Evenimentul, octombrie-decembrie 1902 - ianuarie 1903 (Anul 10, nr. 198-289)
1902-11-26 / nr. 242
No. 241 I Ofbrrimații Ora 2. 0 crimă misterioasă Focul de la Stinca.— Un om ars de viu.— Cine-i individul. Dezertorul perii.Cercetările. — Nimic descopcum trei zile s’a petrecut în comima Stinca o moarte in condițiuni misterioase și pănă astăzi nu se poate ști cine este omul, care și-a găsit moartea. Iata despre ce este vorba : Pe cîmp la o depărtare de vr’o trei sferturi de oră, de locuințele din corn. Stinca erau clădite mai multe girezi de paie de orz. Alaltă ori noapte, nu se știe din ce cauză, aceste girezi au fost consumate de foc. Oamenii au alergat într’acolo și după ce focul a fost localizat a fost găsit acolo cadavrul unui om. Fața și picioarele erau complect carbonizate peptul însă neatins. Intr’atit focul nu atinsese această parte a corpului încît s’a putut observa că individul fusese păros pe pept și că au fost păstrate fire blonde de păr. De asemenea s’a păstrat o bucată de camașă cu dungi albastre și o bucată de brîu roș. * Cine e individul, iată chestiunea care și-au pus-o autoritățile. S’a presupus că este un oarecare dezertor, care colinda pădurile în conjurătoare ale Stîncei și ducea viața bandiților de odinioară. Intr’adevăr dezertorul e spaima locuitorilor din acea parte a locului. Apare pretutindenea pentru a fura din cele necesare locuitorilor pentru a se retrage apoi în pădure unde ducea o viață ascunsă ca o fiară. S'au organizat potere de jandarmi, de două ori a fost prins dezertorul și două ori a scăpat din mîinele jandarmilor.* Nu este dovedit insă că dezertorul e acela care și-a găsit moartea în flăcările ghezilor de orz. In primul loc nu se explică că hoțul să-și fi dat o moarte atît de infamă. Și apoi chipul cum a fost găsit cadavrul face mai curînd ca cineva să se gindească că e o crimă la mijloc. Intr’adevăr poziția ocupată de cadavru, nici o urmă de contractură, toate dovedesc că individul n’a făcut nimica pentru a se apăra; să fi fost victima intr’o stare de alcoolism atît de pronunțată ? chiar dacă am presupune acest lucru e cu neputință ca starea de ebrietate să fie distrus pănâ în trintit simțirea. Singur epilepsia poate să facă acest lucru. Din aceste motive se pune serios chestiunea dacă nu cumva focul n’a mascat o crimă misterioasă. >* Aceste lucruri trebuia să se deslege parchetul căruia s’a reclamat. Parchetul a crezut însă să delege pe primarul comunei, primarul a delegat pe ajutorul de primar și mulțumită acestor delegațiuni continue, pănâ astăzi nu s’a stabilit încă identitatea cadavrului și nici faptul dacă suntem în fața unei crime. După cu aflăm o nouă intervenție se va face la parchet pentru a se începe niște cercetări mai serioase. Lupta contra ciumei, la Odessa Municipalitatea din Odessa a luat o serie de măsuri contra ciumei. Toți proprietarii sunt ținuți in timp de o săptămînă, să otrăvească mirele în casele lor, pentru a ușura cultura și înmulțirea șoarecilor. In caz de infracțiune la acest ordin, proprietarul va fi pedepsit cu o amendă de Garnet Li-ta Scatherina EVENIMENTUL 300 ruble sau cu o închisoare de 3 luni. Toți proprietarii sunt ținuți să repare, în decursul a 15 zile, toate odăile stricate sau necurățite. Podelele trebuesc schimbate, acestea putind servi. Se crede că „burbarul“ de la Delhi, unde Eduard al VII va fi proclamat împărat al Indiilor, nu va costa mai puțin de 4 sau 5 milioane franci. E o sumă frumoasă pentru o singură ceremonie, mai cu sumă într’o țară ca aceasta. Lordul Curzon, vice regele Indiilor, simțind dificultatea situațiunei, amenință în ziarele din India că nimic nu se va face pentru a reduce suma. Se va vinde materialul mărețului amfiteatru ridicat pentru circumstanță, trăsurile vor fi de asemenea puse la licitație. Ducele și ducesa de Connaught sunt așteptați peste citeva zile — Luni 25 Noembrie 1902 Doamnele: Catinea Negri Tg. Ocna, Catița Ghyca, Catița Prăjescu, •Ecaterina Crivăț,eff — Cantacuzin, Ținea Teodosi- Ecaterina Porfiriu, Tinea Manu, Ecaterina Missir, Ecaterina Kogălniceanu , Ecaterina Luca, Ecaterina Filostrat, Ecaterina D. Strătilescu, Ecaterina Berea, Ecaterina H. Ulrich, Catherina Stere, Ecaterina Gorzan, Catinea Chirilă, Ecatherina Belador, Ecaterina Săglanescu, Ecatherina Carp Ecatherina Possa, Ecatherina C. Sion, Ecaterina Emandi, Ecatherina Stamatopol, Ecaterina I.. Motăș, Ecaterina Georgescu, Ecaterina Dobrovici, Ecatherina Chirilă, Ecaterina cap. Petrașcu. D-nele : Catherine N. Drosso, (București) ; Ketty A. Suțu (Tg. Frumos); Ecaterina Lahovary (București); Ecatherina Ciolac (Botoșani); Ecatherina State (Vaslui); Ecatherina Ballea (Huși) ; Ecatherina Pșepeliuschy (Tg. Neamtz) ; Ecaterina Stroian (Burdujeni); Ecatherina Guță (Birnova) ; Ecatherina căpitan Flexi (Tg. Frumos); Cat. Gar. Ciomac, Cat. M. Ciulei, Catița I. O. Ciolac, Cat Aritonowitz, Cat. Dr. Goilav, Cat. N. Frunzescu, Cat Catin Zamfirescu, Cat. N. Ucsoi, Cat. N. Neculescu, Cat N. Neculau, Cat. Taut, Cat Chr. Pilat, Cat. Timuș, Cat. Adam. Botoșani, Cat. Cap. Manoliu, (Dorohoi), Cat. El. Mavrodin (Dorohoi), Cat preot. Ștefănescu, (Haverna), Cat N. Verona (Herța);Cat. Enășescu (Avrămeni). Domnișoarele : Catty Warlam, Catty Ladico, Kelly Lutzu (București); Ketty Obedeanu (București); Tincuța Dospinescu, Catherina Balș (Dresda); Titza Vasiliu, Ketty I. Ciolac, Tincuța Brindușa Ciulei, Tincuța Frunzescu, Tincuța Chr. B. Cojocariu, Tincuța Mărioara, Locot, Em. Ursian , Ecatherina Borcea, Ecatherina A. Mihailescu. Atragem atențiunea cititorilor noștri asupra anunciului din pagina IV a renumiților Șoșoni și Galeși cu marca Triunghi, din St. Petersburg. Reamintim că această este unica var ca care a fost premiată la Exposiția din Paris în anul 1900 cu „Grand Prix“. Ciulise D-ra Agatha Bîrsescu, neputînd veni din cauza întrenării, în astă seară se va reprezenta „Mătușa lui Carol“, iar mine sară „Maria Stuart“. Marți 26 Noembrie se va reprezenta piesa „Elvira“, a neasemănatei poete Riria.* Marți 3 Decembrie va avea loc o splendidă reprezentație la teatrul Național, dată în beneficiul talentatului artist C. Ionescu. Piesa va fi din cele mai alesă, iar interpretația nu va lăsa nimic de dorit.* Marța viitoare, se va reprezenta pe scena teatrului național, prea frumoasa tragedie „Elvira“ a gingașei eminentei noastre poete Rima (d-na Coralia Gatovschy) cu concursul ilustrei noastre tragediane domnișoara Agatha Bîrsescu. Biletele se află de vânzare la librăria Iliescu și Grossu. Pănă acum simt deja plasate cea mai mare parte din bilete.* Anunțam programul de la matineaua muzicală ce va avea loc Duminică, 24 Noembrie ora 2 p. m. în sala conservatorului : Partea I. Francois Basin Corul marinarilor din opera “Călătoria în China“ și Hermes La o Roșă, cîntate de membrii societăței corale’. Aurora“; Solo de Violină, Th. Th. Burada; Gh. Coșb; c Nunta Zamfirei; M. Rogojină; Donizzetti „Lucrezzia Borgia“ Aria Basului, cîntată de C. Stupcanu; D. Dimitriu Fata mamei (Cintec popular), cintat de „Auroriști“. Partea II. Tudor cavaler de Flondor La o viorică și Weber Corul Vinătorilor, cîntate de „Auroriști“; Versuri: M. Rogojină; Solo de violină „Naționale“, Th. Th. Burada; E. Mezzeti Doina din „Luceafărul“, C. Stupcanu; Medelsohn Al vînătorilor Bun rămas și D. Dimitriu Sting, Drept (Marș patriotic), cîntate de „Auroriști“; începutul la 2 ore p. m. fix. Prețurile: 3 lei locul reservat, 2 lei locul I, 1 leu locul al II-lea și 50 bani în picioare. "* Vineri 6 Decembrie va avea loc la Teatrul Național concertul dat de celebrul violonist, Ondrioek, cu binevoitorul concurs al pianistului Joseph Farnera. Iată programa : Partea I-a.— Concertul Gmoll, pentru violină de Max Bruch Fr. Ondricek, Toccata Chur, de Schumann J. Famera ; Teufelstriller, de Tartini, Fr. Ondricek ; Baladi-Manfred, de Novak, J. Famera. Partea II-a.— a. Adagio Elegiaque, b. Arie Romîneascâ, Ed. Caudella de Fr. Ondricek ; Fantasia „Moise“ pe strana G de Paganini, Fr. Ondricek ; Danțul Vrăjitoarelor Paganini de Fr. Ondricek. Biletele la agenția „Thalia“. * Sala Conservatorului, Mercuri 27 Noembrie 1902, Concert, dat de Leon Zingher, renumitul flautist Laureat al conservatorului din Iași, cu binevoitorul concurs al d-lor Doru Gorian?., Enrico Mezzetti profesori ai Conservatorului, State Dragomir Societar al Teatrului Național și al dlui A. Ciolan. Programa Partea I-a: Concert Suedez. WPopp, op 226 executat de L Zingher, a) Rinul și Domul (Cetire) Rima, b) Satira Illa Eminescu, State Dragomir ; a) Sérénade d’autrefois I. Silivestre; b) Tarantella, I. Andersen op. 55 No. 8 executat de d-na Diorianz, Melancolie hongroise, A. Terschak op. 149 execut de L. Zingher. Partea II-a.— a) Nocturne, Fr. Chopin No. 2 op. 9; b) Le Babillard Etude Caprici, A. Terschak op. 23, executat de L. Zingher; Ostașii noștri, A. C. Cuza, St.Dragomir; Mefistofele Fantasia, A. Boito, L. Zingher ; a) Reverie, Schuman ; b) Chaconne, Durand, executat de dna D. Gorianz ; a) Melodie op. 3 No. 1 A. Rubinstein ; b) Papidon étude de Concert, E. Kohler, pp. 30 No. 4, executat de L. Zingher. Intrarea 3 lei, începutul la 9 ore precis. Bilețel se află de vinzare la magazinul Jokey Club. Miriam din Magdala, pentalogia domnului S. Prasin, se va reprezenta in Iași în ziua de 2 Februar, iar la București in cursul aceleiași luni Repetițiile vor începe Luni 2 Decembrie. Costumele marei tragediane i-au fost desemnate de către talentatul artist G. Sterian. Ele au fost comandate la o mare casă din Viena, Armodina. O strălucită și extraordinară reprezentațiune de gală, o adevărată literară serbare și serată de high life va avea loc in sara de 14ecembrie la Teatrul Național cînd se va representa in beneficiul artiștilor gagiști ai teatrului, pentru prima oară in Romînia, senzaționala piesă academianului Henri Lavedane cu titlul de Marchizul de Priola care a avut și are încă necurmat de un an de zile succes nemai pomenit pe scena Comediei Franceze din Paris. Marele artist din capitală d. Constantin Nottara este angajat a interpreta rolul principal, traducerea piesei se datorește cunoscutului nostru [publicist d. Petru V. Grigoriu. Epidemiile de Anghina distorică și in special de scarlatină continuă a bointui in orașul nostru și a face victime pe fiecare zi. Așa la Externatul secundar de fete mai multe eleve sunt bolnave de scarlatină intre care eleva Natalia Andreescu din clasa I ia se află foarte greu bolnavă. Vor trebui oare închisă școala pentru citva timp și desinfectată cel puțin clasa I, in care au fost păna acum 2 victime . Ce zice serviciul sanitar . Pozițiunile pitorești ale muntelui alb (Mont-Blanc), sunt expuse săptămina aceasta la Fotoplasticul Imperial din strada Golia 54, casele Motăș lângă librăria Socee. Satele și orașele din Savoia, Cascadele, ghețarele, veșnicul omăt, grotele de ghiață și giganticul munte, cel mai înalt din Europa întreagă, sînt atît de bine redate prin plasticitate și colorit, că ni se pare că suntem înaintea naturii însăși. Mii de turiști fac excursiuni — unele chiar periculoase în aceste feerice locuri. La proiecțiuni vedemi din țară — cele mai încîntătoare locuri, la cinema to £ rrai program nou 1 piaot îNTI/1 Bauescimundllurgi dilid local alăturea cu prăvălia E. Ivanov cu aperetive și băuturi fine (Fruehticksstube) vinurile cele mai renumite indigene și streine, asemenea și berea peleș și țuică caldă, mîncări reci la orice oră de zi și de noapte sub conduflerea d-lui Max. Fostul antreprenor și berăriei Nouă Baznici pe încrederea ce mi-ați acordat pînă acum, sper că și de acuma înainte, pe bine-voitorul d- voastre concurs, în acest local care va fi unicul în acest oraș ! Cu deosebită stimă Administratorul Max fostul anstrepenor al Berăriei Nouă ANUNCIU In calitate de Sequestra Judiciar a succesiunei def. Alex. Negruzzi numit de Trib. Iași Sec. II-a. Aduc la cunoștința generală că Simbotă 30 Noembrie 1902 ora 1 p. m. voi ține licitațiune publică în camera Tribunalului Iași Secția III, 1902 Forman Form în contra guturaiului probat clinicește și designat de mediciniști de repetate ori ca mijloc cu adevărat ideal contra guturaiului i La guturai ușor : Forman vată (Doșa , 40 bani). La cașuri rebele: Forman-pastile pentru inhalație (75 bani). In toate Farmaciile și Drogueriile Efect frapant! A sa întreba medicul consultant, pentru vînzarea unui parchet de 20 fălci pădure, esența carpăn și fag din pădurea de pe moșia Voinești județul Iași. Parchetul ce se vinde este determinat pe fața pămintului cu 8 lan in regulă de dl. Inginer silvic T. Stamatian și este situat pe coasta lui Grigorița alăturea cu parchetul deja tăiat de pe coasta stavnicerului. Concurenții vor depune în mina subscrisului o garanție de una mie lei. Celelalte condițiuni se pot vedea In orice de la locuința mea Str. Panu 10 sau în ziua licitațiunei la Tribunal. Sequestru Judiciar. P. V Sion advocat In lofl de Vanilie întrebuințați Zaharul Vanilat Ra covitza superior Vaniliei de cea mai buna calitate. Anunciu Subsemnații, proprietarii noului restaurant La Herman și Filip din strada Ștefan cel Mare No. 21, aducem la cunoștința onor. public și clientelei noastre că cu începere de astăzi am aranjat pe lingă bine cunoscutul nostru restaurant un gratar spaniol în care scop am adus un lucrator special din București și publicul amator va putea fi servit de mititei, fleici, nnger, creier rărunchi, frigaroui etc. Tot odată aducem la cunoștința onor. public că am înzestrat localul cu băuturile cele mai alese din podgoriile cele mai excelente din țară și vinuri din străinătate. Localul spațios, bine încălzit și iluminat electric, publicul va fi servit prompt cu prețuri modeste. In orice oră din zi și noapte, de trei ori pe săptămînă se va servi de aseminea mîncări de lapte. Cu înaltă stimă Filip și Herman MAti ML pirsch Bir. Lapoșneanu 32 Iași ilare sforiîmeid de Covoare de frumuseță rară de toate mărimele, cu prețuri Mobile foarte eftine Mare asortiment de Dormitori, Saloane Sufragerie tot ce este mai nou și mai frumos, foarte eftine pentru Lămpi D vLul 1 electrice cea mai bună calitate în loc de 90 bani, 70 bani. Cluburilor și Inst. public« se face rabat. DR. STEINER Asistent al Clinicei boalelor de piele, venerice și sifilis Cons. 12 S și 6—7 p. m. Iași Str. Păcurari 16 Kalto rana din nou restaurată “üSO UI Id rune mehimet sau de rînzare imediat. A se adresa d-lui N. Culianu Str. Muzelor 6. Gonsumi's Friedman jvis a vis de piața sf. spiridor Specialități în Articole de Coloniale Icre negre Suff. Kgr, L. le.ft Untdelemn Robertet Rec. nouă „ 2.9' „ Vierge „ 1.7. Carfe veritabilă Ceylan Suff. Kgr. 2.91 ,, ,, Mocca Kgr. „ S.# „ „ rec. nouă Kgr. „ 1.7. Conserve Staicovici cutia de 1 Kgr. „ 1.0. » .> »jum. Kgr. 6> Biscuits Clibet Articol de Reclamă prețul fabrici Zilnic sosesc m&rf. proaspete fiindu-și intre degetele miinelor ei înlănțuite un genunchiu, plecată, o femee de o frumuseță rară stranie, stătea în capătul celălalt al bărcei întinsă pe un covor scump a cărui franjuri bogate se tărăiau căzind în afară peste marginea luntrei, în valul liniștit al apei lăsind in urmă dungi încrețite. La picioarele frumoasei călătoare stăteau îngrămădite unele peste altele o mulțime de lădiți și casete fiine eiselate in lemn de chiparos și santal și legate in argint strălucitor. Neclintită in poza ei de idol, privind cu ochii ei, două fiori de cicoare presate sub lame de cristal, stîncele arse a țermului ce se apropie, ea părea imaginea divinei Isis contemplind corpul bucății oribil a soțului și fratelui ei Osiris ucis de crudul Set. Un parfum de o voluptate aprigă, selbate că se înalță din toată ființa ei. Navile fine palpitau mereu și gura singera în albeața feței ei ca o floare de mac roș plutind pe un val de lapte ochii cu strania lor privire ce fulgerau ținitînd o imagine fugitivă, îngroziați. Corpul ei sculptat de un artist Zeu și poet se întindea molatic și ispititor și sinii tremurînd sub mătasa subțire a tunicei săltau ritmic în furtuna sterilă și măreață a patimelor ei supraomenești. Părul de culoarea focului ii așternea o mantie imensă și parfumată și o comoară întreagă de petre prețioase și acoperea degetele subțiri. O oboseală vagă, chinul unui vis neîmplinit, a unei chimere o învăluia un mister. Plecase, frumoasa Amaryllis, din mijlocul lunei strălucite, din cetatea luminei și iubirei, din Alexandria; fugise din palatul ei de marmură și aur luminat de rozul aurorei lisind in sala serbărilor orgiile să se desfășure in lumina soarelui ce se suia din apele albastre luminînd alba cetate cu nenumăratele ei palate. Fugise auzind pe cînd scobora scările spre țărmul mării cu comorile ei ce le lua cu ea, departe în sala banchetului poeții cîntind-o in imnuri, filosofii explicind prin frumuseță ochii ei lumea și toți adorînd-o ; fugise neștiută de nimeni in luntrea minată de sclavul Phyllis spre țermfi unei insule pustii. In brațele ei dormise regi și poeți, aristocrați triști și filosofi, și mîinele ei semănau voluptatea nebuniei și a desperărei, in jurul ei se adora și blestema și cu sînge se plăteau sărutările ei. Și totuși, nimic, nimic nu simțise in sufletul adincit, de patimi chimerice din divina adiere a iubirei. Iubirea pentru dînsa era un mister imens și grandios, o revelare divină a unei forțe necunoscute, o taină uimitoare, și comorile regilor sufletul cîntător al poeților, viața și fericirea celor umili, nu puteau umplea golul setos de mistere divina a sufletului ei. Vanitate era toate efemerele ei voluptăți și de aceea fugise venind să-și contemple printre stincele arse inutila ei frumusețe și să-și scruteze, în pustiul insulei sterilitatea nebunelor ei dorinți. Sfrutind fruntea sclavului, plată a trudei lui credincioase, frumoasa Amaryllis revine cu comorile pe țărmul stincos, privind nemișcată cum din ochii sclavului curg lacrimi, cum cu o lovitură de lopată luntrea se desprinde de țărm fugind spre larg iar privește fără un gest fără o părere de rău cum ultima ei legătură cu lumea îndepărtata se rupe; privește cum departe Phyllis în picioare în luntrea ce fuge gonită din val în val sutile în apă vâslele contemplind-o pe ea iubita lui stăpînă și cum î-și împlinia stiletul ascuțit murind de fericirea de a fi sărutat de divina Amaryllis. Rămăsese rătăcind pe stincele pleșuve și fierbinți cu visele ei de iubiri mistice. I-și trecea zilele contemplind frumuseță oceanului așa de asemănătoră în sterilitatea ei cu propria-i frumusețe și invoca cu frică totuși Moartea se-i dee cu sărutul ei de ghiață ultimul fior de voluptate necunoscut încă. Așteptând parcă împlinirea din clipă în clipă a unei negindite și divine întâmplări, vedea vremea fugind, fugind mereu vechea frumuseță sa vestejîndu-se și farmecele ei spulberîndu-se. Stofele fine ce o acopereau căzuse de mult în pulbere in jurul ei și pielea ei se arsese de seruturile fierbinți a soarelui. Doar ochii remineau imense topaze cu reflexe viorii ce se tot măreau cu trecerea timpului să poată conține in ei o imagină dumnezeiască pe care o așteptau Intr’o zi cutreerînd intinderele insulei, frumoasa Amaryllis descoperi un Calvar așezfat intre atinei. Era o imensă cruce de lemn pe care sculptat naiv se întindea dureros într’o schimonosire hidoasă co pul mîntuitorului de oameni. Rănele mîinelor a picioarelor și cele din coaste erau vopsite eru o boia roșie aprins, ștearsă puțin de ploi, dar care totuși părea încă printr’o voință dumnezeiască șuvițe de sînge închegat ce parcă picurau dintr’o rană deschisă acum de a lungul corpului cela livid în sudoarea morții. Și cum îi privea înmărmurită, frumoasa Amaryllis, rănile blîndului Nazarean începură a singera mai mult fața lui scofilcită a se chinui în dureri și atunci în aerul subtilizat devenit lumina eternă un braț al divinului crucificat se deslipi din eup și minasm din care curgeau picături de sînge ce se prefăceau în lumină umplind sufletul ei, îi arată azurul îndepărtat al cerurilor. In clipa acea o seatrarare divină lucise in mintea ei întunecată de patimele omenești, orizonturile umbroase se rupsese și luminele curgeau în sufletul ei. In aerul îmbălsămat ningea liliac și roze și atunci pentru întăiași dată tresări în inima ei pustie Iubirea. I-și trecea zilele acum la picioarele Calvarului. Buzele ei înfrigurate sărutau pătimaș ragele sîngerînde și o voluptate neînchipuită o îmbată ; părea că sîngele Divinului răstignit curge încet, picătură cu picătură, prin buzele ei infilnindu-se.În vinele trupului seu părea că întreaga lui durere și întreaga lui simțire i-i umple sufletul, și îl iubeau pentru chinul lui, pentru sacrificarea inutilă a vieției lui. In nopți lungi cînd furtunele se deslânțuiau pe valuri, cînd ploaia cădea și fulgerele spintecau întunerecul, frumoasa Amaryllis, Sfînta Amaryllis, 1-1 rugă să coboare trista lui cruce, Intineindu-i calvarul brațelor ei de curtezană murmurind poeme întregi de iubire. Și așa și-a dus viața, stingînduse la picioarele Calvarului, invocînd mereu îndurarea amantului ei Chimeric. S’a stins fericita murmurând . Visul s’a împlinit. In ultima clipă mîntuitorul devenise lumina și coborînd divina lui cruce îi dase mina arătîndu-i drumul mîntuirei. Murise iertată de crima ei de a fi iubit un Dumnezeu cu buzele cu mîinele și cu trupul ei spurcat, de a fi rivnit in vis la sărutul de voluptate nu la cel de iertare a divinului Christ. Din comoara sculelor ei găsite în urmă se înălțase zidurile albe a monastirii, Liniștea și iubirea curată domnesc acum aici“. In nopți senine, cînd luna pare un imens diamant încrustat intr’o boltă de topaz, o umbră rătăcitoare se zice, că traca—fantomală visiune—pe lingă țermul unde se înalță încă calvarul, murmurind cuvinte de adorare. Și stelele tremură mai mult în înălțimi și talazurile mărci bat ritmic în stânci... azi in amurg Mircea și toți invitații lui s’au întors de la o goană de urși pentru care au fost duși alteva zile iu muriți. In marginea parcului eu și cu Rodie* i’am primit ca pe niște cuceritori de ieri. Armonia liniștei parcului și palatului e ruptă pentru citva timp de fuga nebună a dinilor de chiotele haitașilor, un popor întreg aduși de Mircea la curte să le dea de băut. In sunetele cornurilor de vânătoare ce vibrează prelung în toată părțile parcului. Intrăm în palat. Soarele apune, imens disc de rubin, drept în fața lui și toate gemurile dinspre apus se incendiază sub reflexele ultimelor me, așa ca întreg palatul pare in flăcări Vânatul e înșirat in rind în dreptul scărilor și printre urșii, vulpile și căprioarele întinse intrăm pe prima terasă. Masa e întinsă ca pe vremurile bune. Și cu voie bună se chefuește pînă tirziu noaptea, pe cînd prin spărtura unui ochiu de geam stricat domnița, privește cu ochii ei triști de nebuna ce se deschid mari pesța ei ofilită, veselia și spectacolul acesta neobicinuit între zidurile triste a Sihăstriei,...,,,Va urn»).