Evenimentul, februarie-martie 1904 (Anul 12, nr. 1-39)
1904-02-12 / nr. 1
redacția ȘI administrația 44 STRADA LAPqȘNEANU 44 IAȘI Apare în toate zilele de lacru Un namftr vechia 30 bani Kofoani—Seria II Anii XII. No. 1 Joi 12 FEBRUARIE 1904 ABONAMENTUL Pe un an 24 lei: pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei In străinătate pe un an 30 lei -----MK---Anunciuri, iserții și reclame 50 bani rtndul guvern rău Bâtrînii aveau obiceiul a se ruga lui Dumnezeu să păzească țara de guverne răle, după cum biserica se roagă a fi tara ferită de foamete, de potop, de ciumă, de la razboiul dintre noi, adică, războiul civil etc. etc. Dovada înțelepciunei bătrînești apare la lumina zilei, in mod strălucit, sub guvernul partidului liberal. Intr’adevăr, ce vra să zică, guverne răle și ce vra se zică, guverne bune, cu alte cuvinte, care e linie de delimitare între un guvern bun și unul rău. Pentru a vă edifica asupra primului caz—guvern rău— uitați-vă și cercetați activitatea d-lui D. A. Sturdza și a guvernelor sale, și veți vedea îndată ce vrea se zică guvern rău. Trageri false, tradare națională, economii, care desorganizează servicii, până și chiar armata, reforme mici și de nici o valoare, angajamente ne realizabile, ca votul universal, nepăsarea de unile din nevoile țârei, ne pricepere in altele , iată calitățile unui guvern rău. Calități, pe care guvernul liberal, le însușește cu prisosință. La toate departamentele ministeriilor țârei romînești găsești aceleași țăle ca și in inima și sufletul d-lui Sturdza. La ministeriul domeniilor care e considerat, cu drept cuvînt, cel mai important minister, căci acolo e munca și bogăția națională, domnește ne-pricepere crasă, a unui ministru absolut ne-apt a conduce acest departament Un ministru om de partid, care face din acest departament un soiu de oficiu politică, fără să tină samă de nevoile economice ale țarei, in variile lor manifestări și direcțiuni, un ministru încurcător, stricător, fără să-și dea samă de respunderea ce are și importanta economică a departamentului in fruntea căruia se află. Un ministru in sine, care a ajuns ministru și încă la comerciu, industrie și domenii, nici chiar el singur nu știe pentru ce, pentru că n’are absolut nici o pregătire in conducerea acestui departament. Cetățenii să privească cu atentie activitatea ministerului comerciului și industriilor și se vor convinge că acolo e modelul guvernelor răle, care pe vremuri a putut bîntui această țară. La justiție. Aci ne aflăm fată in fată cu omul retras la pensie, după o muncă laborioasă de atîta amar de vreme, care ia slăbit orice putere in cariera sa, dar pe care dl.Sturdza l-a adus in capul acestui departament intinerit prin apucăturile partidului, a se căpătui, ca să organizeze departamentul dreptătei din tara romînească, compromis de predecesor cu mușamalizarea tragerilor false— botezate falsuri patriotice—. Știam că programul partidului liberal national se alcătuește din: Procese scandaloase, crime, asasinate, abuzuri etc. Dl. Sturdza are meritul a fi înzestrat programul și cu falsurile patriotice. Nici că se poate o mai mare ironie. Unii dintre membrii partidului au protestat la aducerea unui pensionar în fruntea unui departament, dar au fost învinși nu prin convingere, dar prin interese oculte, ca partidul să nu piardă puterea. Interesele, se sbuciumă sub povara sbuciumatelor proecte ale olteanului drapelist— singurul—care și-a luat aerul reformelor cerute de nevoile timpului, dar care lovit de fatalitatea lipsei de pregătire pentru atare rol, ingrat unor concepțiuni, a borodit-o rău, încît a trebuit să bată în retragere, pentru a liniști furtuna ce se deslănțuia contra reformelor ne-surate și rău-întocmite, rod al muncei sale intelecte. Răsboiul, a devenit civil și econom, sub conducerea șefului, a însuși șefului, care a luat acest minister, pentru a afirma odată mai mult, că în partidul liberal, nici chiar la militărie nu e necesar omu de specialitate. Armata, în ce privește organizarea sa, condusă de un civil, oricine își poate închipui ce se petrece la celelalte departamente, mulțumită acestui sistem. In orice ramură a activităței omenești, specialistul, joacă rolul de frunte. Acesta ce puțin e rezultatul experienței timpului modern. Partidul liberal însă, găsește că în Romînia portofoliile ministeriale pot fi ocupate de oricine, aibă ori nu competența în materie. Apoi, nici acesta nu e un guvern rău ? Dar cum se poate un guvern mai rău într’o țară ? Cetățenii să fie atenți. S’a trecut vremea nepăsărei și a experiențelor în exercitarea dreptului politic. Alegătorul român, a ajuns credem noi la maturitate. El nu trebue și nu poate tolera, fără pericol, o stare de lucruri atît de anormală și de periculoasă pentru țară. A tolera mai mult acest sistem este a tolera domnia guvernelor răle și nu e loc de îndoială că actualul guvern este unul din cele mai rele, din cîte a avut vre odată Romînia.* Vineri 13 Februarie a. c. omb 9 sara di. Gh. Ghibănescu Își va desvolta conferința sa in saloanele lobului Conservator tratând despre Slujbe și slujbași. reușit să capete trăinicie prin concursul și credința cu care cetitorii l'au urmat. El a căpătat ființă aparte, începe a constitui partea permanentă și rostul firei își îndeplinește și nci menirea: lucrurile remîn, iar oamenii trec Căci dacă suntem fericiți de a serba aceasta aniversare, dacă constituie pentru noi o mare mulumire sufletească deja putea arăta pe această cale întreaga noastră gratitudine amicilor, cunoscuți șinecunoscuți, cul care comunicăm zilnic prin mijlocirea tiparului, nu putemă sau [dăm curse și durere[ pentru acei [dipăruți dintre noi, care au dat Evenimentuluifh)ce* au avut mai curat, mai sunt, ca credință, mai bun și frumos ca talent. In mijlocul bucuriei să nu facem economie de lacrimi pentru scumpii noștrii dispăruți. Aniversarea noastră Ziua de 11 Februarie constituie o zi de sărbătoare pentru noi ceștia grupați în jurul Evenimentului, căci cu numărul de astăzi ziarul nostru întră în al XII-lea an al existenței sale. O zi de sărbătoare pentru că s’a făcut dovada că Evenimentul are o existență definitivă, cu toate enormele dificultăți cu care are de luptat un ziar de provincie, și cu tot caracterul efemer pe care îl au, din nenorocire, publicațiunile și ziarele de la noi, chiar cînd nu apar în provincie. Isvorît din necesități reale, apărînd cu tărie și fără șovăire principiile partidului conservator, Evenimentul a înțeles în acelaș timp că trebuie să trăiască prin și pentru cetitori. Condus în mod constant de acest principiu, ziarul nostru a --------------*poo*-------------- Ruleta presidențială Necontestabil că d. Ferechide, președintele Camerei, însuflețit probabil de un sentiment de demnitate, sau de vre-un assentiment căpătat din pricina chestiei robei, a scos la lumină un fapt, care se considerat de toată lumea colectivistă ca o buletă. încurcătura constă !n acela că, pentru moment, cei în drept nu știu ce soluțiune să dea acestei intimplări care a aruncat o lumină așa de semnificativă asupra modului cum unii din aleșii guvernului Înțeleg a-și manifesta activitatea in parlamentul țarei. Presa guvernamentală. Incercîndu-se a da o explicație buletei presidențiale, nu lipsește insă a face oarecare morală presidentului, exprimindu-și părerea că poate ar fi fost mai bine ca o astfel de scrisoare s’o arunce la coș. „L’Independence, aducind, ce ie drept, omagii mobilului care a condus pe d. Ferechide in această împrejurare, îi pune in vedere că ar fi fost poate mai bine să nu țină socoteală de această lașă denunțare, pentru a nu se încuraja pe viitor asemenea infame Încercări.“ „Infama încercare, însă, combinată cu ,buletan președintelui, dă un nou certificat de conduită partizanilor d-lui Sturdza. Numele unuia din deputații cu situație în partid, care s’ar fi lăsat convins in chestia indigenatelor circula deja In public. Suntem, insă, convinși că o binefăcătoare mușama se va întind peste Întreaga afacere, iar gazetele liberale vor trimbița jos și tare că partidul lor ie incoruptibil. ShikW -HODOK I - Scouri în curind va apărea de sub tipar un prea frumos volum de nuvele și schițe întitulat „Din lume“ datorit penei d-nei Laurenția Gribincea. Aflăm cu plăcere că d. Colonelulius Boerescu s’a înscris în rîndurile partidului conservator din Roman. D,nn Dorohoi ni se comunică că delegație a sătenilor de la Pomîrla a plecat la București spre a solicita o audiență la M. S. Regele. Sătenii vor solicita de la M. S Regele să complecteze epitropia instituțiunei Bașottc cu un fiu de sătean așa cum prevede testamentul. D.N. Gane, prefectul județului nostru a fost chemat telegrafic în capitala, pentru a stabili împreună cu d. ministru ie interne, cercul circumscripțiilor ce urmează să se formeze prin noua lege de organizare a comunelor rurale. În astă seară are loc în Capitală întrunirea săptămînală a membrilor clubului conservator. Cu această ocaziune d. Gh. Dobrescu, fost deputat de Prahova, va desvolta o conferință despre politica economică a actualului guvern. îl am anunțat într’un număr trecut al ziarului nostru că d. Georgel Mîrzescu va fi însărcinat de minister cu suplinirea catedrei de drept Civil II de la facultatea noastră juridică. D. Emanoil Antonescu deși ocupat la București, văzind însă ce așteaptă^ pe bieții^ studenți*a“[hotărît cu orice chip să continue cursul pănă la sfirșit. In acest scop (d-sa a ținut curs cu studenții în ziua de 11 Februar, urmind"a reveni"iarăși, pentru două zile, sâptămina viitoare. In seara de Marți 10 Februarie ora 8 jum.,dl Maior Dimitrie Christu, simpaticul comandant al Batalionului 6 Vânători, a ținut o conferință la Cercul Militar din localitate vorbind despre: Capul de pod de la Cernavoda precum și despre: Fortificațiile Cernavodei create în timpul conflictului Romîno Bulgar din 1900. La această conferință au luat parte de General Zarca, comandantul Corpului 4 de armată, împreună cu toți ofițerii din garnizoană. Importanța subiectului precum și modul clar și inteligent cum conferința a fost expusă, a făcut că ea să fie ascultată cu cel mai mare interes de toți. La sfirșit conferențiarul a fost viu felicitat de dl General Zaroa. Acum două zile scriam că nu avem cădere de a spune tot ce știm și credem în privința procesului Aevra, și așteptăm verdictul furței de apel, care nu va fi decît spre folosul prestigiului magistraturei Verdictul este cunoscut de cetitorii noștri. După o jumătate de oră de la deliberare Curtea a achitat pe p reședințele tribunalului de Piatra-N. Regretăm că nici astăzi nu putem spune tot ce știm în această chestiune, din motive lesne de explicat. Ținem, Insă,‘’"cu această’, ocaziune să relevăm splendidul succes obținut de d. Al. A. Bădărău și suntem a largul nostru ctnd facem acestucru, cu atît mai mult cu cit n’amăcut nici odată caz de succesele iubitului nostru fruntaș înaintea instanțelor judecătorești. D. Bădăreu in apararea d-lui Alevra a pus chestiunea pe un teren atît de superior, în cit personalitatea magistratului acuzat dispăruse complectamente. Cu frumosul d-sale talent, cu marea d-sale putere de logică și argumentare, cu acel dar, care-i este particular, de a vedea unele laturi ale chestiunei, care scapă grndiri comune, d. Bădăreu a discutat cazul Alevra numai și numai din punctul de vedere al interesului superior al justiției în sine. Și a fost atît de bine in pledoaria sale, încit colegii care veniseră să apere alăturea cu d sa, au renunțat de a mai lua cuvintul—o manifestare care amintește succesul d lui Bădăreu în procesul Nicu Catargi, judecat de Curtea de Apel de Nov, cind Curtea s’a declarat convinsă de argumentarea d-lui Bădăreu și a renunțat sa mai dea cuvîntul celorlalți apărători. D. Bădăreu a făcut apologia jusiției și cu dragostea omului învinorat de arta sa, a pus toată vasta-i inteligență și marele-i talent, pentru salvarea prestigiului magistraturei Și justiția a fost rezbinată prin decizia de ori a Curței : i felicitările aduse de Curte și avocați iubitului nostru fruntaș au fost respins operei sănătoase săvârșite ei da d. Bădâreu. Se spune că d. Dimitrie Sturdza, a contra avizului colegilor sei de cabinet, ar fi în contra prelungirei sesiunei ordinare a corpurilor legislative peste 15 Martie. Primul ministru ar voi din cauză de economii, să închidă actuala sesiune la 1 Martie și să convoace camerile într’o sesiune extraordinară pe la 15 Aprilie adică o dată cu punerea în aplicare a budgetului pe 1904-1905. Gluma eitet Un mic cusur Stărc8toaea.—Acuma cînd ai văzut fata, trebue să mărturisești că-i tocmai ca pe fotografia ce ți am arătat Pețitorul. Dar ceia ce nu se vedea pe fotografie e că d-șoara e surdă bine. St.—De asta să nu te plingi, femeie surdă nu te tot nebunește de cap, s’o duci la teatru și la concerte. Pețit.—Da... dar e și gîngavă. St. O! asta-i o fericire: cine-i gîngav nu vorbește mult și știi d-ta, femeie limbută... Peț.—la fine, după cit am văzut, e cu totul idioată. St.—Cu totul idioată.... (O pausă) Că! nu "poate fi cineva"perfect! Așa, un mic cusur cine n’are? ----------------------------------------- Rezöorul napți — Finanțele puterilor beligerante Publicăm,"după „Național-Zeitung“ urmatoarele parerii ale unui cunoscător rus asupra finanțelor celor două state beligerante, date foarte interesante din toate punctele de vedere : ...Japonia, spre a se măsura in luptă cu uriașul său adversar a cheltuit resursele nu prea bogate ale țărei, organizind un armament ce trece peste marginele puterilor sale. Organisarea splendidei sale armate și a flotei sale absolut de primul rang este o operă impunătoare, dar au costat-o pană și ochii din cap Deși de la *1894 cheltuelile acestei țâri suprapopulate și sărăcăcios înzestrată de natură s’au urcat anual de la 65 milioane yeni (un yen fr. 60 b.) la 178, totuși pentru înarmări s’au cheltuit 342 milioane yeni; suma prevăzută în buget pe 1903 a fost întrecută cam cu 45 milioane Și din cheltueli In cheltueli pentru Înarmări—zicea corespondentul rus— resursele bănești ale Japoniei sunt sleite. De altmintrelea statul e avizat la banca japoneză, ale cărei note, pe lingă moneda de schimb < singura valoare ce circulă în țară In timpuri normale, notele acestea sunt bogat acoperite prin reserva de aur... In momentul de față însă lucrurile nu mai stau așa. împrumutul intern de 100 de milioane, pe care statul voește să-l contracteze in interior, nu va ajuta guvernul cu banii, de cari are nevoe urgentă, îndată ce răsboiul se va da pe uscat, afară de plățile ce trebue să le facă deja acum in streinătate pentru furnituri militare și pentru serviciul datoriei. Căci Împrumutul intern nu restitue fiscului decît banii de hîrtie și se vede de aci lipsa de bune lesnicioase și bune de plată pentru un stat care pornește la răsboiu In ce privește Rusia, corespondentul lui „National Zeitung” "spune că ea stă cu totul altfel: că s’a pregătit cu totul altfel, că s’a pregătit cu prudență pentru eventualele incurcături. Afară de întărirea cîtorva puncte și marile transporturi pe propriile ei linii, n’a avut cheltueli prea mari din cauză că n’a procedat la înarmări așa de însemnate, luînd cea mai mare parte a materialului său pentru apă și uscat din depozitele gata ce le are în Vest. Contrar Japoniei, Rusia și-a făcut pregătirile liniștit și cu siguranță, ba a pus chiar și stavile și economii în aplicarea budgetului... Resultatul tuturor măsurilor acestora de prevedere și de economie a fost că cele 10 luni ale anului budgetar 1903 au dat față de anul precedent un plus de excedente de 145 ruble... Depositul de aur al imperiului s’e sporit în cursul anului cu 180 milioane ruble, dintre cari 130.5 au sporit fondul disponibil al guvernului mai mare singur decit tesaurul întreg al băncei Japoniei. In general, după prospectul de 1» Ianuarie, Rusia și-ar fi putut schimba toți banii săi de hîrtie și ar fi avut încă 474 milioane ruble aur disponibil in casele sale. Ea ar putea face împrumuturi interne căci în circulația liberă a imperiului se află 787+584=21371 milioane ruble ca mijloc normal de plată. ❖ „Daily Telegraph” află din Nagasaki o& escadra rusă din Vladivostok avea intențiunea de a bombarda Hakodate, dar a fost împedicată de ghețuri in canalul Tsugaru Locuitorii din Vladivostok au fost invitați de a părăsi orașul din causa lipsei de proviziuni.* A se ceti la Ultima oară telegramele cu privire la mersul războiului. IGIENA LAPTELUI Tratarea laptelui după mulgere a ILa exposițiunea din Hamburg au fost expuse unele termofore speciale, în care laptele se încălzește numai la 57 ° C. și menținându-se mai multe ore la această temperatură, se nimicesc microorganismele conținute Inel, chiar sporii care resistă la temperatură mai înaltă. Plaut explică acest fenomen prin faptul, că la șederea prelungită intermotor la temperatură de numai 57 ° C., se umflă și se mone membrana învelitoare a sporilor, de vreme ce la încălzirea mai înaltă, la fierbere,această membrană coagulează și protege astfel interiorul celulei. Termoforul are pereții îndoiți, în interstițiile între amîndoi pereți se află acetat de sodă, care se topește la temperatură mai înaltă, iar la scăderea temperaturei el cristalisează, liberînd cu încetul căldura absorbită astfel laptele se află mai multe ore într’o atmosferă caldă. Ni se pare că, deocamdată, experimentele frumoase cu termoforele încă nu se vor putea aplica în practica lăptăriei. Deja prin simplă pasteurizare se modifică calitățile biologice ale laptelui, dar prin sterilizare, prin încălzire la temperatura de 100 ° C și mai mult, se schimbă cu totul constituțiunea laptelui; untul se topește și nu mai rămine in mod egal împărțit in toată masa laptelui, se mai produc și alte prefaceri in compozițiunea lui. Nu putem i Ara aci in studiul boalei lui Barlow, observată mai cu osebire la copii hrăniți cu lapte sterilizat. Bacteriologiștii afirmă, că in singele viu se află niște antitoxine, care apără organismul sănătos într-un grad oarecare contra multor boale, colegul nostru V. Babeș ne-a vorbit deun azi despre aceste corpuri. Se pare că și in laptele „viu”, adică in laptele proaspăt, aurind după mulgere se află asemenea materii bactericide. Danesul Betty Meyer le-a găsit in cele dintâi 6 ore după mulgere. M. Klimmer din Dresda a constatat, că și laptele proaspăt de femeiamină cu mai multe ore creșterea bacteriilor intrate in el. Prin fierberea laptelui se distrug aceste corpuri slab și se modifică și natura bactericide albuminei disolvate in lapte, astfel că copii mici digeră mai bine laptele crud decit pe cel fiert.* Avem dar să răspundem la Întrebarea, care mod de tratare a laptelui este de preferat, pasteurizarea lui imediata gunoiu, prin culturi de plante leguminoase (bob, mazăre, linte, trifoiu, lucernă) sau prin odihna locului. Lăsați pămintul să se odihnească, prin odihnă își repară puterile, sau după grîu puneți o recoltă de leguminoase. Prin cultura ascunsă să ia pe an 2 recolte după locurile de muncă. Sistemul culturei ascunse contribuie a îmbunătățirea vitelor pentru a le procura o hrană bună. In griu sau ovăz sămănăm trifoiu sau lucernă, napi sau brojbe, sau în lunile iunie și iulie după ce am strîns cerealele, punem în miriști porumb de nmreț00 kilogr. boabe pe hectar. Putem sămăna în miriștere de gria și muștarul alb care ne va da un supliment de îngrășare pentru locuri. Cultura ascunsă are folosul că putem lua după locuri 2 recolte pe an și în același timp împiedicăm pierderea nitraturilor care să formează in lunile iunie și Iulie in locurile după care s’au ridicat sămănăturile . ♦ Sistemul agriculturei intensive urmărește îmbunătățirea ’pămintului prin arături adinei și curățirea lui de buruene Incit să nu rămînă una cît firul de păr, scurgerea lăcoviștelor de pe moșii și a umezelei de prisos; cind pămîntul n’are destulă umezeală pentru plante atunci ne procurăm, unde se poate, apa prin irigațiuni, sămănăm in rînduri cu madua, plantăm garduri vii, și pomi roditori, avem instrumente bune și puteri pentru a le mișca, et ♦ In cea mai mare parte a țărei noastre agricultura e de sistemul extensiv, adică producțiunea e slabă, au pentru că păminturile ar fi și ele slabe, e slabă pentru gradul de avuție al pămintului nostru, pentru că sămănăm griul in burului și abia recoltăm 12 kei la hectar, din care trebuie să scădem 2, pentru săminții. Pe un metru pătrat sămănă-