Evenimentul, iulie-septembrie 1904 (Anul 12, nr. 113-187)

1904-09-26 / nr. 184

REDACȚIA­ ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 IAȘI Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani Soarele 1. a. 20 Luni—M. Eustațiu 6.10 5.15 21 Marți—Ap. Condrat 6.19 5.50 22 Mercuri—M. Foca­șu 1 6 21 5.49 Rockefeller „Voința“ & Sturdza De cînd “Voința Națională“ nu mai are director pe d. Zmintilâ Bratianu, se poate zice fără exagerare că deși d. Zmintilă a plecat, totuși zminteala a rămas, domnește, tronează la foaia oficioasă li­berală, mai rău ca înainte. De­sigur că asta nu poate fi cauza decît, că „în lipsa di­rectorului“,cum zice“ Voința“, „vre-un scriitor hunhuz“, cum zice tot,„ Voința“,„în necunoș­­tință de materie“, s’a apucat să scrie„în mărginirea lui spe­cifică“, despre o chestie pe care e nevoit să o expună rău, fiind­că o cunoaște rău. Și cum „Voința“ găsește cu cale să se lege într’un ar­ticol de fond de atitudinea pe care au avut-o conservatorii și în special pe care o are „Evenimentul“, vom răspun­de pe scurt, pe cît permite cadrul unui articol rezervîn­­du-ne dreptul de a reveni în altă zi asupra acestei chestii. Negreșit, că ar fi o naivi­tate din partea noastră, ca, după atîtea probe de groso­lănii și de rea credință în discuție, pe cari le-a dat Vo­ința, să mai cerem de la ea urbanitate și bună credință; de aceea ne vom mărgini a expune pe scurt lucrurile fără a prea lua în serios pe foaia specialistă în falsificări. Toată lumea, care a urmă­rit evenimentele politice din ultimii ani, știe că liberalii au dus țara pînă la margi­nea prăpastiei. Se mai știe iar că partidul conservator, chemat să salveze țara, a cău­tat, în dorința lui de a face bine statului fară a jefui pe funcționari, pensionari, mili­tari, ceferiști etc. etc., a căutat mijloacele necesare pentru a face față nevoilor In aceste momente se oferea un cumpărător al terenurilor petrolifere ale Statului. Dar cum partidul conservator do­rea să aibă pentru țară un cît mai mare folos, învoiala nu s’a făcut. La a doua pre­zentare a lui Rockeller, care în acest timp studiase prin oamenii săi bogățiile de pe­trol ale țărei, condițiile în­­dulcidu-se, și mărindu-se în folosul nostru, se proecta a­­nularea acestor terenuri că­­tră „Standard Oil“, singura societate, care putea să ex­tragă repede și în cantități colosale bogățiile ce aveau să contribue în parte la echi­librarea bugetului. Dacă această combinație ar fi reușit atunci toate enorme­le întinderi cu surse de pe­trol ce posedă statul ar fi fost puse în valoare, s’ar fi smuls din sinul pămîntului bogății­le colosale ce zac acolo și statul nostru, prin taxele ce ar fi încasat, ar fi făcut față ce­lor mai mari exigențe, și în­treaga noastră viață econo­mică s’ar fi resimțit de acesta bogăție. Dar acest noroc nu se pu­tea să-l aibă țara noastră, căci nefastul Sturdza veghea. Toate haimanalele, au fost adunate, ca să protesteze, să facă gură*). îndărătul acestor manechini care se agitau, erau interesele germane, era Disconio, socie­tatea în care personagii sus puse din Romînia aveau an­gajate capitaluri mari, era Sturdza misitul, care se agita și agita pe cei din jurul seu, ca un isteric , erau toți acei cari trag foloase din coman­­dele de tunuri, din conversi­unile de împrumuturi, și din nevoile urgente ale țarei, e­­rau trădătorii de azi cari luptă și acuma din răsputeri ca ger­manii și numai germanii să aibă mîna liberă“ în între­prinderile industriale ; iar în fruntea lor sta Sturdza, care nu se silește nici azi a ordona justiției, prin discursul ce a ținut la Buștenari, ca să îm­piedice sub ori­ce formă in­trarea americanilor în comer­­ciul român. Vom reveni.—P. Iuți­ să răspundă „Observatorul“ cu data de astă­zi, cuprinde, la informații, următoarele „Țara“ somează ziarele liberale să publice : 1) Raportul procurorului ge­neral de Iași, d. N. Leonescu, adre­sat ministrului de justiție cu privire la răscoalele din Vaslui; 2) Rapor­tul d-lui inspector general adminis­trativ Gogu Negulescu, locțiitor de secretar general, adresat ministrului de interne; 3) Raportul d-lui Gh Săndulescu, prefectul poliției de Iași adresat aceluiași ministru, tot in a­ceași chestiune. Din parte­ ne declarăm că am pu­­blica bucuros toate aceste trei docu­mente privitoare la recentele răscoale numai dacă am reuși să ni le pro­curăm. Nu vedem ce ne-ar putea re­ține să dăm publicității rapoartele da­torite unor înalte persoane oficiale și care cu siguranță au avut grijă să nu înregistreze de­cît fapte bine con­trolate"". Ținem să spunem Observatorului și aceasta fără a supără pe confrații *). Dovadă de cît de ridicolă era campa­nia și cei cari o duceau,, este că unul din avocați, d. F., neștiind ce vină să mai găseas­că în sarcina lui Rokefeller a exclamat la o întrunire de protestare din Ploești: — Ce face trădătorul guvern conservator­i­lor ? ! Nimic ! Rockefeller, se plimbă la șosea ; guvernul tace ! Rockefeller se duce la hotel, guvernul tace II Rockefeller apare în loje la teatru : guvernul tace III Iată d-lor cum ni se trădează țara I 10 toaH—Seria II Anul XII. XI. 184 DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1904 ■ ¥ 2iax or a^.3@x-v © wt-aî de la, Țara—că somațiunea în chesti­une a fost făcută de ziarul Eveni­mentul și aceasta pentru că noi știind cine sunt vinovații în agitațiile țără­nești, avem cuvinte a crede că acele rapoarte conțin lucruri foarte intere­sante in sarcina administrației libe­rale și a tinerilor generoși din par­tidul colectivist și in special in sarci­na d-lui Const. Stere. Graba ce pune Observatorul in a releva, somațiunea in­ chestiune precum și declarația că „ar fi gata să facă a­­cele publicațiuni dacă s’ar putea pune in posesiunea rapoartelor ‘ dovedește că bătrînii liberali cred că se impune a se face lumină complectă in această afacere, cu riscul de a displăcea so­cialiștilor din partid. Fraza „nu vedem ce ne-ar putea reține să dăm publicității rapoarte datorite unor înalte persoane oficia­le și care cu siguranță au avut gri­ja să nu Înregistreze de­cât fapte bi­ne controlate “ însamnă clar că Obser­vatorul dorește să se facă publicare . Va satisface Vo­ința Națională do­rința Observatorului ? Ne îndoim și iarăși avem cuvinte puternice spre ne exprima îndoiala. Or poate că Ob­servatorul va face el de marșele nece­sare spre a obține rapoartele in ches­tiune ? E tot ce dorim și cu atît mai frumos pentru confrații de la ziarul d-lui Epurescu că vor face ceea ce Voința Națională a refuzat să facă în­ urma unor repetate somațiuni ale noastre.* * * In legătură cu cele de mai sus vom adăoga, ca răspuns la pestelele prin care „Voința cearcă să arate că liberalii Butman n’a lucrat în folosu­ d-lui C. Stere și al partidului liberal, că nu vom răspunde nu vom lua în seamă sofis­mele și falsificările organu­lui colectivist, pînă ce nu va răspunde la somațiile ce i le facem de cîte­va zile în­coace. înțelegem ca „Voința“, în calitate de babă care se res­pectă, să facă pe surda, dar să se mai facă și că nu vede asta este prea­ prea. Sau poa­te „Voința“ căutînd paie în ochii noștri, nu mai vede de brrna ce are în ochii ei. Debandada liberală — Neînțelegeri și certe între colectiviști­­ înregistrăm mai jos o serie de fapte absolut sigure în privința situ­ațiunei partidului liberal, urmînd ca altă dată să tragem concluziile fap­telor importante care se petrec în lagărul colectivist. Guvernul liberal a reușit să în­cheie convenția comercială cu Ger­mania și ea urmează să fie pusă n aplicare pe ziua de 1 Decembrie Prin această convenție nu se ob­ține foloase pentru Romînia de­cît pentru petroleu și vite dar nu și pen­­tru cereale. Seziunea Extra­ ordinara Guvernul se gîndește la convoca­rea unei seziuni extra­ ordinare întru cît se teme că s’ar întîrzia cu mult votarea convențiunei, căci prin des­chiderea seziunei ordinare la 15 Noembrie, formalitățile de deschide­re, alegerea biroului și discuția la mesagiu, ar face ca votarea pănă la ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6 luni­­ 2 lei pe 3 lani 6 lei In străinătate pe un an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame 50 bani r indul Soarele r. a. 23 Joi—7. Sf. loan B. “6.22 5.47 24 Vineri—Mart Tecla 6 23 5.45 25 Sâmbătă—C.Eufrosins 6.24 5.43 1 Decembrie, a convențiunei să fie cu neputință. Folosindu-se de această chestiu­ne, liberalii se gîndesc la o rema­niere care să se facă înainte de se­siunea extra­ordinară și prin acest mijloc vor să afle dacă­ M. S. Rege­le le va încredința prezidarea alege­rilor generale Remanierea Prin noua remaniere, liberalii urmă­resc împacarea tuturor elementelor In acst caz ar­esi din minister d-nii Porumbaru, Gianni și Stoicescu, și-ar intra în minister un generos, un re­prezentant al ocultei și probabil d Eugen Stătescu. Formula de impacare intre d. Cos­tinescu și ocultă ar fi ca d. Lascar să rămi­e in minister dar majoritatea in consiliul de miniștri s’o aibă oculta Gazet d-lui Stătescu D. Eug. Stătescu nu face nici un se­cret că dorește să revie la ministeru de justiție. Două sunt explicațiile in privința acestei cereri a­l lui Stătescu și a­­nume: d. Stătescu, fiind avocata Olimpicilor și voind să uzeze influ­ența sa asupra magistraților agită din nou posibilitatea unei reveniri la ministerul dreptăței sau că motive din ordin politic 11 silesc a încerca o contrabalansare a unei influențe prea mari, pe care unii ar pute-o e­­xercita in sinul consiliului de miniștri D. Stoicescu amenință D. C. Stoicescu, actualul ministru a domeniilor, nici nu voiește să audă despre o plecare din minister. D-sa amenință că chiar de a doua zi, e și cu prietenii săi, vor face opoziție guvernului. Elementul drapelist minează pe­­ Stoicescu cu rapoartele în privința tulburărilor de la Negrești—care ra­poarte prezintă pe actualul ministru de domenii ca un exploatator al ță­­rănimei precum și cu lipsa de au­toritate a aceluiași personagiu. Toate însă sunt zadarnice căci d Stoicescu, declară pretutindeni că va provoca un mare scandal de va fi silit să plece din minister. Debandada in provincie Dar neînțelegerile și debandada e cu mult mai mare în provincie. In fie­care zi se anunță noi desidențe,ceea ce face ca liberalii să piartla speranța de a putea face alegerile generale. Ast­fel prefectul de Dorohoi, d. Gh- Pilat, a demisionat telegrafic și în chip foarte insultător pentru minis­trul de interne. Ceva mai mult d. Pilat a întrunit 28 de alegători din colegiul I-iu de Dorohoi, care, prin­­tr-un proces-verbal încheiat, declară că vor urma pe d. Pilat în ori­ce chestie politică. Și d. Pilat nu face nici un secret din viitoarea lui atitudine.­­ Voi lucra la alegeri alăturea de prințul Moruzzi, spune d-sa la toți cei cu care se întâlnește. Cum se vede colectiviștii nu stau pe roze și de multă vreme nu a exis­tat o ast­fel de fierbere între libe­rali ca acuma, c­hestia cărților găsite la biserica Bărboi. Dl. Neculai Suțu secretarul consi­liului de miniștri, a tranșat definitiv cu Academia Romînă, chestia cărți­lor găsite la biserica Bărboi din Iași, aparținînd familiei Suțu. După ce acele cărți au fost ridica­te de către dl. Iorga, fără ca să se dea dev­este familiei, care avea drep­tul a fi de față, tratativele între moș­tenitori și Academie au mers cu ma­re anevoa pănă’n prezent cînd dl Sturdza secretarul Academiei în sfi r­ezerviștii. Azi dimineață, au plecat din localitate rezerviștii eliberați din batalionul 4 vânători. La gară au fost conduși de muzica militară în frunte cu toți ofițerii acelui batalion, lei. Regale“, cerînd permisiunea prima­ șit a dat cel de pe urmă răspuns­­ului, de a fotografia familia regala, favorabil părței în drept, acesta-i a refuzat, sub cuvînt că a Academia a oferit suma de 20,000 angajat deja doi fotografi care, vor fotografia familia regală in repetate rînduri. Oare nu cum­va se teme d. Pen­­nescu ca vre­un fotograf malițios să-l prindă în momentul în care va pupa mîna M. S. Regelui ? [Consfătuire. Eri la d. N. Gane, prefectul județului, a avut loc o consfătuire intimă între d-nii Villaeros, prefect de Vaslui, Teohari, prefect de Roman și Clinceni, prefectul jud. Fâlciu. Intre altele s’a discutat și despre cheltuelile făcute cu ocazia vizitei Suveranilor in localitate, care a ajuns pănă acuma la suma de 66 mii lei. Ecouri .Fotografii din Iași și d­l Pen­nescu. Cu ocazia vizitei regale, mai mulți otografi din localitate, chiar și acei care sunt furnizori ai „Curței Sol­iția apei de Pru­t — D. Gane pentru apa de Prut și contrazicerile di­n trecut — Cind am anunțat seria aceasta de ar­ticole spuneam că vom dovedi că colec­tiviștii noștri s’au contrazis de două ori in privința soluțiunei apei de Prut și anume : prima dată, cu ocazia campanile de la 1899, cînd în frun­te cu d. Gane combateau soluția în chestiune, după ce acelaș d. Gane fusese ca primar pentru aceiași so­luție și a doua oară astă­zi cînd re­cunosc că bună apa de Prut după atitudinea nenorocită de la 1899 900. Să facem dovada. Se știe campania deșănțată, pe care au dus-o roșii noștri în contra pro­cetului de alimentare a orașului cu apă de Prut. S’au proectat întruniri in care „poporul revoltat și pe cale de a fi otrăvit" să protesteze cu tă­rie. S’au scris broșuri anodine, dar nu lipsite de patimă. S’au mîzgâlit cele mai abjecte articole de pamflet pe această temă. Toată această cam­panie a fost dusa, inspirată și susți­nută de fostul primar și președinte al Senatului colectivist, domnul­­ Gane, actualul prefect de județ. Sinceritatea d-lui Gane De­sigur, acei, cari au urmat cam­pania, au rămas convinși că domnu Gane era pătruns pănă in măduva oa­selor de adevărul că lașul va fi o­­trăvit, dacă se va adopta proactu aducțiunei apei ozonate de Prut. Prea isbucnise olimpie, fostul președinte al maturului corp, ca să i se poată contesta buna-credință. Domnul Ga­ne, chintesența colectivităței ieșane, trecea drept cel mai iredutibil duș­man al apei de Prut. Neexact. Autorul sau colaborato­rul principal al acestei odioase cam­panii era promotorul propunerei de alimentare a orașului cu apă de Prut Intr’adevăr : In întâiul primariat al domnului Ni­­cu Gane s’a urmărit rezolvirea ches­tiei apei. Intre alte proecte se pro­puse a se aduce apă de la carierile Păun. Lind­ley senior arătă imposi­­bitatea faptului si propuse, la rîndul său, sistemul rezervoarelor pentru culegerea apelor din valea Chrligului. Pe atunci era în floare regretatul M. Tzong, podoaba partidului libe­ral din localitate. Delegat fiind de comună, el se pronunță in contra proeotului W. Linsley senior, căci, zicea el, procetul captărei de la va­lea Cirligului este numai o simplă schiță, care nu poate servi ca bază pentru executarea unei lucrări de al­ta mare importanță. Și propuse e­­insuși o soluție. Textul convențiunei Anume : el recomandă adu­cerea apei de Prut, care să fie distribuită pentru consumație, după ce va fi fost filtrată. Dom­nul N. Gane, primarul orașului, pe baza acestui raport, inches cu domnul D. Monier o con­­vențiune pentru alimentarea o­­rașului Iași cu apă de Prut. La nevoe, vom publica textul a­­celei convențiuni. Concesionarul se obligă a a­­limenta zilnic orașul cu fiOOO m. c. apă de băut adusă din Prut. Costul total al lucrărilor se fixa la 3.300.000 lei. Ce credea d Gane despre apa de Prut se poate vedea din dezbaterile consiliului comunal da la 21 iunie 1874. Răspunzînd unei obiecțiuni a d-lui Cantacuzino in privința propu­nerei de aducțiune apei de la Prut d. Gane spune, citez textual din Ga­zeta oficială : Ce credeau liberalii D. Primar N. Gane. Eu nu am, d-lor, nimic de adaos pe lingă d. Racoviță de olt că restul actual de canalizare rămîne în toată integrita­tea lui ; ... Ci­ pentru apa de Prut eu nu am nici o bănuială în contra ei ; din contra o cred bună și am dovadă că este bună, căci de atltea sute de ani nimine nu s’a plîns în contra ei și nimene n’a suferit din cauza ei; din contra, dacă su cere cine­va și dacă sunt epidemii unde­va sunt la noi, din cauza necurățeniei și a lipsei de apă; dar de la Prut, de la izvorul lui și până la Dunăre î­ ’am auzit că a suferit cine­va din cauza apei. Dar în privința activităței d-lui Gane în această chestiune n’am «firșit acă. 16) Războiul pe mare Memoriile celui mai viteaz căpitan de Torpilor japonez Ororile și eroismele războiu­lui Ruso-Japonez Scriere interzisă de cenzura rusă Goana după restul echipajului Intre acestea vasul începea să se cufunde și de nu l-ar fi reținut al meu, desigur că se adincea mult mai iute. Socotit, că voi sili pe coman­dant să se predea, sau îl voi lua cu forța prizonier și ast­fel ne îngră­mădirăm cu tesacele și revolverele co­­borlnd treapta de din dos. Moartea unui subofițer Abia trecusem de prima încovăie­­tură și-mi trecură pe lângă cap două gloanțe de revolver, care se înfip­­seră în perete. Descărcai instinctiv re­volverul în jos, fără să văd ceva și făcînd o săritură îndărăt dădui de un cadavru. Oamenii se repeziră în aceiași di­recție, apoi ușa cabinei fu spartă pe dinăuntru, fără să se fi putut ve­dea, cine se afla acolo. Cel mai vechiu subofițer se repezi orbește ca un sălbatec pe ușa deschisă și căzu imediat, în fața noastră, cu tinda sfărîmată. Lupta din cabine se aflam într’o situație cam ne­plăcută, căci nu era posibil, în spa­țiul cel îngustat prin scară, să fie miște mai mulți și fiind-că se cobo­ram unul după altul, cei dinăuntru puteau să-i culce fără nici o greu­tate la pămint. Ne mărginirăm deci a împușca in acea parte și cîrmaciul meu pornind cu 10 oameni, pe puntea observato­rului, sparse acoperemintul cabinei, dînd ordin să se împuște de sus în jos..Rușii firește că fură nevoiți să iasă, ca unii, ce desigur voiau să-și cruțe spinarea. Pe lingă aceasta, gă­tiseră munițiunile și focul lor încet. Atunci am înaintat, avînd lingă mine pe fochistul cel cu ciocanul de a­­ramă și despre care am vorbit deja Moartea comandantului rus. Abia sosisem pe partea de jos scării și se repezi asupră-mi o ara­­tare cu sabia scoasă. I-am apucat însă înainte și-i dădui una peste cap de-i ajunse ; el căzu fără să se mai ridice. După cum am constatat mai tîrziu, era comandantul. Dintre cei­lalți am ucis vre-o 6 și ultimii, doi mateloți ușor răniți, se predară." Rușii vor să-și arunce vasul In ast­fel de ocazii devii de alt­fel așa de setos de sînge, că-ți pare cu adevarat rău, cînd nu mai dai de vre-o piedecă și că toți sunt morți sau făcuți prisonieri. Așa, noi cînd am isprăvit treaba, observarăm abia, că o mîntuisem la timp, căci tocmai atunci stingherisem pe voi­nici, să arunce torpilorul în aer, fi­rește împreună cu noi. Pe fundul vasului se mai găseau cartușe de dinamită și o grămadă de alte munițiuni, printre care și două capete de torpilă. Era să fie o sur­priză plăcută Sunt bani sau documente ? Am mai căutat prin dulapurile ca­binei și prin biroul comandantului, pe care bine înțeles le-am deschis în grabă, doar vom găsi hărții se­crete, reglemente sau bani. Deodată, mașinistrul meu, ne strigă de pe cu­vertă, că vasul se afundă și a tre­buit să ne urcăm cît mai iute pe Acazuki“, spre a-1 desprinde. Luai ce putui și ne aruncarăm pe cu­­vertă. Scufundarea torpilorului rusesc să îngrozii. Nu mai era vreme Vasul inimic abea se mai vedea pe suprafața apei și tîra de funii așa fel pe „Acazuki* într-o parte, încît păru, că vra să se răstoarne. Intr-o clipă furăm pe bord. După două, trei lovituri de secure, funiile fură tăiate, iar „Akazuki" se ridică la loc, pe cînd Rusul se scufundă repede, aproape în direcțiunea verti­cală. Cind dispăru coverta sub apă, oa­menii mei li urată călătorie bună, urare la care mă asociai cu trufie cu­ îmi lua gura. Mă bucură cu deosebire, că băie­tanul meu cel șiret, de îndată ce am prins torpilorul inimic, dădu jos ban­­diera de comandă și pavilionul, lu­­îndu-le cu sine, ceia ce eu însu­mi uitasem. Cîte­va ore mai tîrziu, cind dădui ordin să se servească masa echipa­jului și luam și eu ceva, se ivi de­odată rînjind cu cele două trofee în mîni. Cît a ținut lupta ? Acum, cînd recitesc descrierea a­­cestei lupte, îmi face impresia, că ar fi ținut cine știe cît și cu toate acestea abia o fi ținut un sfert de oră. Firește ca dintre noi nu s-a uitat nici unul la ceasornic, dar dacă so­­cot fie­care răstimp de la prima luptă de artilerie pănă la acățare, de la apățare pănă la lupta din cabina co­mandantului și de la acesta pănă la cufundare, atunci fie­care a luat nu­mai un interval de timp forte mic și deci tot timpul strecurat a ținut, precum am spus, cel mult un sfert de oră și poate chiar mai puțin. O primejdia neobservată După ce dispăruse inimicul și eu mă aflai iarăși pe puntea de co­mandă, văzui crucișătoarele noastre, cam la o depărtare de 200 metri de noi și îndărătul lor grosul florii. Va urma.

Next