența cu dinsul. Enormitatea infamiei mai rezultă de acolo, că principele Grigore nu poate semna valabil chiar cu iscăli­tura d-lui Bădăreu. Principele are consilieri judiciari : pe d. Bădăreu și 2 pe d. Camille Coche. In ce privește lucrarea consiliului de familie n’are nici o valoare nici morala, nici legală. Despre 2 din con­silieri putem spune că principele Di­mitrie Sturdza, cînd a aflat de in­trarea lor în consiliu, a scris d-lui Badareu ca să-i scoată avînd el în­suși grevoe de un con­siliu judiciar. D. Dimitrie Rosetti a fost indus in eroare atît de tare, în­cît cei intere­sați l’au făcut să semneze enormi­tăți și de fapt. A semnat o enormitate de fapt a­­firmînd că d. Bădărea n’a făcut nici un demers contra cămătarilor, cînd la cabinetul d-lui judecător Ghinea Ionescu există un dosar mătarilor, înființat încă în contra că­rții, pe baza reclamațiunei adresate primu­lui procuror de d Bădăreu. ;A iscălit 2 enormități de drept: l-a repreșind d-lui Bădăreu de ce n’a consultat consiliul de familie, pentru numirea persoanei consiliului judiciar cînd consiliul de familie n’are nici un amestec nici la numirea, nici la scoaterea persoanei consilierului ju­diciar. 2-a, împuțind d-lui Bădăreu, că a consiliat principelui să iee tra­tele de la cam­atari, plătind însă numai capitalul primit în realitate de principele Grigore, cu dobînda lui, pe motiv că știa că cu cămătării din Franța se făcuse alt­fel. Mai întăi la noi nu există o lega da pedepsirea cametei ca in Franța. Apoi chiar in Franța comptul cu­rent a cămătarului Hannas a fost re­cunoscut valabil pentru suma, pe care o dăduse in realitate principe­lui Grigore. In fine, a 3-a parte din sumele îm­prumutate de principale Grigore, sunt datorite lui Simon Olivenbnim, care fiind mort, contra lui acțiunea penală este stinsă. Ultima dovadă de seriozitatea con­siliului de familie, o avem în acea că n’au chemat și pe d. Bădărău la la lucrarea lor, ba s’au bazat pe o notificație, care era lasată d-lui Badă­rău în lipsa sa de acasă, la ora 12 în ziua de 19 Octombrie, adică chiar in momentul cînd consiliul iscălea lungă tartină adusă de cei intere­sați mai dinainte de acasă, după cum se vede din cerneala chiar cu care e scrisă și care a revoltat pe ceilalți doi consilieri, care au făcut părere deosebită, pe care insă „Li­beralul“ n’a mai reprodus-o, de­și era numai de 3 rînduri, crezînd că că prin acest mic fals va evita slă­birea infamielor. Suntem recunoscători „Liberalu­lui“ că ne-a dat ocaziunea să spul­berăm in public șoaptele răutăcioase, pe care interesații le făceau de cite­­va zile. Făgăduim să răspundem punct cu punct, după terminarea campaniei e­­lectorale și cu documente în regulă. De alt­fel, afacerea va fi desbătută și înaintea justiției. ---------------*0003000»----------------­rea voi asista la grandioasa re­­cepțiune ce va face poporul bul­gar, M. Sale Regelui Carol, pe care poporul bulgar, trebme să-l respecte și iubească, în urma campaniei de la 1877-78. Poporul bulgar va primi, de­sigur pe M. S. Regele, ca pe un adevarat prieten. Vizita M. S. Regelui Carol l< Rusciuk, va fi prilejul unei re­concilieri trainice între poporul bu­lgar și român.* Generalul Nicolaeff la ora 8.50 se urcă într’un vagon-ru­s și ceru să fie lasat singur, intr’un compartiment înaintea plecărei trenului generalul a­ cerut unui vînzător de ziare să-i dea ziarele „Figaro“ și „Le Journal“. Lt. Bujor.­­ ă liiima DIN LOCALITATE — Ora 4 p. m. — Gigipoîemiful Principelui I­ulgariei in Iași Generalul Nicolaeff.—Din Petersburg.— La atel Binder.—Scopul călătoriei.— Plecarea in Bulgaria.— Vizita M. S. Regelui și generalul Nicolaeff.— La Plevna.—Misiunea generalului.—Amă­­mănunte. Generalul Nicolaeff, fostul aghio­tant al Principelui Ferdinand al Bul­gariei și fost președinte al comitetu­lui macedo-andiiopolitan, a sosit ori in localitate au trenul de 5.20, ve­nind din Petersburg, prin punctul Ungheni. Generalul a sosit singur intr’un compartiment de clasa J. Pănă la Iași, in acelaș tren a ve­nit d. Eraclide, comisarul gărei Un­gheni. * De la gară s’a urcat într'o tră­sură cu 2 cai, descinzind la „ Otelul Binder Generalul Nicolaeff, din motive necunoscute, a ținut să nu și deie numele. Pentru a nu atrage aten­țiunea publicului, la Oțel și-a schim­bat hainele militare, punîndu-se într’un costum negru, și un palton cu pelerină ; pe cap generalul purta o pălărie moale gris.­ă din Generalul Nicolaeff vine direct Petersburg, unde a fost tri­mis de guvernul bulgar, într'o mi­siune specială. D-sa a declarat că pleacă la Bu­curești și de aci direct prin Giur­giu și Rusciuk la Sofia.­­ La Rusciuk,­a spus generala!, voi întim­pina și eu pe M. S. Re­gele. La Rusciuk, cu toatcă dragos­t­ătenii Lupu și Uie Budescu din comn. Stînca s’au plîns pre­­fecturei de județ, că autoritățile dn­numita comună le-a rășluit o porțiu­ne de pămînt de 4 fălci. S ’a încuvințat d-lui Lupu Sircu, stabilirea in comuna Sinești și deschiderea unei băcănii. vuLimăria comunei Dărmănești a intervenit pe lingă prefec­tura noastră, să cerceteze, dacă nu se află in vr’o comună o săteancă cu numele de Paraschiva Bottez, dis­părută în chip misterios din comună. 5D.Th. Cărăușu a fost delegat a lua parte în com­isiunea­ de centralizare a tinerilor contingen­tului 1904, din plasa Stavnic.­r A M­inisterul instrucțiunei a a­ 1­8* a Aprobat 1450 lei, pentru combustibilul necesar, încălzitului Institutului anatomic. Ir-na Elena Conta, institutoare la școala „Elena Doamna“, a obținut un concediu de 6 zile. D-sa va fi suplinită de d-ra Elena Bălușescu. Prefectura județului Putna a înștiințat autoritățile noastre, a că periculosul agitator albanez Assan Gean, din Odobești a fost expulzat, în urma decisiunei Ministrului de in­terne. J.toravuri colectivist;— pentru sol W —un viitor sociolog. D. sub­ comisir Bottez, de la des­părțirea IV, s’a prezentat azi, la ora 1, în Camera de deliberare a secției a IlI-a și a șoptit ceva da urechea d-lui președinte a secției. D. preșe­­dinte neauzind bine sau neputindu- și explica ceea ce i se șopotea, îl făcu să repete, apoi răspunse în gura mare: -- Domnule, eu nu am nici să-ți dau autorizare a umbla prin grefă pentru a aduna iscălituri pentru tele­grama d-lui Dim. Sturdza, nici a te opri. Fie­care funționar e liber să iscălească sau nu; numai, să nu aflu că faceți presiuni—și d. președinte is­bucni de rîs, în ,coz cu ceilalți spec­tactori,— afară de d. Gheorghiu, care se făcea Tănase.­­ P. S. S. Mitropolitul Mol­­­dovei însoțit de d. secretar al ministerului de Domenii și de direc­torul Seminarului „Veniamin Cos­­tachi“, a visitat astă­zi dimineață grădina de la Socola a d-lui Gra­­boveschi. jYrîvne la ora 2 va avea adu­n U­­narea generală a membrilor „Societăței funcționarilor comerciali“. La ordinea zilei : Darea de sumă a activităței comitetului pe primul se­­mietru și raportul d-lui casier asupra stărei financiare a societăței de la 12 Aprilie — 15 Octombrie, fost înaintat parchetului d­­ Anton T. Stoleriu, pentru că a maltratat pe sergentul de po­liție Gh. Crețu din punctul Banu. Gh. Musteața, revizorul șco­­­lar al județului nostru, a in­spectat în cursul acestei săptăm­îni toate școalele din Plasa Bahlui.Ob­­­ligătura. Veneția D. Radu D. Rosetti, cunoscutul poet, ca­re a jertfit cultul muzelor pe altarul lui Themis, ne trimite noul său volum, Viu largul lamei, minunat tipărit, primul capitol,—până cînd ne va Extragem fi îngă­duit să ne ocupăm mai pe larg de dînsul. Gondola, signore ! Gondola / Gon­dola ! E vis sau aevea ? Am plecat din Bucure­ști să’m­i sting o durere la fi­nul unui prieten bun, din Napoli, și iată că un simplu anunț ilustrat, ză­rit în gara Budapestei, mi-a redeștep­tat amintirea minunei de pe laguna Adriaticei, și mi-a schimbat ținta. Mă atrage ceva neînțeles către orașul a­­cesta al Italiei, în care vin pentru a treia oară. Să fie oare pentru că in­­tr’însul am simțit primul fior al iu­birii, sau pentru că tristețea lui mîn­­gise așa de dulce tristețea sufletului meu ? Cind, de pe scara vaporului, dau gondolierului adresa hoielu­fhi la care vreau să descind, un călător de pe bord îmi propune să mergem împre­ună. Figura lui simpatică mă decide sa primesc bucuros. Un tovarăș de drum nu strică nici­odată. Nici­ nu ne recomandăm, și iată-ne instalați amîndoi de-a lungul ciosciugului ne­gru, care are în virf o halebardă al­bă și care e „vehiculul" venețienilor. Halebarda servește ca contra greu­tate gondolierului, care mină cu o lopată, stind în picioare pe crupa gondolei, arătîndu-i în acelaș timp și înălțimea boltei podurilor. In cinci minute suntem­ la Riva de­­gli Schiavoni, chiar în mijlocul ei, în fața statuii lui Victor Emanuel al II-lea, pe piedestalul căreia sunt do­uă bronzuri celebre : Veneția subju­gată și Veneția liberă. Primul lucru care mă impresionează e uniforma u­­nui sergent de oraș, neagră ca a u­­nui cioclu. Și observ , gondola în care am venit e neagră, sergentul pare un cioclu, marmorele caselor cernite de vreme, pilaștri cari ieși a­­­colo, din apă, negri,—pănă și nume­le stradelor încadrate în negru, par­­c’ar fi anunțuri de înmormintare : jRiva ileg­li Seina vom ! Se cunoaște că suntem­ intr’un oraș îndoliat. Simt în acelaș timp frică și plăce­­rre. M’a urmărit o fatalitate bizară să nu pot vedea nici­odată cum­ se­ cade patria Dogilor. Mi-e teamă că n’o voiu vedea nici de astă-dată Frica mi-aț­tă și mai mult curiositatea. Primul obstacol se înființează la hotel. Nici o cameră liberă. „Și nici una, la nici un hotel din Veneția !“ ne spune portarul ironic. Suntem­ toc­mai în Aprilie, cînd orașul e mai vi­zitat de străini ca tot­deauna. Din fericire, în timpul discuției noastre cu portarul, se golește o cameră cu do­uă paturi, la mansardă. O luăm cu asalt. Nu e vreme de pierdut. Intr’un mo­ment ne-am și făcut „toaleta“. Gata, eșim „pe fereastră“ in balconul din fața mansardei—adică pe casă—sa admirăm splendoarea orașului. Bal­conul se prelungește pănă sub feres­trele camerei vecine. Ne uităm in­stinctiv înăuntru, și amîndoi răminem înmărmuriți. In mijlocul mansardei, un pat, In care zace o bătrină, gal­benă ca ceara, par’că’i moartă. Fugim de vecinătatea aceasta uni­­tă și ne îndreptăm spre piațetă. In fața primului pod peste care trecem, chiar pe acelaș canal, la o înălțime considerabilă, vedem o punte suspen­dată, care leagă Palatul Dogilor de închisoarea San-Marco. -­­ Ponte dei­ sospiri-Puntea sus­pinelor—grozava punte peste care ci­ne trecea, nu se mai întorcea. De-a­­supra ei se afla teribila temniță I. Piombi,­Plumburile. Cu­ coborîm puntea, sîntem pe Piazzetă. In mijlocul ei, se Înalță co­chet două coloane de granit. Pe una se odihnește leul înaripat al lui San- Marc, pe alta Sf. Teodor, vechiul pa­tron al Veneției, calcă un crocodil. Aci se făceau odată execuțiile capi­tale. Acum e stațiunea principală a gondolierilor, încă cîți­va pași și dăm de piața San­ Marco. Cu lungimea ei colosală de aproape 175 de metri, pavată toa­tă cu marmoră, și înconjurată de trei părți cu palate de marmoră, înegrite de timp, așa așezate în­cît pri­­vindu-le sa ai impresia că vezi un singur edificiu imens, îți ia, văzul. Prin galeriile acestor palate răzimate de coloane uriașe, lumea mișună ca’ntr’un furnicar. Carabinie­rii în mare ținută, cu pamponul tri­color la chipiu, călcînd țanțoși, și că­lugării grăbiți, ce traversează desculți piața, par trimiși acolo de inadins ca să împodobească priveliștea.

Next