Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293)

1904-01-28 / nr. 282

REDACȚIA 91 ADMINISTRAȚIA 1 A1 . 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 Apare în toate zilele de lucru Un număr vechia 10 bani Listele electorale provizorii au fost afișate în ziua de 18 Ianuarie. Ca aceste liste se vor face alegerile generale pentru Cameră și Senat, îndemnăm pe cetățeni, ca să le citească cu mare băgare de seamă, ca acei ce se vor găsi scriși greșit sau scriși în alte colegii de cit acele, pentru care au drepturi, sau sunt omiși, să se adreseze cu cerere la Primărie pănă la 9 Februarie. Oricine nu se va adresa în acest timp la autoritatea comunală, perde dreptul de apel la tribunal și recurs la Curtea de casație. Toți cei nedreptățiți se pot adresa și la redacția noastră, unde vor găsi concursul comitetului electoral. D. Barei si profesorii IL Am arătat In primul articol că pe cînd in epoca de reculegere financiară a statului nostru fiecare ministru a căutat a salva pe el se poate situația departamentului său, cum a făcut de pildă chiar d-nul Sturdza cu ofițerii superiori, cărora le redă ö la sută, d. Haret dus ia inconștiența sa de a servi umil pe șeful său oferă decapitarea școalei și înjosirea corpului didactic. In adevăr d-sa nu face numai operă fiscală trecătoare, ci legiferează pentru viitor scoborind nivelul școalei și al corpului didactic prin scăderea inopinată a salariilor. Ce-i drept și miniștrii conservatori se gândiseră a legifera asupra lofurilor, și în legea de la 1900, guvernul și camera se oprise la 2 lucruri, care erau în asentimentul general al corpului didactic, sporirea muncei la minimum 15 oare pe săptămînă, și economisirea a 60 lei lunar de fiecare profesor la grupa a 4-a, căci se luase ca normă 420 lei seafa inițială și cu 4 gradații a 10 la sută începind de la al 10-lea an al profesiunei. Iată cum se exprimă raportorul legi din 1900, d. A. A. Badăreu: „In acest sistem se ușurează și budgetul. Ca să dăm un exemplu de această ușurare, ...din 750 profesori de obiecte principale la școli secundare ar rămânea 480 și economia în budget ar fi de 20 la sută, economie care va fi și mai simțitoare față cu cifra la care se va ridica între zi budgetul, cu sistemul legii actuale, cind jocurile actualilor suplinitori vor fi ocupate cu titulari“. Și era crisa mare în 1900; legiuitorul insă, prudent știa să îmbine cele 2 interese. Iar dacă la cursul primar fixa salarul la 200 lei și 160 lei, era pe de o parte supra-cerere, îndrumarea femeilor spre învățămîntul primar, apoi se admisese pentru prima oară principiul, că plata să se proporționalizeze cu orașele stabilind 2 categorii: orașe peste și supt 30,000 locuitori, D. Haret uită de tot. Ca un dușman al școalei scoboară leafa inițială la 300 lei, egalînd pe profesor cu ofițerul în loc de maior, iar la institut o scoboară la 150, așa că cu drept cuvînt s’a stîrnit un curent de revendicări in corpul didactic, cînd a văzut că șeful său ia loc de a administra interesele morale și, materiale ale subalternilor săi, le ignorează, bale și vatămă și nu e în stare condeiul meu să spună glasul de indignare de la Dorohoi la Severin, contra ministrului care lipsind de la datoria de a fi solidar cu corpul ce-l reprezintă, a lăsat în prada furiilor analfabeților de la finanțe sau a bătrânului dușman al școalei și profesorilor pentru a da îndărăpt școala romînă cu zeci de ani. Partea materială e pîrghia înălțării morale. Acest adevăr a evident pentru oricine n’are capul obtuz. A cere apostolat, a da ocupații multiple—15 la număr bieților învățători și cind la adică să te ascunzi supt pulpana șefului tău, pentru a face de ris școala și a o expune ridiculului In parlament, e a nesocoti un mare adevăr , la schimbări nouă trebue om nou, și d. Haret nu este acela. D-sa a scoborit nivelul moral al profesorilor, dar a desorientat și școala. Incepînd de la școala primară, unde o mare confusie domnește, căci din 15 atribuții nu se face nici una bună, ci de pospăială, d-sa a dezorganizat școala secundară. D-sa autorul iu inițiatorul bifurcării și examenelor de capacitate a cerut examene de capacitate de la 2 specialități pentru a se putea fixa profesorul mai mult de o școală de —un clas chiar preda 2 materii, avînd puterința de a Tot cîștigul didactic ar fi fost realizat prin aceasta. Profesorul cunoște clasa, și elevii își cunoșteau profesorul. Azi nimica din toate acestea. Examenele de capacit tata continuă de a se da în 2 specialități, iar ministrul continuă de a Împărți munca profesorului la 3-4 școli pentru a-i complecta faralele 12 care de curs rupînd pe profesor de școală, de elevi, de tot In sfirșit netăgăduit lucru că d. . Haret n’a avut și n’are mina fericită în departamentul său. Calitatea de matematician l’a făcut unilateral în cultură, strivit în vederi, pătimaș , la inimă, iar mai presus de toate sectar, inoculind corpului didactic un virus, care va trebui să vină alți miniștri ca să poată da antidoturi puternice pentru a anihila efectele distrugătoare. Criza de la 1900— 1901 a trecut. . Excedentele budgetare continuă de a curge ; criza provocată de Haretz va mai dura, căci cu timp școala va avea nefericirea de a-1 avea ministru, va avea prilejul nenorocit de a vedea tipărite rapoarte, publicate cir culări, dind sfaturi de burueni bă 1 Iești, dar școala, biata școală românească va zătcni, dezorganizîndu-se în și buimăcindu-se. * * * . — ''1 fetHgggggSk 10 bani—Seria II Anii XI. No. 282. MERCuRI 28 IANUARIE 1901 , iax co3a.eexTra.tox 0 nedreptate Am primit Memoriul celor 20 de învățători reușiți la examenul de înaintare pe loc, dar neînaintați pe loc, la actualul ministru Înaintat la departamentul Instrucțiunei! Pentru înantarea chestiunei, cu toate motivele naintate înaintatului ministru, noi credem că nu se va ajunge la nici un sfîrșit pas că ar trebui Înaintat cu ceva regulamentul ca să nu calce legea, dar trebuesc înaintate finanțele , și învățătorii știu că cu toate că ministrul de finanțe, dl. Costinescu înaintase comisiunei delegate a Corpului didactic oferta a 250000 lei în buget, ca spor, înaintatul dl. Haret temîndu-se de a nu supăra cumva pre preaînaintatul său șef dl. Sturdza, a dat dosul înaintaților stăruitori și așa cu toții au rămas cu buzele umflate : învățătorii de înaintat neinaintați, salariile de înaintat, neînaintate, iar memoriul înaintat d-lui Ministru trecut ad acta, pentru că are altceva de înaintat dl. Haret. Un învățător neînaintat. Criza Liberală Partidul liberal trece printr’o grea criză. Acest lucru știe lumea toată și a ajuns un adevăr atât de cunoscut în cit îl confirmă pănă și cele mai habotnice ziare colectiviste. Intr’adevăr iată ce se scrie în numărul ultim din Secolul, sub titlul Adevărată Semnificație : „Resultatul alegerilor parțiale pentru Cameră și Senat a dat pe față o stare de suflet îngrijitoare in partidul nostru. Căușele sunt multiple și ele se cunosc de toți aceia in curent cu organizația de fapt a partidului și cu tendințele și curentele ce se agită de câtva timp — din nenorocire însă, pentru concesiunea partidului nostru — în culise, cum și de toți aceia cari privesc fenomenele ce se desfășoară, chiar și din punctul de vedere al moralei politice abstracte. A fost un avertisiment și un învățămînt de care ar trebui să se țină socoteală și să fie utilizate la timp și împrejurări. Suntem siguri, insă, că acest prim avertisiment nu va răufinea fără urmări folositoare. Și dacă din desfășurarea evenimentelor putem scoate adeseori învățăminte practice de o reală Însemnătate, ne putem bucura de cele petrecute, căci ele ne-au descoperit o situațiune îngrijitoare. Părerea aceasta a noastră nu este individuală. Ca noi gîndesc și alții, in partid. Suntem cu atît mai mult satisfăcuți cu cit părerea noastră corespunde gîndirei unei părți însemnate a partidului și oglindește o stare de lucruri reale. L'Independence Roumaine se înșală, însă, cînd susține că aceste cause s’ar datora numai unor jigniri și supărări, cărora pare a le da mai mult un caracter personal. Dasele sunt mai adinci și, în interesul nostru, al tarilor liberalilor ar fi bine ca ele să nu se prelungească. Este, in adevăr, timpul să ne reculegem. De dorit ar fi ca tendințele ce cu îngrijire observăm că-și fac trecere în culisele partidului, să înceteze“. Și asemenea lucruri se scriu în Secolul nu in Observatorul care are citeodată veleități de independență. Partidul liberal trece printr’o criză gravat care se accesabiază pe zi ce merge și pe care n’o disimulează nici ziarele oficiale. Scouri Jt domnul Dimitris Greceanu, azi cu trenul de 8.50 a plecat la Galați. D-sa se va reîntoarce in Iași Mereuri. "■printre impiegații circumscripției C. F. R. Iași se vor face mai multe schimbări pe ziua de 15 februarie st.n Mu privire la cantina universit^tară, despre care am vorbit In unul din numerile noastre trecute, mai aflăm că Ministerul Instrucțiunei a hotărît ca această cantină să se deschidă negreșit in Septembrie viitor. D na Ecaterina Porfiriu, distinsa directoară a școalei de menaj ,Principesa Maria“, va fi pusă în curent cu ultimele măsuri pe care le va lua Ministerul, în această privință ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6 Ioiai 12 lei pe 3 luai 6 lei In străinătate pe an an .10 lei Anuntirii, inserții $1 reclame 60 bani rradul In această ședință d. Aurescu, locțiitorul de director al Conservatorului nostru va comunica membrilor inițiativa luată de corpul profesoral al Conservatorului, în vederea organizării unui mare festival pentru comemorarea regretatului Gavril Muzicescu. Corpul profesoral al acestei instituțiuni dorește să dea acestei noui sărbători artistice o strălucire deosebită. după rapoartele sosite la prefectura noastră de județ starea sămănăturilor de toamnă e cit se poate de mulțumitoare, totuși se simte nevoia de a fi acoperite de zăpadă. IV Neintelegerile latente care există de multă vreme între d-nii Tanase Gheorghiu și Georgel Mîrzescu, au îmbrăcat în ultimele zile o formă foarte acută și ca urmare d. Mîrzescu s-a văzut silit să demisioneze din nou. In corpul ziarului cetitorii vor găsi amănunte asupra acestui conflict care se produce din nou după ce acum un an a fost aplanat și totul părea sfirșit prin tradiționalele pupături colectiviste. Pare un lucru cert că d. Mîrzescu a avut sa sufere mari mizerii din partea d-lui Tanase Gheorghiu. Așa ni se spune că rind pe rînd d. Gheorghiu ar fi opit pe d. Mîrzescu de la exercitarea unor lucruri care de drept întră în atribuțiunile directorarului la numita epitropie. Ca exemplu am putea cita faptul că d. Mîrzescu a fost oprit de a iscăli rețetele gratuite, de a face controlul, de a prezida licitațiuni etc. Asupra cauzelor care au provocat acestă stare de lucruri nu ne putem pronuța încă. Sigur este înă că în locul d-lui Mîrzescu va fi numit d. Xenofon Eraclide pentru care d. Tars**e . Gheorghiu pare a avea o deosebită considerație. r fiindcă cu ocasia s-telor sărbători ale Crăciunului nu s’a conferit nici un rang bisericesc preoților din Eparhia Moldova-Sucevei, I. P. S. Sa Mitropolitul Partenie cu ocasia hramului s-tei Mitropolii, va conferi numeroase ranguri preoților din localitate și eparhie Se vorbește că Epitropia Casei Sf. Spiridon, cu începere de la 1 April, va înființa birouri de consultațiuni medicale, gratuite, la spitalele din Botoșani, Hirlău, Roman, Tg. Ocna, Piatra N. și Focșani, spitale pendinte de această casă. Iiberalii au dus-o eri după a*^moara și aseară intr’o necontenită enervare și emoțiune. Ud naiv, care, credea că un ministru colectivist are concepțiuni moderne despre uzurile constituționale, știind cu siguranță că majoritatea partidului colectivist nu va ceda in privința reformei comunale, afirma cu certitudine eli că d-na Lascar și Costingsen au demisionat deoarece reforma comunală n’a fost admisă. Acest lucru s’ar fi întâmplat cu siguranță in ori ce țară cu uz constituțional; acest lucru sar fi intimplat și la noi dacă la guvern se aflau alții și nu colectiviștii, căci nu se poate admite ca un ministru propuind o lege de importanța reformei comunale ca să fie respinsă și cu toate aceste ministrul să nu demisioneze. Acest lucru se poate vnsă foarte bine cînd la guvern sunt colectiviștii. D. Lascar a capitulat, n’a demisionat și colectiviștii noștri se vor cningîia de cele cîteva ceasuri de emoție și se vor întreba cum de au fost atît de naivi să-și închipue că unul sau doi miniștri liberali se pot retrage pentru o astfel de bagatelă. 1) Eugen Petit a prezentat comitetului teatral din localitate o piesă de moravuri intr’un act „Liau. Dăm astăzi in foiletonul ziarului nostru, scena a* lV-a din lucrarea d-lui Petit. T. dr. V. Roșculeț, medicul primar al județului nostru va convoca la reședința fiecărei plăși pe toți agenții sanitari și pe toate moașele din județ pentru a le președintele Camerei de comerț W d. Gh. D. Șarban, lucrează la o interesantă statistică generală a producțiunei agricole și industriale a județelor din cuprinsul circums. Iași. ^ilele trecute d. Georgescu prei ^ ședințele asociației studenților bucureșteni și consul al federației Corda Fratres, a venit in cu intenția de a înființa in localitate Iași un consulat similar celui din București Cum însă actualul consulat naționa studențesc își sfirșește la 1 Februarie mandatul, d-sa va reveni ’n Iași la 10 Februarie pentru a conferi această demnitate președintelui noului comitet național studențesc ț la Septembrie viitor se va țiu^nea la Geneva, congresul internațional de filosofie. Clouul discuțiilor va fi: „Dacă studiul naturalist se concedează cu religia“. La acest congres vor participa mai mulți profesori universitari din Iași și București. Comitetul diriguitor al „Ingei culturale“ va fi convocat zilele aceste pentru a se consfătui asupra mai multor chestiuni. w panica produsă la bursele mari din străinătate în urma începerei ostilităților între Rusia și Japonia e perfect explicabilă, mai cu samă că finanțele Rusiei nu stăteau pe raze nici înainte de declararea ostilităților în chestiune. Cu toate acestea scăderea valorilor in genere este neobișinuită chiar în astfel de condițiuni. Intr’adevăr telegramele de astânoapte sosite la diverse case de bancă din Iași și purtînd ca punct de plecare Parisul, Berlinul și Viena arată o scădere colosală a tuturor valorilor și în special a valorilor rusești și turcești în ultimele două zile. TV membrii „Asociației artiștilor din Iași” sunt convocați pentru Vineri la ora 8 pm. da instrucțiuni asupra măsurilor preventive in contra boalelor molipsitoare, precum și pentru ai examina asupra cunoștințelor ce posedă. D. dr. Roșculeț va începe cu plasele Stavnic și Codru in zilele de 1 și 2 Februarie. . Interpelarea principelui Branncoveanu in chestia tunurilor a făcut mult singe rău d lui Sturdza, care ar fi zis: „Dacă știam că acest domn se va schimba la față și va da mîna cu bizantinii in contra mea nu’l alegeam ca deputat“. Principele Brancoveanu auzind acestea a transmis d-lui Sturdza, printr’un amic comun următoarele : — D. Sturdza nu trebue să se laude că m’a ales d sa; mai bine ar trebui să regrete că a ajuns la bătrînețe pentru ca noi cei tineri să’l invățăm ce vrea să zică patriotism“ Autentici în numărul nostru de mline vom publica un interesant articol asupra căruia atragem întreaga atențiune a cetitorilor noștri. Din acel articol se va vedea cum unele proiecte ale guvernului, care ar trebui să remîie secrete pentru toți sunt cunoscute de amicii miniștrilor și de oamenii lor de afaceri și cum mulțumită acestui procedeu necorect se pun la cale industrii din care vor trage profit corifeii colectiviști și misiții lor, iar statul va suferi mult din punct de vedere financiar. u Printre veteranii din județul nostru a reînceput o vie agitație în vederea intervenției pe lingă guvern pentru a le acorda pămînturi chiar de pe moșiile Statului, aflătoare în cuprinsul acestui județ. In vederea acestei intervenții s’au și ținut mai multe consfături. E vorba de alegerea unei delegațiuni care va pleca în Capitală pentru a cere o audiență d-lui ministru de interne. Săptămîna viitoare regimentul 13 de infanterie sub comanda d-lui colonel Petru Stamatopol va începe o serie de marșuri de antrenare prin împrejurimile Iașului, pentru a Învăța pe recruți să se desprindă cu greutățile marșului și a preda lecțiuni practice de apreciere a distanțelor. iarul nostru a înregistrat o știre care dovedește odată mai mult eit de naivie acel care conduce astăzi primăria de Iași. Intr’adevăr, in notița la care facem aluzie se spunea că d. Pennescu va proecta un nou împrumut. Știrea aceasta venită după știrea nedezmințită a aplicărei unui sechestru pe lada comunală pare a fi o crudă ironie la adresa d-lui Pennescu căci dacă ar fi,ce asemenea încercări ar da ultima dovada a valoarei sale de om politic și administrator al averei publice. Semna poate ca in insuficiența d-sale, d. Pennescu să nu vaza rezolvirea încurcatei probleme financiare comunale decit în noi împruturi. Și iarăși se prea poate ca dorința primarului să fie acest lucru, dar de aci pănă la contractarea unui împrumut este o mare distanță ce a pare că prefectul de jude a hotărît o sumă de măsuri vexatorii in contra arendașilor din județul Iași denunțați de d. Const. Stere ca ar fi dat prin oamenii lor concurs candidatului conservator cu ocazia alegerei de la 11 Decembrie. D. Stere continuă cu răzbunările meschine și nedemne în contra tuturor celor bănuiți. E de regretat numai că se găsesc oameni ca d. Gane, care se pretează la asemenea măsuri nu tocmai recomandabile. — Ai văzut ce teribil incendiu a fost ori noapte ? — Nu, căci nu mai citesc jurnalele de vreo opt zile. — Si de ce ? — Pentru că am găsit o brățară de aur și mă tem că, cetind gazetele să nu dau peste vre-un anunciu al persoanei care a pierdut-o, in oare caz ar trebui sa înapoez conform vechilor mele principii de onesti- 3 iitate ....... II—un am aturngan—--».« 0 •VICTIMELE , ’carelor sălbatice și ale șerpilor veninoși în Indien De curind s’a publicat in Indica, o foarte curioasă statistica, care inică numărul oamenilor și al animaîlor omorîte In cursul anului 1902 de către animalele salbatice și de șerpii veninoși. Iată rezumatul acestei statistice după Le Naturaliste: Au fost 26,000 de persoane ucise de către aceste ființe. Șerpii, mai cu seamă teribilul copra-capella, au ucis in timp de 12 luni 23,164 de ființe omenești și animalele feroce 2836. Prin urmare, șerpii, plaga câmpiilor indiene, au ucis ei singuri aproape opt ori mai mulți oameni decâ rarele sălbatice. Morții datoriți acestor din urmă se repartizează astei : tigrii 1046 de persoane, lupii 377, hienele 64, urșii, leoparzii și caprele 84. Tigrii care au gustat odată carnea omenească, nu se mai pot lipsi de ce acești tigri ii numesc mancatori, ei trăesc solitari și nu caută decît să vineze oameni. In cursul anului 1902 un singur de acești spitari, la Hazambah, au sfâșiat 32 de persoane, un altul la Palama este indicat că ar fi avînd 43 de victime la activul său. Un premiu special de 00 de rupii (750 lei) a fost acordat pentru distrugerea lor. In general ofițerii engleji din garnisoanele vecine pășunelor sunt acei care se însărcinează la execuțiunea acestor seare sălbatice, un sport care după cum își poate închipui oricine, nu este lipsit de pericol. Guvernul vede cu plăcere pe acești ofițeri dînd aceste exemple de curaj, și readucînd prin devotamentul lor liniștea acesor localități terorisate. Prestigiul alilor nu poate decît să cîștige. Cît despre animalile domestice, care natural nu se pot apara, sufăr mai mult decît oamenii. Un număr de 80,000 de boi sau vaci au fost sfășoate de către fiarele sălbatice, și 9000 numai ău perit de mușcături de șerpi. In Indien reptilele omoară de opt ori mai multe ființe omenești, de cit iarele sălbatice : pentru animale proporțiunea este exact inversă, ele mor de opt sau nouă ori mai multe sub dinții tigrilor și ale altor carnivore decît mor de veninul reptilelor. Dacă cineva dorește să cunoască modul de repartizare sub dinții carnivorilor enormul cîrd de 80.000 de animale cornute. Următoarele cifre ni-1 indică : Tigrii au ucis 30555, leoparzii 38,211, lupii 4719, hienele 2387, urșii și diversele fiare 4128. Natural că pentru distrugerea acestor fieară răufăcătoare, se organisează vînători. Se acordă chiar, cu destulă ușurință, permisiune de arme sportivienilor voluntari, indigeni sau europeni. In cursul anului 1902 s’au acordat 9000 de permisiuni și cum mai existau 29000 din anii din urmă, ceia ce face un total de 38000 de puște pentru vînătorile fiearelor sălbatice. Este curios de a cunoaște resultatul si ofțerilor acestor numeroși vinatori. S’au ucis, in anul 1902, 1331 de tigri 5413 leparzi, 1858 de urși, 2373 de lupi, 706 hyene și 4302 site animale diverse, in total 14983 de fiare, printre care 63 de tigri mancatori, approximativ două capete de fiecari la cinci vînători, ceia ce înseamnă că rezultatul este aproape satisfăcător. Guvernul acoardă premii, astfel pentru aceste 15000 de fieară sălbatice, sau dat 172000 franci, ceia ce este cam puțin, dar perle, naturalminte rămin a vînătorului, și aceste piei se vînd ușor și cu prețuri destul de bune. Distrugerea șerpilor veninoși este lăsată locuitorilor indigeni, care în anul 1902 au ucis 72,600 pentru care li s-au plătit modesta sumă de 6000 de franci,adică ceva mai puțin deci 10 bani pe capul de șerpe, ceia ce în adevăr este foarte puțin, dacă se ia în considerație pericolul la care sunt expuși. Aceste cifre sunt interesante, dar deși au fost culese cu o îngrijire particulară de cătră admnistrația indiană, totuși este foarte evident că sunt aproximative. Bară ca conclusiune se poate zice, că oricită activitate s’ar pune pentru a se activa distrugerea tigrilor, leoparzilor, hyenelor, viperilor negre etc, aceste animale vor fi incă mult timp ciuma acestei faimoase țeri, percepînduși funebrul lor tribut anual, un terminmedii de 25000 de ființi omenești și 80 pănă la 100000 de animale domestice.