Evenimentul, iulie-septembrie 1904 (Anul 12, nr. 113-187)
1904-09-26 / nr. 184
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 IAȘI Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani Soarele 1. a. 20 Luni—M. Eustațiu 6.10 5.15 21 Marți—Ap. Condrat 6.19 5.50 22 Mercuri—M. Focașu 1 6 21 5.49 Rockefeller „Voința“ & Sturdza De cînd “Voința Națională“ nu mai are director pe d. Zmintilâ Bratianu, se poate zice fără exagerare că deși d. Zmintilă a plecat, totuși zminteala a rămas, domnește, tronează la foaia oficioasă liberală, mai rău ca înainte. Desigur că asta nu poate fi cauza decît, că „în lipsa directorului“,cum zice“ Voința“, „vre-un scriitor hunhuz“, cum zice tot,„ Voința“,„în necunoștință de materie“, s’a apucat să scrie„în mărginirea lui specifică“, despre o chestie pe care e nevoit să o expună rău, fiindcă o cunoaște rău. Și cum „Voința“ găsește cu cale să se lege într’un articol de fond de atitudinea pe care au avut-o conservatorii și în special pe care o are „Evenimentul“, vom răspunde pe scurt, pe cît permite cadrul unui articol rezervîndu-ne dreptul de a reveni în altă zi asupra acestei chestii. Negreșit, că ar fi o naivitate din partea noastră, ca, după atîtea probe de grosolănii și de rea credință în discuție, pe cari le-a dat Voința, să mai cerem de la ea urbanitate și bună credință; de aceea ne vom mărgini a expune pe scurt lucrurile fără a prea lua în serios pe foaia specialistă în falsificări. Toată lumea, care a urmărit evenimentele politice din ultimii ani, știe că liberalii au dus țara pînă la marginea prăpastiei. Se mai știe iar că partidul conservator, chemat să salveze țara, a căutat, în dorința lui de a face bine statului fară a jefui pe funcționari, pensionari, militari, ceferiști etc. etc., a căutat mijloacele necesare pentru a face față nevoilor In aceste momente se oferea un cumpărător al terenurilor petrolifere ale Statului. Dar cum partidul conservator dorea să aibă pentru țară un cît mai mare folos, învoiala nu s’a făcut. La a doua prezentare a lui Rockeller, care în acest timp studiase prin oamenii săi bogățiile de petrol ale țărei, condițiile îndulcidu-se, și mărindu-se în folosul nostru, se proecta anularea acestor terenuri cătră „Standard Oil“, singura societate, care putea să extragă repede și în cantități colosale bogățiile ce aveau să contribue în parte la echilibrarea bugetului. Dacă această combinație ar fi reușit atunci toate enormele întinderi cu surse de petrol ce posedă statul ar fi fost puse în valoare, s’ar fi smuls din sinul pămîntului bogățiile colosale ce zac acolo și statul nostru, prin taxele ce ar fi încasat, ar fi făcut față celor mai mari exigențe, și întreaga noastră viață economică s’ar fi resimțit de acesta bogăție. Dar acest noroc nu se putea să-l aibă țara noastră, căci nefastul Sturdza veghea. Toate haimanalele, au fost adunate, ca să protesteze, să facă gură*). îndărătul acestor manechini care se agitau, erau interesele germane, era Disconio, societatea în care personagii sus puse din Romînia aveau angajate capitaluri mari, era Sturdza misitul, care se agita și agita pe cei din jurul seu, ca un isteric , erau toți acei cari trag foloase din comandele de tunuri, din conversiunile de împrumuturi, și din nevoile urgente ale țarei, erau trădătorii de azi cari luptă și acuma din răsputeri ca germanii și numai germanii să aibă mîna liberă“ în întreprinderile industriale ; iar în fruntea lor sta Sturdza, care nu se silește nici azi a ordona justiției, prin discursul ce a ținut la Buștenari, ca să împiedice sub orice formă intrarea americanilor în comerciul român. Vom reveni.—P. Iuți să răspundă „Observatorul“ cu data de astăzi, cuprinde, la informații, următoarele „Țara“ somează ziarele liberale să publice : 1) Raportul procurorului general de Iași, d. N. Leonescu, adresat ministrului de justiție cu privire la răscoalele din Vaslui; 2) Raportul d-lui inspector general administrativ Gogu Negulescu, locțiitor de secretar general, adresat ministrului de interne; 3) Raportul d-lui Gh Săndulescu, prefectul poliției de Iași adresat aceluiași ministru, tot in aceași chestiune. Din parte ne declarăm că am publica bucuros toate aceste trei documente privitoare la recentele răscoale numai dacă am reuși să ni le procurăm. Nu vedem ce ne-ar putea reține să dăm publicității rapoartele datorite unor înalte persoane oficiale și care cu siguranță au avut grijă să nu înregistreze decît fapte bine controlate"". Ținem să spunem Observatorului și aceasta fără a supără pe confrații *). Dovadă de cît de ridicolă era campania și cei cari o duceau,, este că unul din avocați, d. F., neștiind ce vină să mai găsească în sarcina lui Rokefeller a exclamat la o întrunire de protestare din Ploești: — Ce face trădătorul guvern conservatorilor ? ! Nimic ! Rockefeller, se plimbă la șosea ; guvernul tace ! Rockefeller se duce la hotel, guvernul tace II Rockefeller apare în loje la teatru : guvernul tace III Iată d-lor cum ni se trădează țara I 10 toaH—Seria II Anul XII. XI. 184 DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1904 ■ ¥ 2iax or a^.3@x-v © wt-aî de la, Țara—că somațiunea în chestiune a fost făcută de ziarul Evenimentul și aceasta pentru că noi știind cine sunt vinovații în agitațiile țărănești, avem cuvinte a crede că acele rapoarte conțin lucruri foarte interesante in sarcina administrației liberale și a tinerilor generoși din partidul colectivist și in special in sarcina d-lui Const. Stere. Graba ce pune Observatorul in a releva, somațiunea in chestiune precum și declarația că „ar fi gata să facă acele publicațiuni dacă s’ar putea pune in posesiunea rapoartelor ‘ dovedește că bătrînii liberali cred că se impune a se face lumină complectă in această afacere, cu riscul de a displăcea socialiștilor din partid. Fraza „nu vedem ce ne-ar putea reține să dăm publicității rapoarte datorite unor înalte persoane oficiale și care cu siguranță au avut grija să nu Înregistreze decât fapte bine controlate “ însamnă clar că Observatorul dorește să se facă publicare . Va satisface Voința Națională dorința Observatorului ? Ne îndoim și iarăși avem cuvinte puternice spre ne exprima îndoiala. Or poate că Observatorul va face el de marșele necesare spre a obține rapoartele in chestiune ? E tot ce dorim și cu atît mai frumos pentru confrații de la ziarul d-lui Epurescu că vor face ceea ce Voința Națională a refuzat să facă în urma unor repetate somațiuni ale noastre.* * * In legătură cu cele de mai sus vom adăoga, ca răspuns la pestelele prin care „Voința cearcă să arate că liberalii Butman n’a lucrat în folosu d-lui C. Stere și al partidului liberal, că nu vom răspunde nu vom lua în seamă sofismele și falsificările organului colectivist, pînă ce nu va răspunde la somațiile ce i le facem de cîteva zile încoace. înțelegem ca „Voința“, în calitate de babă care se respectă, să facă pe surda, dar să se mai facă și că nu vede asta este prea prea. Sau poate „Voința“ căutînd paie în ochii noștri, nu mai vede de brrna ce are în ochii ei. Debandada liberală — Neînțelegeri și certe între colectiviști înregistrăm mai jos o serie de fapte absolut sigure în privința situațiunei partidului liberal, urmînd ca altă dată să tragem concluziile faptelor importante care se petrec în lagărul colectivist. Guvernul liberal a reușit să încheie convenția comercială cu Germania și ea urmează să fie pusă n aplicare pe ziua de 1 Decembrie Prin această convenție nu se obține foloase pentru Romînia decît pentru petroleu și vite dar nu și pentru cereale. Seziunea Extra ordinara Guvernul se gîndește la convocarea unei seziuni extra ordinare întru cît se teme că s’ar întîrzia cu mult votarea convențiunei, căci prin deschiderea seziunei ordinare la 15 Noembrie, formalitățile de deschidere, alegerea biroului și discuția la mesagiu, ar face ca votarea pănă la ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6 luni 2 lei pe 3 lani 6 lei In străinătate pe un an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame 50 bani r indul Soarele r. a. 23 Joi—7. Sf. loan B. “6.22 5.47 24 Vineri—Mart Tecla 6 23 5.45 25 Sâmbătă—C.Eufrosins 6.24 5.43 1 Decembrie, a convențiunei să fie cu neputință. Folosindu-se de această chestiune, liberalii se gîndesc la o remaniere care să se facă înainte de sesiunea extraordinară și prin acest mijloc vor să afle dacă M. S. Regele le va încredința prezidarea alegerilor generale Remanierea Prin noua remaniere, liberalii urmăresc împacarea tuturor elementelor In acst caz aresi din minister d-nii Porumbaru, Gianni și Stoicescu, și-ar intra în minister un generos, un reprezentant al ocultei și probabil d Eugen Stătescu. Formula de impacare intre d. Costinescu și ocultă ar fi ca d. Lascar să rămie in minister dar majoritatea in consiliul de miniștri s’o aibă oculta Gazet d-lui Stătescu D. Eug. Stătescu nu face nici un secret că dorește să revie la ministeru de justiție. Două sunt explicațiile in privința acestei cereri al lui Stătescu și anume: d. Stătescu, fiind avocata Olimpicilor și voind să uzeze influența sa asupra magistraților agită din nou posibilitatea unei reveniri la ministerul dreptăței sau că motive din ordin politic 11 silesc a încerca o contrabalansare a unei influențe prea mari, pe care unii ar pute-o exercita in sinul consiliului de miniștri D. Stoicescu amenință D. C. Stoicescu, actualul ministru a domeniilor, nici nu voiește să audă despre o plecare din minister. D-sa amenință că chiar de a doua zi, e și cu prietenii săi, vor face opoziție guvernului. Elementul drapelist minează pe Stoicescu cu rapoartele în privința tulburărilor de la Negrești—care rapoarte prezintă pe actualul ministru de domenii ca un exploatator al țărănimei precum și cu lipsa de autoritate a aceluiași personagiu. Toate însă sunt zadarnice căci d Stoicescu, declară pretutindeni că va provoca un mare scandal de va fi silit să plece din minister. Debandada in provincie Dar neînțelegerile și debandada e cu mult mai mare în provincie. In fiecare zi se anunță noi desidențe,ceea ce face ca liberalii să piartla speranța de a putea face alegerile generale. Astfel prefectul de Dorohoi, d. Gh- Pilat, a demisionat telegrafic și în chip foarte insultător pentru ministrul de interne. Ceva mai mult d. Pilat a întrunit 28 de alegători din colegiul I-iu de Dorohoi, care, printr-un proces-verbal încheiat, declară că vor urma pe d. Pilat în orice chestie politică. Și d. Pilat nu face nici un secret din viitoarea lui atitudine. Voi lucra la alegeri alăturea de prințul Moruzzi, spune d-sa la toți cei cu care se întâlnește. Cum se vede colectiviștii nu stau pe roze și de multă vreme nu a existat o astfel de fierbere între liberali ca acuma, chestia cărților găsite la biserica Bărboi. Dl. Neculai Suțu secretarul consiliului de miniștri, a tranșat definitiv cu Academia Romînă, chestia cărților găsite la biserica Bărboi din Iași, aparținînd familiei Suțu. După ce acele cărți au fost ridicate de către dl. Iorga, fără ca să se dea deveste familiei, care avea dreptul a fi de față, tratativele între moștenitori și Academie au mers cu mare anevoa pănă’n prezent cînd dl Sturdza secretarul Academiei în sfi rezerviștii. Azi dimineață, au plecat din localitate rezerviștii eliberați din batalionul 4 vânători. La gară au fost conduși de muzica militară în frunte cu toți ofițerii acelui batalion, lei. Regale“, cerînd permisiunea prima șit a dat cel de pe urmă răspunsului, de a fotografia familia regala, favorabil părței în drept, acesta-i a refuzat, sub cuvînt că a Academia a oferit suma de 20,000 angajat deja doi fotografi care, vor fotografia familia regală in repetate rînduri. Oare nu cumva se teme d. Pennescu ca vreun fotograf malițios să-l prindă în momentul în care va pupa mîna M. S. Regelui ? [Consfătuire. Eri la d. N. Gane, prefectul județului, a avut loc o consfătuire intimă între d-nii Villaeros, prefect de Vaslui, Teohari, prefect de Roman și Clinceni, prefectul jud. Fâlciu. Intre altele s’a discutat și despre cheltuelile făcute cu ocazia vizitei Suveranilor in localitate, care a ajuns pănă acuma la suma de 66 mii lei. Ecouri .Fotografii din Iași și dl Pennescu. Cu ocazia vizitei regale, mai mulți otografi din localitate, chiar și acei care sunt furnizori ai „Curței Soliția apei de Prut — D. Gane pentru apa de Prut și contrazicerile din trecut — Cind am anunțat seria aceasta de articole spuneam că vom dovedi că colectiviștii noștri s’au contrazis de două ori in privința soluțiunei apei de Prut și anume : prima dată, cu ocazia campanile de la 1899, cînd în frunte cu d. Gane combateau soluția în chestiune, după ce acelaș d. Gane fusese ca primar pentru aceiași soluție și a doua oară astăzi cînd recunosc că bună apa de Prut după atitudinea nenorocită de la 1899 900. Să facem dovada. Se știe campania deșănțată, pe care au dus-o roșii noștri în contra procetului de alimentare a orașului cu apă de Prut. S’au proectat întruniri in care „poporul revoltat și pe cale de a fi otrăvit" să protesteze cu tărie. S’au scris broșuri anodine, dar nu lipsite de patimă. S’au mîzgâlit cele mai abjecte articole de pamflet pe această temă. Toată această campanie a fost dusa, inspirată și susținută de fostul primar și președinte al Senatului colectivist, domnul Gane, actualul prefect de județ. Sinceritatea d-lui Gane Desigur, acei, cari au urmat campania, au rămas convinși că domnu Gane era pătruns pănă in măduva oaselor de adevărul că lașul va fi otrăvit, dacă se va adopta proactu aducțiunei apei ozonate de Prut. Prea isbucnise olimpie, fostul președinte al maturului corp, ca să i se poată contesta buna-credință. Domnul Gane, chintesența colectivităței ieșane, trecea drept cel mai iredutibil dușman al apei de Prut. Neexact. Autorul sau colaboratorul principal al acestei odioase campanii era promotorul propunerei de alimentare a orașului cu apă de Prut Intr’adevăr : In întâiul primariat al domnului Nicu Gane s’a urmărit rezolvirea chestiei apei. Intre alte proecte se propuse a se aduce apă de la carierile Păun. Lindley senior arătă imposibitatea faptului si propuse, la rîndul său, sistemul rezervoarelor pentru culegerea apelor din valea Chrligului. Pe atunci era în floare regretatul M. Tzong, podoaba partidului liberal din localitate. Delegat fiind de comună, el se pronunță in contra proeotului W. Linsley senior, căci, zicea el, procetul captărei de la valea Cirligului este numai o simplă schiță, care nu poate servi ca bază pentru executarea unei lucrări de alta mare importanță. Și propuse einsuși o soluție. Textul convențiunei Anume : el recomandă aducerea apei de Prut, care să fie distribuită pentru consumație, după ce va fi fost filtrată. Domnul N. Gane, primarul orașului, pe baza acestui raport, inches cu domnul D. Monier o convențiune pentru alimentarea orașului Iași cu apă de Prut. La nevoe, vom publica textul acelei convențiuni. Concesionarul se obligă a alimenta zilnic orașul cu fiOOO m. c. apă de băut adusă din Prut. Costul total al lucrărilor se fixa la 3.300.000 lei. Ce credea d Gane despre apa de Prut se poate vedea din dezbaterile consiliului comunal da la 21 iunie 1874. Răspunzînd unei obiecțiuni a d-lui Cantacuzino in privința propunerei de aducțiune apei de la Prut d. Gane spune, citez textual din Gazeta oficială : Ce credeau liberalii D. Primar N. Gane. Eu nu am, d-lor, nimic de adaos pe lingă d. Racoviță de olt că restul actual de canalizare rămîne în toată integritatea lui ; ... Ci pentru apa de Prut eu nu am nici o bănuială în contra ei ; din contra o cred bună și am dovadă că este bună, căci de atltea sute de ani nimine nu s’a plîns în contra ei și nimene n’a suferit din cauza ei; din contra, dacă su cere cineva și dacă sunt epidemii undeva sunt la noi, din cauza necurățeniei și a lipsei de apă; dar de la Prut, de la izvorul lui și până la Dunăre î ’am auzit că a suferit cineva din cauza apei. Dar în privința activităței d-lui Gane în această chestiune n’am «firșit acă. 16) Războiul pe mare Memoriile celui mai viteaz căpitan de Torpilor japonez Ororile și eroismele războiului Ruso-Japonez Scriere interzisă de cenzura rusă Goana după restul echipajului Intre acestea vasul începea să se cufunde și de nu l-ar fi reținut al meu, desigur că se adincea mult mai iute. Socotit, că voi sili pe comandant să se predea, sau îl voi lua cu forța prizonier și astfel ne îngrămădirăm cu tesacele și revolverele coborlnd treapta de din dos. Moartea unui subofițer Abia trecusem de prima încovăietură și-mi trecură pe lângă cap două gloanțe de revolver, care se înfipseră în perete. Descărcai instinctiv revolverul în jos, fără să văd ceva și făcînd o săritură îndărăt dădui de un cadavru. Oamenii se repeziră în aceiași direcție, apoi ușa cabinei fu spartă pe dinăuntru, fără să se fi putut vedea, cine se afla acolo. Cel mai vechiu subofițer se repezi orbește ca un sălbatec pe ușa deschisă și căzu imediat, în fața noastră, cu tinda sfărîmată. Lupta din cabine se aflam într’o situație cam neplăcută, căci nu era posibil, în spațiul cel îngustat prin scară, să fie miște mai mulți și fiind-că se coboram unul după altul, cei dinăuntru puteau să-i culce fără nici o greutate la pămint. Ne mărginirăm deci a împușca in acea parte și cîrmaciul meu pornind cu 10 oameni, pe puntea observatorului, sparse acoperemintul cabinei, dînd ordin să se împuște de sus în jos..Rușii firește că fură nevoiți să iasă, ca unii, ce desigur voiau să-și cruțe spinarea. Pe lingă aceasta, gătiseră munițiunile și focul lor încet. Atunci am înaintat, avînd lingă mine pe fochistul cel cu ciocanul de aramă și despre care am vorbit deja Moartea comandantului rus. Abia sosisem pe partea de jos scării și se repezi asupră-mi o aratare cu sabia scoasă. I-am apucat însă înainte și-i dădui una peste cap de-i ajunse ; el căzu fără să se mai ridice. După cum am constatat mai tîrziu, era comandantul. Dintre ceilalți am ucis vre-o 6 și ultimii, doi mateloți ușor răniți, se predară." Rușii vor să-și arunce vasul In astfel de ocazii devii de altfel așa de setos de sînge, că-ți pare cu adevarat rău, cînd nu mai dai de vre-o piedecă și că toți sunt morți sau făcuți prisonieri. Așa, noi cînd am isprăvit treaba, observarăm abia, că o mîntuisem la timp, căci tocmai atunci stingherisem pe voinici, să arunce torpilorul în aer, firește împreună cu noi. Pe fundul vasului se mai găseau cartușe de dinamită și o grămadă de alte munițiuni, printre care și două capete de torpilă. Era să fie o surpriză plăcută Sunt bani sau documente ? Am mai căutat prin dulapurile cabinei și prin biroul comandantului, pe care bine înțeles le-am deschis în grabă, doar vom găsi hărții secrete, reglemente sau bani. Deodată, mașinistrul meu, ne strigă de pe cuvertă, că vasul se afundă și a trebuit să ne urcăm cît mai iute pe Acazuki“, spre a-1 desprinde. Luai ce putui și ne aruncarăm pe cuvertă. Scufundarea torpilorului rusesc să îngrozii. Nu mai era vreme Vasul inimic abea se mai vedea pe suprafața apei și tîra de funii așa fel pe „Acazuki* într-o parte, încît păru, că vra să se răstoarne. Intr-o clipă furăm pe bord. După două, trei lovituri de secure, funiile fură tăiate, iar „Akazuki" se ridică la loc, pe cînd Rusul se scufundă repede, aproape în direcțiunea verticală. Cind dispăru coverta sub apă, oamenii mei li urată călătorie bună, urare la care mă asociai cu trufie cu îmi lua gura. Mă bucură cu deosebire, că băietanul meu cel șiret, de îndată ce am prins torpilorul inimic, dădu jos bandiera de comandă și pavilionul, luîndu-le cu sine, ceia ce eu însumi uitasem. Cîteva ore mai tîrziu, cind dădui ordin să se servească masa echipajului și luam și eu ceva, se ivi deodată rînjind cu cele două trofee în mîni. Cît a ținut lupta ? Acum, cînd recitesc descrierea acestei lupte, îmi face impresia, că ar fi ținut cine știe cît și cu toate acestea abia o fi ținut un sfert de oră. Firește ca dintre noi nu s-a uitat nici unul la ceasornic, dar dacă socot fiecare răstimp de la prima luptă de artilerie pănă la acățare, de la apățare pănă la lupta din cabina comandantului și de la acesta pănă la cufundare, atunci fiecare a luat numai un interval de timp forte mic și deci tot timpul strecurat a ținut, precum am spus, cel mult un sfert de oră și poate chiar mai puțin. O primejdia neobservată După ce dispăruse inimicul și eu mă aflai iarăși pe puntea de comandă, văzui crucișătoarele noastre, cam la o depărtare de 200 metri de noi și îndărătul lor grosul florii. Va urma.