Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294)

1904-12-08 / nr. 243

REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 IAȘI Apare în toate zilele de la oru Un număr Țechin 30 bani Soarele 6 Luni—Sf. Nicolae _ 7 Marți—P. Ambrosi« 8 Mercuri—Cuv. Patapie B. a. . 7.49 4.87 7.50 4.37 7.51 4.37 uss&amm« 10 bani—Seria II Anul XII. Ro. 243 MARȚI 8 DECEMBRIE 1904 n­eggl Kgj £ K­ H^^ SI«» BgigB HH mmh ^HKjMpjm *&*» hm HIH HW ■1 'am Wm H « p WB ip H Wm H B ii I §B B i M m JpL^aj mm j^U-g~Jig _Jpu "pL Jpf, JBL W J^fL JHL «11» ^HL Ziar coziservatoz In astă-se­ară la ora 9 ami­cul nostru d-l­­ Lascar Antoniu, va vorbi la clubul conservator despre „Holul social al partidu­lui conservator 1i. NU SE REtrAG Da , liberalii nu se retrag. Rolu lor politic nu e îndeplini. Veniți la putere prin încrederea țării, ei se tac forte de a ținea puterea pănă cînd.. Aici e aici 1 ...a) pănă cînd domnul Dimitrie A Sturdza va îndeplini suta de ani! Perfect adevărat ! Liberalii au a re­învia epoca patriarhilor din biblie, cînd oamenii trăiau cu sutele de ani, ca în poveste. Pe atunci trăiau uri­așii, strămoșii liberalilor de astăzi, cari și ei au făcut și fac operă de... giganți. Operă de gigant e asta, a de­clara că forța productivă a țării Ro­­mînești e numai de 218 jum. milioa­ne lei, a-ți întocmi un budget pe a­­ceasta sumă, care să fie întrecută la venituri de a doua zi, și de a treia zi la cheltueli. Financiari giganți s’au arătat liberalii, care rupînd pînea de la gura cetițanului, a îmbogățit bud­getul, sărăcind țara. Pentru desamă­­girea acestei opere de însănătoșare fiscală, trebue ca dl Sturdza să mai trăiască 26 ani, cît regimul liberal din Ungaria, pentru ca să-și vadă cu ochii lui peirea neamului, ca și Si­meon bătrînul, care a trăit să apuce vremurile Mesiei. Multe domnii lungi au fost în țări­le Romîne! Fost­a domnia lui Vla­dislav Basarab, a lui Ștefan Vodă, a lui Alexandru cel Bun, a lui Brân­­coveanu etc. Lungă va fi și domnia fericită a lui Vodă Carol. Ce vor fi toate aceste domnii față cu îndelun­gata domnie liberală a fericitului în­tru pomenire patriarh Matusalem Sturdza ! Domnii de pigmei, față de gigantul, de uriașul Sturdza 1 ....b) pănă cînd partidul liberal își va uza toate forțele sale, toată vlaga­­ sa, toată chemarea sa politică. Sunt răi­voitori acei care spun că partidul liberal n’are rezerve puternice­­ pen­tru a umplea golul miniștrilor de azi. Partidul avocaților găsește o pletoră­­ de ministeriabili la justiție în locul exoflcsitului domn Gianni. Partidul­­ ghelirurilor poate scoate o duzină de­­ ministeriabili la domenii în locul po­­­­măduitului domn Stoicescu. Partidul ocultiștilor poate scoate ori și cînd și pe ori­cine destoinic de a lua locul olteanului șiret de la interne , am , înțăles pe dl. V. Lascar, mărul de­­ discordie în partid. In locul exanori­­­­sitului domn Spiru Haret, ministrul­­ extra­școlar, ori­ce profesor liberal cu și fără rost politic, poate îndeplini­­ mai cu succes rolul de ministru de instrucție, într’un sistem desorientat ca cel de astăzi Ce să mai zicem de generalii pen­sionari pentru ministerul de răsboi. D-l Sturza a uitat de mult să și in É­ealece, necum să conducă un depar­­­­tament ca cel de războiu, unde ho­tă­rurile și favorurile trebuie să fie mai dihai ca astăzi. Față cu aceste rezerve, partidul liberal mai are încă o solie de înde­­­­plinit: să-și arăte arama tuturor ma­­g­tadorilor săi, căci cu­ a acestora, ce­­ azi stau la cirmă, nu s’a săturat țara. ( ... o) pînă cînd nu vor fi huiduiți de ț țară. Este o vorbă veche care zice­­ că cine cere capătă, dar nici nume e bun nu are, așa și cu liberalii; ei­­ nu se retrag de la putere cu una cu­­ două ; ei preferă să indura toate po­­r­noasele, să-și încaseze toate loviturile , sa vadă toate pornirile contră le și­­ ei tot să se acațere de putere, căci liberalii la putere sunt aracatițe, cărora trebuiește să le desbărneze labele una v cite una pină cind să le dai jos. E o singura cale prin care liberalii au le- le­pădat puterea. Amintiți-vă de 1888­ n scandaluri, bătăi, omoruri chiar­ amin­­­tiți-vă de 1899, de acea strada Enei așa de scumpă amintirei d-lui Sturza Așa și azi, dar va fi altă ocazie și mai mare . Țara, aceasta specta­toare, care pe zi ce trece se desgustă de sim­­olirile ce i se prezintă holiu liberal, va avea prilejul de a-și spune cuvîntul ei de înserare la adresa par­tidului liberal. Și verdictul țării va fi palma cea mai zdravănă, ce o vor primi liberalii... dacă nu cumva, cum e de sperat, nu vor da ei, liberalii bir cu fugiții Ch. Chibănescu i . Cartea unui iar maior Nu știu dacă nu dau prea multă­­ importanță d­lui căpitan Alex. Sturd­za ocupîndu-mă prea des și prea mult de d-sa. Dar ce vreți ? D sa este astă­zi un fel de rara avis, căci, probabil că pentru meritele sale ex­cepționale, între care și acela de a fi scris cartea ce spicuim, i s’a ad­mis a se presenta la examenul de maior înainte de vreme. Așa­dar cartea fiului ministrului de răsboi merită toată atențiunea, cu atît mai mult cu cît fericitul ei autor atinge î n afară de chestiunile pur militare și altele relative la modul cum se învață bună­oară geografia și isto­ria în școlele noastre. Fiul ministru­lui găsește și pe dascălii noștri că nu corespund misiunei lor—că-s proști și-i învață d-sa cum să procedeze pe viitor. Iată cum se exprimă d-sa la pag 20 . ..Cît de greu este de a învăța sol­daților geografia țărei care se cere. De ce? Fiind­ că apucăm lucrul în mod greșit așa cum s’a apucat das­călii noștri să nu l învețe pe noi“. „Din nenorocire, în toate școlile se procedează cu totul greșit și în pri­vința istoriei. Nu cifre. Fapte : Școalele, spitalurile, prescripții veteri­nare, plugurile de fier, drumuri de fier, drumuri, șosele, poduri, vapoa­re, armata, răsboiul; cu aceste noți­uni putem face ca soldatul să pricea­pă cu timpul istoria modernă a ță­rei,, progresele ei, vrednicia neamului nostru“. Auziți d domnilor Velea, Constan­­tinescu, Costin să învățați de la d-nn căpitan Sturdza că nu ați apucat bine lucrul. Eși din mor­mint nemuritorule Co­bîlcescu și cetește rândurile care-ți contesta astă­zi ori­ce valoare. Luați aminte și de domnilor Xenopol, Riș- Canu, Neculae Iorga și d ta domniile Radu­ Vasiliu și învățați de la fiul d-lui ministru de răsboi cum se pre­dă istoria : Prescripțiile veterinare, domnilor­­ cu aceste noțiuni se poate pricepe istoria modernă a țărei, pro­gresele ei și vrednicia neamului . Cine oare a fost profesorul de isto­rie al d-lui căpitan Sturdza și ce prescripții veterinare i­a aplicat de vine d-lui astă­zi și le prescrie ca mijloc de a ne da seamă de vredni­cia neamului ? Ei, domnule autor, noi ne cunoaștem vrednicia neamu­lui și am învațat faptele mari ale Voevozilor noștri trecuți ca și pe ace­lea ale Regelui Carol fără ajutorul vre­unui veterinar. Dar se vede că d-ta nu ești din neamul nostru, căci vrednicia d-­e o constatăm astă­zi cînd ne vorbești de „atențiunea do­­bitocească“ și cînd crezi că în nea­mul nostru s’ar găsi și oameni care să îmbrace cămașa cu bumbii dinapoi."] . Dar scopul autorului de a reforma,­­ odată cu armata, Întreaga țară cu 3 toate ale ei, reesă și din faptul că­­ recomandă tuturor învățătorilor a a­­plica elevilor metodul exercițiilor men­tale prerogative găsit de d-sa. 3 Apoi d-sa, nu enciclopedica sa operi - luptă și pentru limba noastră mater­­­­nă și apare ca un dușman Inrerșu­­­­­­nat al străinismelor : „Este timp de a curăți, In­­ fine, i graiul nostru de cuvinte stratine care ne înstrăinează pe noi inimei poporu­lui“ (pag. 40). . Și mai departe . ..Ne trebue un­­ cap sănătos și facultatea de a ne rosti cu cuvinte simple, puține și ro­­­mânești“ etc. Ca să vedeți acum ce fel pune in aplicare autorul aceste frumoase prin­cipii, să cităm o serie de cuvinte­­ „românești“ pe care d-sa le întrebu­ințează ca o profesiune demnă de ho­­tărirea ce și-a luat : Iată, prezervează, tratează, aspiranți, ocasiune, ambele, suspect, rutinier, com­­­­bina, executa, exemplu, (pag. 28) ge­­nistice, complecte, memoria, progresi­­vitatea, perfecționate, destins, simultan, deja, semnalat consecvent etc. (pag. 29) .Cum vedeți mai bine de 20 cuvin­te in două pagini și încă nu le-am citat pe toate. Ceia ce ie mai curios însă e faptul că autorul, la sfârșitul cărței sale, dă o listă de cuvinte stră­ine ce trebuesc scoase din cărțile și regulamentele militare, iar printre a­­cele cuvinte sunt cuprinse și acestea citate de noi și o mulțime altele de care se servește in cartea sa la fie­­care pas. Exemplu de mai mare in­consequent nu se poate. Trebue să iertăm, însă ce-i drept, d-lui căpitan Sturza inconsequența sa căci d-sa, neștiind bine românește, cu greu și-a putut da seamă de cuvin­tele ce trebuesc înlăturate ca streine dar nu-i putem erta îndrăzneala de a fi criticat tot, atunci cînd d-sa știe atît de puțin. Prin urmare opera d-lui căpitan Sturza, departe de a corespunde sco­pului unei ast­fel de scrieri, a cores­puns unui scop practic și personal căci pe această lucrare s'a întemeiat tatăl cînd a insistat pentru dispensa de stagiu a fiului. La urma urmei, dacă acest fapt nu ar constitui mai mult de­cit un hazic și o protecțiune pe care un pă­rinte iubitor este obligat să le ob­țină pentru copilul său , dacă faptul nu ar avea altă urmare de­cît o ma­torie nemeritată, poate că s’ar putea trece cu vederea. Dar cartea aceasta s’a răspîndit în armată și d­l căpitan Sturza, convins de menirea sa pe a­­cest pămînt, ne amenința că ea e destinată a fi pusă cînd­va și în mina soldaților. Aci e însă adevăratul pe­ricol că­ci pe lingă cele ce am arătat pînă acuma, soldații vor mai ceti și lucruri ca acestea : „Intr’adevăr personalitatea instruc­torului este pusă prin îngrijirea su­periorului pe un piedestal, dindu-i-se un galon, un titlu și o putere disci­plinară care impune ; dar autoritatea legală nu impune tuturor deopotrivă și pretutindenea ; autoritatea princi­pală, într’o armată modernă este au­toritatea personală; superiorul care­­ [UNK] nu o posedă s’a suit pe un piedestal­­ șubred care se va cutremura la su­­­netul trîmbițelor răsboiului* (pag 34). I­ar la pag 40 : „entusiasmul nu se poate afuma sau marina pentru a fi servit la nevoie. Asemenea entusiasm < marinat, dar fără gust sunt defini­­­­țiile etc­. Vanitatea autorilor este mama a­­cestor definițiuni, nu știința și nici convingerea lor patriotică sau mo­rală etc.­­ Teoriile acestea ale personalităței , pusă pe un piedestal cu galon, care­­ se cutremură la sunetul trîmbițelor vinegreta aceasta de autorități legale, principale și personale combinate cu entusiasmul afumat sau marinat de vanitatea mamă etc. vor produce de­sigur in mintea nenorocitului soldat ce le ar ceti o stare de spirit care va face de­sigur să îmbrace cămașa cu bumbii la spate. Iată pentru ce partea d-lui căpitan Sturza se periculoasă fără a fi de nici un folos. Și nu am dat la lu­mină de­cit foarte puține din exem­plele de îndrăzneală, înfumurare, ig­noranța și incoderența totală de care se plină opera „fiului lui Papa“ cum il numește „Adevărul“. A. S Manifestarea tarei Grandioasa întrunire publică­ ți­­nută de partidul conservator In ca­pitală, ai arătat cit de mare este pu­terea partidului nostru, și de ce enormă desfășurare de forțe disci­plinare pot dispune la un moment dat amicii și fruntașii noștri. Caldele,m­uflicstr&t*Ie cuvântări ce s’au rostit, au fost o adevărată ali­nare, pentru cetățenii adunați acolo, căci ei vedeau în discursurile pline de miez și de iubire de țară, fugă­­duiala solemnă că liberalii vor fi nevoiți să plece și că vor pleca în prriod de la putere din cauza cu­rentului ce s’a format în țară, îm­potriva lor. Intr’adevăr, nici odată încă nu s’a mai văzut o așa colosală afluen­tă de lume, la*? întrunirile publice din capitală: se părea că, tot ce capitala țărei are mai de seamă își dăduse întîlnire aci pentru a acla­ma cuvîntul bun, cuvintele libera­toare pe cari ei le adresau bărbații noștri de frunte. Era o mare de capete, o mare care nu aștepta decit un suflu mai energic, pentru a-și ridica valurile sale uriașe, în stare de a prăbuși pe cei de la crimă. Dar totul s’a pe­trecut în liniște, d-nii Ionel Gră­­dișteanu, M. G. Cantacuzino, D. T. Agaieti, I. Brătescu, general Laho­vary, T­he­lenesen și Gh. Gr. Can­­tacuzino, au înălțat sufletele celor din sală la nivelul lor și ai elec­trizat mulțimea din sală <­etățenii capitalei s’au despărțit n urma înțeleptelor sfaturi ale ve­neratului nostru șef, dncind cu ei convingerea ca partidul nostru n’are nevoe de frământări violente spre veni la putere. Anul blestemat pentru partidul Conservator ieșan își urmează prea încet cursul, și aproape să expire, el tot cere jertfe. După unul, din cei mai devotați, din cei mai constanți prietini, se duce, coboară în mor­­mint, lăsînd îndoliată și îndurerată f­amilie nenorocită, provocind lacrima și regrete prietinilor îndurerați. Dim. Andrei Fărcășanu s’a stins ori, după o lungă și crudă boală. S’a stins în mod liniștit, încet, fără suferinți, într’un delir de ceasuri, unde între cuvintele fără șir, se putea desprinde lucruri care priveau dra­gostea nemărginită pe care o avea pentru cei doi copii, astă­zi îndoliați. Acel ce dispare era dintre acei oameni al căror țel insamnă munca și drumul drept al vieței. Nimic nu putea să-l deturneze de la acea fran­­cheță, care i-a cauzat une­ori nea­­junsuri, dar l’a asigurat în schimb de prietinia necondiționată a acelora care știu să aprecieze acest dar al caracterului omenesc, de care atât de puțini știu să dea dovadă. _____ N’a fost din rândul celor care ocu­pau locurile prime, a fost din mulți­mea celora care prin munca și devota­mentul lor creiază piedestalul de gra­nit al partidelor,—ei remănând vecinii necunoscuți. A fost­ din rândul celor care formează literele mici din căr­țile­ partidelor istorice, fără rlvnire spre locurile prime și cu toate aceste mize­rabila politică din provincie nu l’a scutit de multe atacuri. Dar el s’a simțit onorat de aceste atacuri, căci era singura răsplata pe care o putea aștepta de la adversarii, in condițiu­nele in care se dau luptele la noi pentru”"devotamentul către partidul din care făcea parte. Partidul,, conservator J și* redacția Evenimentului­,depun o lacrimă pe mormântul ce se­­ deschide pentru a înghiți un scump și devotat prieten și roagă familia indoliată­ să primea­scă expresiunea celor mai sincere con­doleanțe. 4» ** Corpul nefericitului Dim. Andrei Fărcășanu a fost depus la paraclisu de la Spitalul Sf. Spiridon, de sea­ră la ora 5 va fi transportat și depus­ă biserica de la cimitirul Eternitatea și inmormântarea va avea loc joi la ora 3 d. a. Cum se pregătește oculta de luptă Amănunte interesante. Zvonul care a & circulat Simbătă prin Capitală și Duminică prin Iași că Mercuri se va decide­ de soarta guvernului, in sensul că lupta dintre culise va cada locul luptei pe față și in plin­ parlament, se adeverește în­tocmai. Ziua de Mercuri, în afară de intimplare extra­ordinară, ceea ce nu pare cu putință in starea actuală de lucruri—va Însemna demisiunea președinților Camerei și a Senatului, declarațiuni importante din partea d-lor Brătianu și Sturza. Oculta a pornit la luptă definitivă. Ea își numără partizanii, ia măsuri ca să se asigure de concursul lor ne­condiționat și aceste măsuri dovedesc că ea nu-i tocmai sigură de succes Partizani cu distanța Cea mai caracteristică din toate și care arată elt de ingrijorată e­xculta și în special d. Ionel Brătianu este modalitatea prin care d. Brătianu re­crutează partizanii. Acestora nu le pare suficiente mijloacele de presiune de care dispune, nu se încred în in­­luența pe care în mod normal o e­­xercitâ intr’un partid acel care re­prezintă tradiția și vremurile de glo­be ale partidului. Ei recurg la mij­oace extra­ordinare și anume d. Io­nel Brătianu cere prietenilor săi și acelor care se declară partizanii O­cultei să se înscrie în lista d-sale și să iscălească că-l urmează întocmai. ). Brătianu inaugurează deci siste­mul partizanilor cu cistanță ! Dar in afară de partea ridicolă a lucrurilor, nu înscenarea In chestiune se dega­jază și o parte serioasă. Se dă lupta întărită pentru șefia d-lui Brătianu. Rolul cadrelor Vechi D. Dim. Sturdza se arată dirj, dar­­ nu­ Costinescu și Lascar se arată foarte îngrijiți. D lor și In special d. Costinescu a relevat lipsa de con­curs serios al acestora. Cadrele vechi sunt elementele partidului liberal, crescute la școala lui Ioan Brătianu al căror ideal politic se rezumă in upta pentru a fi și rămînea la pute­re Odinioară deputații din această grupare erau contra­r lui Lascar fiind ABONAMENTUL Pe an­ui 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 lan! 6 lei la străinătate pe an an 30 lei Anin­ ei­uri, inserții și reclame 50 bani rîndul Soarele 9 Joi—Z#m. St. Ana 10 Vineri—M.Mina și Er. ll^Sâmb.—O. Daniil st. K. I A. rrsr 7.51 439 7.52 4.39 că vedeau un pericol pentru partid și lupta electorală, in reformele admi­nistrative ale actualului ministru de interne. Astă­zi ei sunt contra ocul­tei fiind-că li se pare că aceștia a­­menință remînerea la putere. D. Sturdza pentru luptă Părerea generală este că sub nici un chip liberalii nu continuă guver­nare. Cei mai optimiști liberali speră că d. Sturdza o va duce până la Fe­bruarie și că ’n acest interval va cău­ta să arate ocultei că grosul partidu­lui liberal se cu d sa. Alegerile ge­nerale însă nu vor fi prezidate de liberali și hotărîrea d-lui Sturdza de a lupta nu urmărește alt scop de­cit acel de a arăta tuturor că d-sa este șeful real al partidului. G. D. ȘELIBAN Con­sul Meseriașilor in Chestiune­a a 15-a, concurența, statului. Asupra a­cestui punct con­gresul decide: 1) In închisori, con­damnații de penitenciare sa se în­deletnicească numai cu meșteșuguri pur manuale înlăturându se ori­ce mașini. Produsele să nu se mai pună la comerciu și meseriile în peniten­ciare să se împartă în așa fel ca produsele lor să satisfacă numai necesitățile condamnaților din pe­nitenciare. 2) In atelierele de con­­fecțiuni militare să nu se primească nici o comandă particulară. 3) In atelierele de pe lângă școalele ele­mentare de meserii, acestea să se suprime, rămânând pentru teorie numai, iar elevii să facă practică prin atelierele particulare. Acest disident cuprinde 3 disposi­­țiuni diferite unele de altele și care trebuia să fie discutate cu totul sepa­rat unul de altul. Ceia­ ce n’a făcut congresul, vom face-o noi. Primul aliniat relativ la penitenci­are e greșit pentru că casele de în­chisoare sunt în multe cazuri corec­­ționale, iar societatea nu are interesul scoate din închisoare un criminal mai rafinat și mai crud. Din contra societatea are și interesul și datoria corecționa (corige) pe arestat și dacă e posibil să-i dea și o meserie la vndămină pentru­­­na cind pără­sind Închisoarea va intra in societate ca membru al ei. E de datoria societății să se g­ă­­deasca la starea sufletească a acestor nenorociți, care stind la închisoare să abrutisază, devin sălbatici și deci, cu atât mai periculoși cînd vor fi puși Ia libertate. Sunt interese de ordine socială, care primează pe acele ale meseriașilor și deci soluția dată de congres în această chestiune e greșită. Noi credem toc­mai din contra, ca închisorile ar tre­­bui să devină niște adevărate ateliere □ care meseria să fie Învățată cit mai bine, ast­fel ca condamnatul să ajungă n mijlocul societăței după terminarea osândei, un om folositor, nu un pe­riculos criminal. Nu pledăm causa criminalităței, ci pe acea a umanităței. Produsele atelierelor din penitenci­are să fie date comerciului, nu con­sumatorilor. Aceasta însă numai în cazul cînd acele produse nu sunt ne­cesare însuși administrației peniten­ciarelor. In chestiunea a doua, atelierele de confecții militare, congresul are por­­echi dreptate. Dacă pentru trebuin­țele armatei nu se cumpără de pe FOITA ZI­ARULUI EVENIMENTUL r In­vățămîntul primar LA ROMANI In afara, da © reglat Din acest punct de vedere, Româ­­nii stau cel mai rău, căci după un tablou al știutorilor de carte socotit la mia de locuitori, dă: Germani 629 la mie Unguri 557 ,­­ Slovaci 527 „ „ Croați 477 „ , Slrbi 319 „ „ Romîni alia 144 ,, „ Și în Transilvania Rominul se lup­tă cu nevoile, cu distanța și mai ales cu sărăciile școalei confesionale și de stat.In privința școalelor avem urmă­toarele statistice: In Transilvania Romînii sunt uniți și neuniți. Direcțiunea școalelor atîr­nina­te biserica și ele se împart au pe diacese adică episcopate. Greco-catolici in 4 diacese (Blaj, Gherla, Lugoși și Oradia mare) au 1295 școli primare. Greco-Orientali, în 3 diacese (Si­biu, Arad și Caransebeș) au 1990 școale primare, la care mai trebue a­­dăugate încă 69 școli comunale, 193 grănițărești și 440 de stat, adică 702 școli primare. Total 3285 școli sau mai drept 3987 școli primare în total. La aceste școli funcționează: Greco Orientali 1866 învățători­­ nou definitivi Greco-Catolici 1283 învățători 3149 învățători Pentru prepararea acestui corp di­dactic slujesc 6 școli normale, la A­­rad, Caransebeș, Sibiu (Greco-orien­­tali) Blaj, Gherla și Oradia mare (Gr. Catolici. Pentru toate aceste școli avem co­pii în vârsta de școală cifra de 400000 din care 234065 ortodoxi, 168935 gre­­co -catolici. Din aceștia urmează la școală ci­­ fra de 200000 copii, din care groco­­orientali 127072; greco-catolici 73000. Proporția dar se menține aproape ca la noi, căci la noi din o populație școlară de 850,000 copii cu circa 6000 învățători, frecventează cam 620,000 regulat, adică 47*/o> la Ardeleni la o populație școlară de 400,000 copii cu cifra 3700 dăscăli, frecvența este de 200,000 de copii, adică 50*/o­ Pentru școala primară se cheltu­­ește 3110370 coroane, cu mult mai puțin in proporție ca la noi unde avem cifra de 10 milioane pentru învăț, primar; salarul in mediu e mai mic in Ardeal sub 600 coroane pe an, iar la noi e de 1100 lei pe an. In schimb viața acolo e relativ mai­eftină și economia casnică mai răs­­pindită. Și cînd ne gîndim că frații noștri susțin cu atîtea greutăți învățămin­­tul primar confesional, că au a mai suporta dările pentru întreținerea școalelor de stat, cheltuelele cultu­lui, nu ne mirăm dacă puterea lor de rezistență e așa de mare !... Ei au multe școli primare față cu po­pulația școlară ; în mediat ar veni la ei 63 elevi de Învățător, iar la noi ar veni 66 elevi. Această scădere da procent vine de acolo că se Intim­plă In acelaș sat o școală de stat, care e aproape pustiu, dar salarul merge, și alăturea școala confesio­nală ce geme de copii. Și școli de acestea sunt peste 610 la toți ro­­mânii, a căror haralele tot ei le poar­tă !... E înălțător tabloul ce ni-1 des­fășoară școalele primare ardelenești. Sacrificiile sunt enorme și băncile populare nu uită a veni în ajutorul Învățămîntului (cele 91 bănci popu­lare ardelenești dau ajutor anual cul­­turei pănă la 100,000 coroane) iar Înalții prelați la moartea lor ca și marii patrioți lasă fonduri pentru creări de școli. II­. Bucovina. Trecind de la Ro­­mânii supuși regatului Ungar la acei supuși monarhiei Austriace, adică la Romînii din Bucovina—lucrurile se schimbă cu totul. Bucovina e leagă­nul romînismului pentru noi Moldo­venii; aicea s’a făcut descălecatul lui Dragoș și Bogdan, aicea a fost 200 ani prima capitală a Voevozilor Moldovei de la 1852—1564. De Bu­covina ni se leagă cele mai vechi a­­mintiri de viață la Moldoveni; epo­ca eroică a istoriei Moldovei de Bu­covina e legată­ acolo la Putna e mormântul lui Ștefan cel Mare 1... Iată de ce interesul e foarte mare pentru mișcarea elementului româ­­nesc din Bucovina. In 1890 Buco­vina avea o populație de peste 600000 locuitori, din care Romîni erau 208000 cam 35 la sută, din toată populația De unde pănă la 1896 Romînii re­­presentau majoritatea populației In timp de 30 de ani elementul rutean a început a acapara toate și s’a spo­rit in număr, așa că de la 180,000 In 1869 s’a suit la 270000 In 1890, adi­­ca la o proporție de 46 la sută, res­tul de 20 la sută, formîndu-i Ger­manii, Evreii și Polonii. Din punct de vedere etnic, Româ­­nii din Bucovina sunt amenințați de Ruteni, mai ales in partea de șes, ca unii ce sunt favorizați de politica austriacă In dauna Romînilor. Populația Bucovinei e mai mult rurală și agricolă. In 8 orașe din Bucovina abia trăesc 81000 suflete adică 18 la sută, restul de 520000 locuesc la țară, adică 87 la sută, din acestea găsim romîni la orașe nu­mai 1800 sau 8 la sută, iar la țară trăind 190000 sau 92 la sută. Tota­lul comunelor rurale e de 335. Iată acum starea invățămintului primar. In comunele rurale unde elemen­tul romînesc e în majoritate, școlile sunt mai puține Așa In districtul Suceava și Storojinet sunt 24 co­mune care au școale și 61 care n’au școli de loc . iar în ținutul Cotman unde sunt Ruteni 31 comune au școale și 21 comune n’au. Iată o deosebire in favoarea Rutenilor: In genere din 335 comuni rurale, nu­mai 150 au școale, restul de 185 n’au școale, și cele mai multe sint in părțile romînești. Nu ne mirăm dacă la 1890 erau în toată Bucovina 79 #/n analfabeți, iar la Romîni procentul era și mai mare, așa In 1867 din 208 locuitori romîni, erau la școală numai 2000 de copii romîni, iar în 1871 din 45000 copii de Romîni In vrîstă de școală erau la școli 3000 copii adică 6 •/•• (Va urma)

Next