Evenimentul, februarie-martie 1903 (Anul 11, nr. 5-45)

1903-02-11 / nr. 5

RKDAOȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI STRADA LAPUȘNEANlî I I — ---­ Apare in toate zilele de lucru Un număr reciclu 30 bani EVEN hbkm W smsm am Us« iimCX­ lyL ^ 10 bani—Serk II Anul XI No. 5 MARTI­E 1 FEBRUARIE 1003 MANTIÎÎ M&ILiJ % Jl U JLb Z­i&.uc c onaeiysttor­ t -/■ I 7 /& 7 / 7/v. ^««4 A ABONAMENTUL Pe un an 24 lei: pe Cloni 12 lei pe 3 luni 6 lei. In străinătate pe un an 30 lei --------------­Anincinii, inserții și reclame 50 bani rîndul Plecara D. Eugen Stătescu, minis­trul justiției, pleacă în străi­nătate pentru trei luni, aban­­donîndu-și postul în toiul in­strucției fraudelor de la fi­nanțe, adică, acum cînd mi­nistrul justiției, în calitate de șef al parchetului, are dato­ria de a veghea la bunul mers al instrucției. Această grăbită și nemoti­vată absentare a d-lui Stă­tescu, care pleacă în primă­vară, după ce a stat toată iar­na în țară, a fost mult co­mentată. Ziarele bucureștene califică foarte aspru această dezerțiune de la postul său. Ministrul de justiție pleacă în toiul panamalei de la fi­nanțe, tocmai în momentul cînd instrucția trebuia să ur­mărească firele, cari o puteau duce la descoperirea autori­lor morali ai scandalului. Interimatul domnului Dim. Sturdza, fostul și viitorul di­rector al creditului funciar rural, este caracteristic pen­tru mușamalizarea afacerei. D. Dim. Sturdza, în cali­tate de ministru de justiție, va fi șeful parchetului și de la dînsul va porni direcția, ce se va da acțiunei penale în chestiunea fraudelor de la finanțe. D. Stătescu vrea să-și păs­treze aureola unui ministru de justiție neprihănit și lasă șefului său misiunea de a în­tinde mușamaua guver­mentală asupra scandaloasei afaceri. Această manoperă este însă prea străvezie pentru a în­șela opinia publică. Țara întreagă va vedea în absența ministrului de justi­ție de la postul­ său în împre­jurările actuale, un act de dezorțiune și o sfidare a sim­­țimîntului public. Se poate ca aceste comen­tarii să fie nedrepte, cum de­sigur vor afirma ziarele co­lectiviste. Un fapt, însă, ră­mine cert. d. Stătescu pleacă în toiul instrucției acestei a­­faceri celebre. D. Stătescu are specialita­tea afacerilor celebre. Se știe că tot d-sa, fiind ministru de justiție, a început afacerea mi­tropolitului Ghenadie, care s-a sfîrșit prin complecta înfrîn­­gere a guvernului, din care făcea parte și d-sa, de­oare­ce d. Sturdza a fost nevoi să demisioneze, iar acuzarea în contra mitropolitului a fost abandonată; mai mult, ziarele care îndrăzniseră să o formu­leze au fost nevoite să facă retracție publică. Mitropolitul scos din scaun a fost rein­stalat și apoi a demisionat. Amintim aceste date pen­tru a arăta că d. Stătescu e recidivist în afaceri de acest soi. Și atunci, ca și acum, d. Srătescu, cînd a văzut că i­lie se încurcă, ițele unei a­­faceri pusă la cale tot de dîn­­șiî, a luat toiagul pribegiei și a plecat spre țări străine !». Stătescu pleacă din nou dar aceasta faptele se schim­bă: ministrul d­e justiție plea­că pentru a nu asista la des­­fășurarea afacerei.Intr’adevar, Fu­­­sa se află în trista situație sau de a urmări pe prietinii de atîtaa dar de vreme și pentru cari au fost atîtea stăruinți, sau de-a reveni la vremile de tris­tă memorie ale lui Ioan Bră­­tianu, cînd se întindea mu­șamaua cea mai groasă peste toate murdăriile, peste toate năsbîtiile și afacerile colecti­viste. In ori­ce caz, plecarea d-lui Stătescu e foarte caracteris­tică. D-sa, care a putut re­zista la troenile și frigul er­­nei, pleacă acum cînd primă­vara începe la noi, cînd țara noastră devine un adevărat rai, unde plămînii cei mai osteniți pot să respire la larg. Așa­dar, nu nevoia fizică, nu boala d-lui Stătescu îl duce că­tre alte țărmuri, ci numai și numai nevoia de a lăsa alto­ra sarcina să întindă bine­venita mușama națională. Tot așa de interesant e să vedem cine-i va lua interimatul, a­­dică, cine va fi însărcinat cu trista meserie de a cocoloși afacerea, de a face ceea ce d. Stătescu, omul lipsit de scrupule, nu a îndrăznit să facă. -------—*0000000»—•---------­ d-ICn­ StătiScCI -&HCOaOBSM*­Cerem răspuns D. Constantin Bacalbașa, intr’un articol semnat din Patriotul, rele­­vează următoarele : „Noi am întrebat pe cei din frun­tea afacerilor, ca să ne comunice : 1) La ce dată anume Epitropia Nif­on a cerut Băncei din Odesa ca să’i elibereze titlurile de rentă lă­sate de răposatul Mitropolit. 2) La ce data anume guvernul român a intervenit pe cale diplo­matică pentru acelaș scop. 3) La ce dată anume au eșit la sorți titlurile de rentă ale Eiptro­­piei pentru suma de 500.000 lei. Aceste întrebări aveau un scop. Dacă se adeverește că Epitropia a făc­ut cererea, de care vorbim, dacă se adeverește că și guvernul român a făcut o cerere identică și dacă se constată că, nu tîrziu după a­­ceste două interveniri, rămase fără de rezultat, au eșit la sorți și la o singură tragere, valori in sumă de 500.000 lei, or­i­in cazul acesta este de discutat. Dacă așa s’a petrecut fapta­, cei cari erau la Ministerul de finanțe pe vremea acea vor avea ca să răspundă fiind-că, pe aceeași cale a coincidențelor, pe care a proce­dat guvernul, vom apropia datele, vom cântări împrejurările și vom striga că oamenii orînduiți ca să su­pedice imoralitatea, au incura­­jat’o și au propagat’o“. Guvernul ar avea tot interesul să dea in vileag datele cerute de confratele nostru Patriotul, dacă nu ar avea nimic de temut. Aceste lămuriri sînt absolut trebuitoare, de­oare­ce „insinuările“ unu ziar circulă prin toate straturile sociale cu mai mu­tă consistență de­cit au fost date in presă. In joc, însă, că miniștrii noștri să se grăbească a lămuri acestei a­­cuzări, ei au căutat să umble cu diplomație țesută cu fir roș, spu­­nind că vor răspunde, dacă un deputat va aduce chestia in Ca­meră. Adică, de ce in Cameră da, și in Monitor nu ?! Prior. Proectul d-lui States­cu Se cunoaște legea d-lui S­­tates­­cu, cu privire la situația­ au­­­ loca­lilor. Acest proect lovește, in pri­mul lună, în d. Ferekyde, pr rezi­­dentul Camerei de deputați,, i­­ata cum apreciază Observator­ub ziarul vechilor cadre, această lo­vitură dată d-lui Ferekyde. Ar fi bine ca presidenții cor­purilor legiuitoare să nu’și alter­neze ocupațiile prezidînd acum desbaterile parlamentare și pledînd apoi înaintea tribunalelor — deși ocupațiunea de avocat, și de a­­vocat demn și respectat e una din cele mai nobile. * Dar atunci trebue să fim în stare să punem la adăpost pe pre­ședinții Camerilor de nevoile vie­ții, cari nu pot fi satisfăcute de­cît numai prin muncă sau prin averi acumulate. In cazul acesta, trebue ca pre­ședinții celor două Camere să fie dotați prin budget cu diurne speciale adecuate unor asemenea înalte situațiuni, pe cari vrem— spre întărirea parlamentarismu­lui — să le facem incompatibile cu exercitarea unei profesii li­bere. Altmintrelea, am trebui să e­­șim din tradițiile democratice ale parlamentarismului nostru și să excludem de la președinția corpu­rilor legiuitoare pe oamenii de merit, de talent și de capacitate, cari trăesc din zilnica exercitare a profesiunii, pe care o onorează, și să încredințăm această înaltă demnitate numai Nababilor. Cu această complectare, care stă în natura lucrurilor și in e­­sența regimului nostru democra­tic, dispozițiunea din proectul de lege al d-lui ministru de justiție e perfect aplicabilă. Va fi bine­venită și nu va avea cum să cre­eze conflictele, ce le visează confra­ții noștri conservatori(!!) Oare toate aceste considerente nu le-a cunoscut d. Stătescu, cînd a întocmit legea? Oare nu știa ministrul de justiție situația d-lui Ferekyde ? Aceste principii de de­mocrație nu le cunoștea fostul to­varăș de cabină al democraților frați Bratianu? Dacă d. Stătescu știa toate a­­ceste, de ce a pregătit și a depus­ faimosul raport, de nu ca să­­lovească în d. Ferekyde ? D. Stăn­cescu, care a fost poreclit odată de verde, din cauza abundenței de fiere de care se bucură, e cre­zut foarte capabil de a face ase­menea „lovituri. “ Vom vedea, ce se va ivi. JItarcial. --------------seCCGCCCQ^ —--------— cere că la cea mai mică deteriorare să se facă un raport amănunțit Pri­măriei, pentru facerea imediată a re­­parațiunelor necesare. 50*­at fiind numărul mare de can­didați la examenul de îna­intare pe loc a învățătorilor din cir­cumscripția Iași, acest­ examen care are loc în orașul nostru, nu se va termina de­cît la sfirșitul lunei Martie. Ul­tima oră 6: 6. Vi din localitate Ora 4 p. m. vedem a ști că în curînd va avea loc logodiaa unei cu­noimute d-re, aflătoare actualmente la <.o moșie din județul Suceava, cu unu­l dintre cei mai cunoscuți pro­­pietari din Moldova. Această logodnă va produce o vie senzație în lumea mare din în­treaga Moldovă, dato­rind peripe­țiile, care au precedat aceasta schimbare de verigi. S­­e telefonează din com Tău­­tești că o bandă de hoți a pradat pe săteanul Gh. Pavelescu ruindu-i o insamnată sumă de bani ercuri seara va avea loc la d. Leon Ghica o serată li­terară, la care vor participa mai multe persoane din înalta societate iemană. onsisterul Si­tei Mitropolii fost convocat pentru zilele certe pentru judecarea mai multor procese. M­inisterul instrucțiune, prin­să w *tr’c> circulară atrage aten­țiunea direcțiunilor școalelor primare din Iași, în privința conservărei lo­calurilor, prin care se pune în re­trageri pentru ultima oară atenția d lui Dim. Bottez a­­supra prețurilor exorbitante, cu care se vinde pînea și carne. Dacă d-sa, după atîtea repetate memento, nu va lua măsuri de în­dreptare, vom fi nevoiți să ne relu­ăm campania. £e Temps, in numărul sosit ori in localitate, conține une Lettre de Roumanie, adresată pro­babil din oficina ministerului de externe. Interesant e pasajul, in care gu­vernul colectivist caută să-și facă reclamă din faptul că opoziția con­servatoare nu s’a opus la votarea conversiunei. și are loc, in sala pașilor ** ' perduți a Universităței, a­­legerea noului comitet național stu­dențesc. Votarea a început la oarele 9 a. m. Ea ține pănă la 6 p. m. iară la 8 se va cunoaște rezultatul definitiv. Sunt 16 candidați pentru 11 locuri. j Direcțiunea școalei „Hristache Zănescu“ ne roagă a arăta că fetița dispărută Elena Stoica nu făcea parte din elevele școalei, ci era dată de parchet familiei Gribincea, s’o crească și s’o învețe gospodăria, un elev israelit, de la școala comercială din f­acilitate, a cerut direcțiunei sf-tei Mitropolii să-i permită a îmbrățișa religiunea creș­tină. £ La 25 Februarie va avea loc la Teatrul Național balul „Gru­­cei Roșie". nstrucția in privința poliței iscălite de d-na Zoe Sturdza în ordinul d-lui Rosmarin, se va re­deschide. U -nii Membri ai baroului sunt invitați cu insistență a se in­truni Duminică 16 Februarie la orele 2 p. m. în Camera avocaților de­­ Palat spre a se discuta proiectul d-lui Ministru de justiție cu privire la organizarea corpului avocaților. Decan C, c!Pr .­d P. Zamfirescu telegramă sosită în ultimul moment anunță că între gă­­ile Bacău și Fîntînele, așeară la c­­ele 6.45, trenul care venea din Ba­cău a tăiat pe un soldat, retezîndu-i ambele picioare de la genunchi în jos Soldatul e din regmentul 27 in­fanterie Bacău. S’a constatat că el înainte de a fi prins de tren, își scosese cișmele, care s-au găsit intacte la dinstanță de 50 metri de calea ferată. Se crede că la mijlo­c o încercare de a deveni infirm și a scapa cu chi­pul acesta de armată. Dintre studenții universitari domnește o mare ferbere in urma vestei asupra proectatei deș­ănțări a Universităței din Iași. Zilele acesta vor avea loc consfă­tuiri asupra acestor chestiuni la se­diul societăților „Solidaritatea* și Zorile“. j A­tragem atenția cetitorilor a ** *"supra foiletonului din pa­gina a treia a numărului de față datorit penei ilustrului nostru isto­rician A. D .Xenopol. & ni a avut loc la Roman cu nunta d lui Gh. A Scorțescu fost deputat, cu d-ra Lucie Stroescu. C­onsiliul de razi­­iu al Cor­pului IV de armată, va fi con­vocat pentru zilele de 16, 17 și 18, pentru judecarea procesului pri­vit pe d. locotenent T. din Lespezi­­s.Ofițerul din chestiune ,e acuzat pen­tru neglijență în scripte. ^^•goala militară, în care,­se află un nepot al defunctului Ia­nov, a asistat la ridicarea corpului defunctului. A făcut frumoasă impresie înșira­rea elevilor cu capul descoperit.* C­orpul advocaților, cari a fost­­ convocat de către decanul P Zamfirescu, se va ocupa la această întrunire de proiectul d-lui Stătescu Curentul ostil e unanim.. După­­toate probabilitățile se va redacta un memoriu—protest, ce se va adresa corpurilor legiuitoare. Iniitor militar eu lui Ioan I­allow — Dare de samă complectă — Inmormîntarea­ rămășițelor păm­in­­tești ale aceluia care a fost Ioan Ia­nov s’a făcut astă­zi cu un ceremo­nial deosebit. Toate păturile societăței ieșane au ținut să exprime prinosul lor de du­rere pentru dispariția omului, care a încarnat spiritul larg, bunătatea deo­sebită și humorul cel mai fin. De c!nd s’a știut că moartea l’a rîpit era un adevărat pelerinagiu la casa I din strada Ianov. Tot ce are lașul mai distins ca si­tuație politică și literară, profesori, magistrați, avocați etc. s’au dus să vadă pentru ultima oară pe acel, pe care țărîna rece il va acoperi pentru tot­deauna in momentul cînd vor apărea rindurile de față. Iar acei care n’au putut să vie au ținut să-și manifeste regretul in telegrame, care au atins un număr extra­ordinar. Se observă telegra­­mele trimise de M. S. Regele și Regina, in care, in termeni foarte mișcători exprimă regretul pentru moartea lui Ioan Ianov. Coroanele sunt în număr de vre-o două­zeci, din care observ­­a d-nei Ia­­nov, a fiicelor decedatului, a clubului junimist, a creditului Urban și altele din partea prietinilor personali, liceului din Pomirla, a Jockey-Clubu­­l­ui etc. Inmormîntarea trebuia să aibă loc la ora 2 d. a., dar a întîrziat puțin din cauză că I. P. S. Sa Mitropolitul, care a oficiat prohodul, a sosit abia a 2.20 m. In ogradă, pe balcon, în salon, foarte multă lume președinții curței de apel, membrii curților și tribuna­lelor, autoritățile superioare civile și militare, magistrați, profesori, doc­tori, militari etc. Două companii ale regimentului XIII Ștefan cel Mare au dat onora­­r­ie cuvenite în momentul scoaterei corpului decedatului, defunctul fiind corat cu mai multe ordine. La locuința defunctului au vorbit: d. Bogrea, un fost elev al liceului din Pomirla și d. Grumăzescu, actu­alul director al liceului în chestiune. Cortegiul Impunător pornește apoi de la locuința defunctului și parcurge stradele Ianov, Romina, 40 de Sfinți, Carol, Lăpușneanu, Golia și de­ aci spre cimitir. La mormînt vorbesc d-nii Dimi­­trescu, actual elev al școalei din Pomirla, Al. Valeriu, profesor la a­­celaș liceu și d. M­­. Cantacuzino, din partea clubului junimii. Ast­fel au fost conduse la ultimul locaș rămășițele pări­ntești ale lui Ioan Ianov și amb­ii îndurerați se reîntorc fie­care cu ochii înroșiți de pruns. Fie-i țărina ușoară ! 3>omnul Em. Haer a cerut con­siliului sanitar al județului a’i permite strămutarea unei mori din comuna Țuțora in com­. Rosia. M­lercuri se judecă la secția I­I *­­’procesul intentat de casa școalelor epitropiei institutului Ba­­șota pentru detașarea administrației, proces la care au intervenit și moș­tenitorii. Statul va fi­­ reprezentat prin d. Mișu Antonescu, din București, epi­tropia prin d-nii P. Missir și M. Cantacuzino, iar moștenitorii prin d. N. Nanu. Prin moartea lui Ianov, se stinge executorul testamentar și ultimul e­­pitrop numit prin testamentul lui Bașotă. U­tilii pentru reducerea Școlilor secundare Domnul Ministru al Instrucțiunei mai învoacă și un alt motiv pentru a susținea reducerea budgetului școa­­lelor secundare : „Statul cheltuește prea mult pentru invățămîntul se­cundar în comparație cu sacrificiile ce le face pentru invățămîntul pri­mar,—mai ales pentru cel rural“. Și pentru ca să convingă mai bine arlamentul, Domnul Ministru, con­­tinuă: „Ca să vă faceți o idea, am să vă dau o singură cifră : în Francia, Bel­gia, Germania și Austria, patru țări din cele mai culte, învățămintul pri­mar costă de 6 ori mai mult de­cit cel secundar. La noi nu costă nici de trei ori mai mult. Prin urmare, Invățămîntul nostru secundar costă mai bine de­cit de două ori mai mult de­cît in cele patru țări citate, în comparație cu invățămîntul primar. „Cheltuim 9 milioane și un sfert pentru invățămîntul primar, pe cînd cheltuim trei milioane și jumătate pentru invățămîntul secundar.“ Și, ceva mai departe, încheie: „ Aceste considerații m-au făcut­­ încă de la 1897, cînd pentru pici oară am venit la minister, să am­­ raiul de a da alarma și a spune ață și fără înconjur, că aci este bu și trebue adus leacul.“ Acest motiv m­i se pare mult r­uternic ca cel Intuit, cum că șe­ele secundare ar forma oameni riculoși statului. Insă, deși mai terzie, am mai multă inlesnire s 1 combate, de­oare­ce argumen contrare se găsesc de-a gata in Iai discursul d-lui Ministru. Să ne folosim de aceste argume. Cind d Haret vorbește de invi mintul rural de la noi, intre aii spune: „In anul 1886, pe cind er Sturdza ministru al instrucții publice, s’a făcut o statistică fe minuțioasă, după care s’a calc pe urmă, sat cu sat, cu­i invățî ar trebui pentru ca învățătul­ rural să fi complectat, și s’a g că are trebui să avem 10,500 ti­cători, ca să fie atîți cîți treb Astăzi sunt numai 4,500, deci a­­vea un joi de 6,000 învățători. Statul nu are mijloace ca să ridice budgetul învăță­mm­ntului­­ cu 6000 învățători. Atunci, d. H arată cum a alergat la alte mijh pentru a înlătura această dificul. După povețele d-lor Maisner și Hal a făcut trei divizii in fie­care șc ruială in loc de 5 clase. In dr f sunt elevii începători da clasa divizia a II-a cuprinde elevii d­ar ” Și III a; în fine divizia 111-a prinde elevii claselor IV și V-a. acest mijloc munca învățătorilor micșurată și ei pot primi la înv tură mai mulți elevi. Să noteze bine cetitorul, că a mijloc apărâtor nu l-am împrum de la nici o țară străină, ci nu noi se aplică. Un alt mijloc și mai ingenios, acel propus de învățătorul din ași, Dorin, și pus în aplicare di­nul acesta. Divizia II și III fregi­zează școlile numai diminețele, vizia I-a numai după amiezile. Prin urmare aceeași sală de poate încăpea un număr îndoit școlari și munca învățătorului, i mai redusă. Acest mijloc tot al nostru, al cei noastre este: Nu l-am împru­­tat de la alte țări. Acuma să raționăm. Dacă Franța, Belgia, Germani Austria, ar adopta sistemul no de învățământ rural, de­sigur i mai avea nevoe de acel număr învățători de până astă­zi, ei l-a; duce pană la mai puțin de jumă. Atunci, și budgetele învățămint rural din aceste țări s’ar reduc­e mai puțin de jumătate. Reducînd budgetele învăță­min­tului lor nu nu ar mai exista proporția citati d. Haret. In acele țări n’ar mai e invățămîntul primar de 6 ori mult ca cel secundar. Să mai raționăm și alt­fel.­­«Dacă la noi nu s’ar fi adoptat două mijloace citate mai sus, a mai trebui 6000 învățători. Pesu»,«­­nînd că statul nostru ar dispune de mijloace financiare, ar întocmi șco­lile rurale, care ne lipsesc și deci ar cheltui 6,500,000 lei mai mult cu În­vățământul primar, de cît cheltuim în prezent. Apoi, și în cazul acesta, proporția citată de d. Haret, că noi cheltuim cu invățămîntul primar a­­bia de trei ori mai mult de­cît cu

Next