Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294)
1904-12-08 / nr. 243
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 IAȘI Apare în toate zilele de la oru Un număr Țechin 30 bani Soarele 6 Luni—Sf. Nicolae _ 7 Marți—P. Ambrosi« 8 Mercuri—Cuv. Patapie B. a. . 7.49 4.87 7.50 4.37 7.51 4.37 uss&amm« 10 bani—Seria II Anul XII. Ro. 243 MARȚI 8 DECEMBRIE 1904 neggl Kgj £ K H^^ SI«» BgigB HH mmh ^HKjMpjm *&*» hm HIH HW ■1 'am Wm H « p WB ip H Wm H B ii I §B B i M m JpL^aj mm j^U-g~Jig _Jpu "pL Jpf, JBL W J^fL JHL «11» ^HL Ziar coziservatoz In astă-seară la ora 9 amicul nostru d-l Lascar Antoniu, va vorbi la clubul conservator despre „Holul social al partidului conservator 1i. NU SE REtrAG Da , liberalii nu se retrag. Rolu lor politic nu e îndeplini. Veniți la putere prin încrederea țării, ei se tac forte de a ținea puterea pănă cînd.. Aici e aici 1 ...a) pănă cînd domnul Dimitrie A Sturdza va îndeplini suta de ani! Perfect adevărat ! Liberalii au a reînvia epoca patriarhilor din biblie, cînd oamenii trăiau cu sutele de ani, ca în poveste. Pe atunci trăiau uriașii, strămoșii liberalilor de astăzi, cari și ei au făcut și fac operă de... giganți. Operă de gigant e asta, a declara că forța productivă a țării Romînești e numai de 218 jum. milioane lei, a-ți întocmi un budget pe aceasta sumă, care să fie întrecută la venituri de a doua zi, și de a treia zi la cheltueli. Financiari giganți s’au arătat liberalii, care rupînd pînea de la gura cetițanului, a îmbogățit budgetul, sărăcind țara. Pentru desamăgirea acestei opere de însănătoșare fiscală, trebue ca dl Sturdza să mai trăiască 26 ani, cît regimul liberal din Ungaria, pentru ca să-și vadă cu ochii lui peirea neamului, ca și Simeon bătrînul, care a trăit să apuce vremurile Mesiei. Multe domnii lungi au fost în țările Romîne! Fosta domnia lui Vladislav Basarab, a lui Ștefan Vodă, a lui Alexandru cel Bun, a lui Brâncoveanu etc. Lungă va fi și domnia fericită a lui Vodă Carol. Ce vor fi toate aceste domnii față cu îndelungata domnie liberală a fericitului întru pomenire patriarh Matusalem Sturdza ! Domnii de pigmei, față de gigantul, de uriașul Sturdza 1 ....b) pănă cînd partidul liberal își va uza toate forțele sale, toată vlaga sa, toată chemarea sa politică. Sunt răivoitori acei care spun că partidul liberal n’are rezerve puternice pentru a umplea golul miniștrilor de azi. Partidul avocaților găsește o pletoră de ministeriabili la justiție în locul exoflcsitului domn Gianni. Partidul ghelirurilor poate scoate o duzină de ministeriabili la domenii în locul pomăduitului domn Stoicescu. Partidul ocultiștilor poate scoate ori și cînd și pe oricine destoinic de a lua locul olteanului șiret de la interne , am , înțăles pe dl. V. Lascar, mărul de discordie în partid. In locul exanorisitului domn Spiru Haret, ministrul extrașcolar, orice profesor liberal cu și fără rost politic, poate îndeplini mai cu succes rolul de ministru de instrucție, într’un sistem desorientat ca cel de astăzi Ce să mai zicem de generalii pensionari pentru ministerul de răsboi. D-l Sturza a uitat de mult să și in Éealece, necum să conducă un departament ca cel de războiu, unde hotărurile și favorurile trebuie să fie mai dihai ca astăzi. Față cu aceste rezerve, partidul liberal mai are încă o solie de îndeplinit: să-și arăte arama tuturor magtadorilor săi, căci cu a acestora, ce azi stau la cirmă, nu s’a săturat țara. ( ... o) pînă cînd nu vor fi huiduiți de ț țară. Este o vorbă veche care zice că cine cere capătă, dar nici nume e bun nu are, așa și cu liberalii; ei nu se retrag de la putere cu una cu două ; ei preferă să indura toate pornoasele, să-și încaseze toate loviturile , sa vadă toate pornirile contră le și ei tot să se acațere de putere, căci liberalii la putere sunt aracatițe, cărora trebuiește să le desbărneze labele una v cite una pină cind să le dai jos. E o singura cale prin care liberalii au le- lepădat puterea. Amintiți-vă de 1888 n scandaluri, bătăi, omoruri chiar amintiți-vă de 1899, de acea strada Enei așa de scumpă amintirei d-lui Sturza Așa și azi, dar va fi altă ocazie și mai mare . Țara, aceasta spectatoare, care pe zi ce trece se desgustă de simolirile ce i se prezintă holiu liberal, va avea prilejul de a-și spune cuvîntul ei de înserare la adresa partidului liberal. Și verdictul țării va fi palma cea mai zdravănă, ce o vor primi liberalii... dacă nu cumva, cum e de sperat, nu vor da ei, liberalii bir cu fugiții Ch. Chibănescu i . Cartea unui iar maior Nu știu dacă nu dau prea multă importanță dlui căpitan Alex. Sturdza ocupîndu-mă prea des și prea mult de d-sa. Dar ce vreți ? D sa este astăzi un fel de rara avis, căci, probabil că pentru meritele sale excepționale, între care și acela de a fi scris cartea ce spicuim, i s’a admis a se presenta la examenul de maior înainte de vreme. Așadar cartea fiului ministrului de răsboi merită toată atențiunea, cu atît mai mult cu cît fericitul ei autor atinge î n afară de chestiunile pur militare și altele relative la modul cum se învață bunăoară geografia și istoria în școlele noastre. Fiul ministrului găsește și pe dascălii noștri că nu corespund misiunei lor—că-s proști și-i învață d-sa cum să procedeze pe viitor. Iată cum se exprimă d-sa la pag 20 . ..Cît de greu este de a învăța soldaților geografia țărei care se cere. De ce? Fiind că apucăm lucrul în mod greșit așa cum s’a apucat dascălii noștri să nu l învețe pe noi“. „Din nenorocire, în toate școlile se procedează cu totul greșit și în privința istoriei. Nu cifre. Fapte : Școalele, spitalurile, prescripții veterinare, plugurile de fier, drumuri de fier, drumuri, șosele, poduri, vapoare, armata, răsboiul; cu aceste noțiuni putem face ca soldatul să priceapă cu timpul istoria modernă a țărei,, progresele ei, vrednicia neamului nostru“. Auziți d domnilor Velea, Constantinescu, Costin să învățați de la d-nn căpitan Sturdza că nu ați apucat bine lucrul. Eși din mormint nemuritorule Cobîlcescu și cetește rândurile care-ți contesta astăzi orice valoare. Luați aminte și de domnilor Xenopol, Riș- Canu, Neculae Iorga și d ta domniile Radu Vasiliu și învățați de la fiul d-lui ministru de răsboi cum se predă istoria : Prescripțiile veterinare, domnilor cu aceste noțiuni se poate pricepe istoria modernă a țărei, progresele ei și vrednicia neamului . Cine oare a fost profesorul de istorie al d-lui căpitan Sturdza și ce prescripții veterinare ia aplicat de vine d-lui astăzi și le prescrie ca mijloc de a ne da seamă de vrednicia neamului ? Ei, domnule autor, noi ne cunoaștem vrednicia neamului și am învațat faptele mari ale Voevozilor noștri trecuți ca și pe acelea ale Regelui Carol fără ajutorul vreunui veterinar. Dar se vede că d-ta nu ești din neamul nostru, căci vrednicia d-e o constatăm astăzi cînd ne vorbești de „atențiunea dobitocească“ și cînd crezi că în neamul nostru s’ar găsi și oameni care să îmbrace cămașa cu bumbii dinapoi."] . Dar scopul autorului de a reforma, odată cu armata, Întreaga țară cu 3 toate ale ei, reesă și din faptul că recomandă tuturor învățătorilor a aplica elevilor metodul exercițiilor mentale prerogative găsit de d-sa. 3 Apoi d-sa, nu enciclopedica sa operi - luptă și pentru limba noastră maternă și apare ca un dușman Inrerșunat al străinismelor : „Este timp de a curăți, In fine, i graiul nostru de cuvinte stratine care ne înstrăinează pe noi inimei poporului“ (pag. 40). . Și mai departe . ..Ne trebue un cap sănătos și facultatea de a ne rosti cu cuvinte simple, puține și românești“ etc. Ca să vedeți acum ce fel pune in aplicare autorul aceste frumoase principii, să cităm o serie de cuvinte „românești“ pe care d-sa le întrebuințează ca o profesiune demnă de hotărirea ce și-a luat : Iată, prezervează, tratează, aspiranți, ocasiune, ambele, suspect, rutinier, combina, executa, exemplu, (pag. 28) genistice, complecte, memoria, progresivitatea, perfecționate, destins, simultan, deja, semnalat consecvent etc. (pag. 29) .Cum vedeți mai bine de 20 cuvinte in două pagini și încă nu le-am citat pe toate. Ceia ce ie mai curios însă e faptul că autorul, la sfârșitul cărței sale, dă o listă de cuvinte străine ce trebuesc scoase din cărțile și regulamentele militare, iar printre acele cuvinte sunt cuprinse și acestea citate de noi și o mulțime altele de care se servește in cartea sa la fiecare pas. Exemplu de mai mare inconsequent nu se poate. Trebue să iertăm, însă ce-i drept, d-lui căpitan Sturza inconsequența sa căci d-sa, neștiind bine românește, cu greu și-a putut da seamă de cuvintele ce trebuesc înlăturate ca streine dar nu-i putem erta îndrăzneala de a fi criticat tot, atunci cînd d-sa știe atît de puțin. Prin urmare opera d-lui căpitan Sturza, departe de a corespunde scopului unei astfel de scrieri, a corespuns unui scop practic și personal căci pe această lucrare s'a întemeiat tatăl cînd a insistat pentru dispensa de stagiu a fiului. La urma urmei, dacă acest fapt nu ar constitui mai mult decit un hazic și o protecțiune pe care un părinte iubitor este obligat să le obțină pentru copilul său , dacă faptul nu ar avea altă urmare decît o matorie nemeritată, poate că s’ar putea trece cu vederea. Dar cartea aceasta s’a răspîndit în armată și dl căpitan Sturza, convins de menirea sa pe acest pămînt, ne amenința că ea e destinată a fi pusă cîndva și în mina soldaților. Aci e însă adevăratul pericol căci pe lingă cele ce am arătat pînă acuma, soldații vor mai ceti și lucruri ca acestea : „Intr’adevăr personalitatea instructorului este pusă prin îngrijirea superiorului pe un piedestal, dindu-i-se un galon, un titlu și o putere disciplinară care impune ; dar autoritatea legală nu impune tuturor deopotrivă și pretutindenea ; autoritatea principală, într’o armată modernă este autoritatea personală; superiorul care [UNK] nu o posedă s’a suit pe un piedestal șubred care se va cutremura la sunetul trîmbițelor răsboiului* (pag 34). Iar la pag 40 : „entusiasmul nu se poate afuma sau marina pentru a fi servit la nevoie. Asemenea entusiasm < marinat, dar fără gust sunt definițiile etc. Vanitatea autorilor este mama acestor definițiuni, nu știința și nici convingerea lor patriotică sau morală etc. Teoriile acestea ale personalităței , pusă pe un piedestal cu galon, care se cutremură la sunetul trîmbițelor vinegreta aceasta de autorități legale, principale și personale combinate cu entusiasmul afumat sau marinat de vanitatea mamă etc. vor produce desigur in mintea nenorocitului soldat ce le ar ceti o stare de spirit care va face desigur să îmbrace cămașa cu bumbii la spate. Iată pentru ce partea d-lui căpitan Sturza se periculoasă fără a fi de nici un folos. Și nu am dat la lumină decit foarte puține din exemplele de îndrăzneală, înfumurare, ignoranța și incoderența totală de care se plină opera „fiului lui Papa“ cum il numește „Adevărul“. A. S Manifestarea tarei Grandioasa întrunire publică ținută de partidul conservator In capitală, ai arătat cit de mare este puterea partidului nostru, și de ce enormă desfășurare de forțe disciplinare pot dispune la un moment dat amicii și fruntașii noștri. Caldele,muflicstr&t*Ie cuvântări ce s’au rostit, au fost o adevărată alinare, pentru cetățenii adunați acolo, căci ei vedeau în discursurile pline de miez și de iubire de țară, fugăduiala solemnă că liberalii vor fi nevoiți să plece și că vor pleca în prriod de la putere din cauza curentului ce s’a format în țară, împotriva lor. Intr’adevăr, nici odată încă nu s’a mai văzut o așa colosală afluentă de lume, la*? întrunirile publice din capitală: se părea că, tot ce capitala țărei are mai de seamă își dăduse întîlnire aci pentru a aclama cuvîntul bun, cuvintele liberatoare pe cari ei le adresau bărbații noștri de frunte. Era o mare de capete, o mare care nu aștepta decit un suflu mai energic, pentru a-și ridica valurile sale uriașe, în stare de a prăbuși pe cei de la crimă. Dar totul s’a petrecut în liniște, d-nii Ionel Grădișteanu, M. G. Cantacuzino, D. T. Agaieti, I. Brătescu, general Lahovary, Thelenesen și Gh. Gr. Cantacuzino, au înălțat sufletele celor din sală la nivelul lor și ai electrizat mulțimea din sală <etățenii capitalei s’au despărțit n urma înțeleptelor sfaturi ale veneratului nostru șef, dncind cu ei convingerea ca partidul nostru n’are nevoe de frământări violente spre veni la putere. Anul blestemat pentru partidul Conservator ieșan își urmează prea încet cursul, și aproape să expire, el tot cere jertfe. După unul, din cei mai devotați, din cei mai constanți prietini, se duce, coboară în mormint, lăsînd îndoliată și îndurerată familie nenorocită, provocind lacrima și regrete prietinilor îndurerați. Dim. Andrei Fărcășanu s’a stins ori, după o lungă și crudă boală. S’a stins în mod liniștit, încet, fără suferinți, într’un delir de ceasuri, unde între cuvintele fără șir, se putea desprinde lucruri care priveau dragostea nemărginită pe care o avea pentru cei doi copii, astăzi îndoliați. Acel ce dispare era dintre acei oameni al căror țel insamnă munca și drumul drept al vieței. Nimic nu putea să-l deturneze de la acea francheță, care i-a cauzat uneori neajunsuri, dar l’a asigurat în schimb de prietinia necondiționată a acelora care știu să aprecieze acest dar al caracterului omenesc, de care atât de puțini știu să dea dovadă. _____ N’a fost din rândul celor care ocupau locurile prime, a fost din mulțimea celora care prin munca și devotamentul lor creiază piedestalul de granit al partidelor,—ei remănând vecinii necunoscuți. A fost din rândul celor care formează literele mici din cărțile partidelor istorice, fără rlvnire spre locurile prime și cu toate aceste mizerabila politică din provincie nu l’a scutit de multe atacuri. Dar el s’a simțit onorat de aceste atacuri, căci era singura răsplata pe care o putea aștepta de la adversarii, in condițiunele in care se dau luptele la noi pentru”"devotamentul către partidul din care făcea parte. Partidul,, conservator J și* redacția Evenimentului,depun o lacrimă pe mormântul ce se deschide pentru a înghiți un scump și devotat prieten și roagă familia indoliată să primească expresiunea celor mai sincere condoleanțe. 4» ** Corpul nefericitului Dim. Andrei Fărcășanu a fost depus la paraclisu de la Spitalul Sf. Spiridon, de seară la ora 5 va fi transportat și depusă biserica de la cimitirul Eternitatea și inmormântarea va avea loc joi la ora 3 d. a. Cum se pregătește oculta de luptă Amănunte interesante. Zvonul care a & circulat Simbătă prin Capitală și Duminică prin Iași că Mercuri se va decide de soarta guvernului, in sensul că lupta dintre culise va cada locul luptei pe față și in plin parlament, se adeverește întocmai. Ziua de Mercuri, în afară de intimplare extraordinară, ceea ce nu pare cu putință in starea actuală de lucruri—va Însemna demisiunea președinților Camerei și a Senatului, declarațiuni importante din partea d-lor Brătianu și Sturza. Oculta a pornit la luptă definitivă. Ea își numără partizanii, ia măsuri ca să se asigure de concursul lor necondiționat și aceste măsuri dovedesc că ea nu-i tocmai sigură de succes Partizani cu distanța Cea mai caracteristică din toate și care arată elt de ingrijorată exculta și în special d. Ionel Brătianu este modalitatea prin care d. Brătianu recrutează partizanii. Acestora nu le pare suficiente mijloacele de presiune de care dispune, nu se încred în inluența pe care în mod normal o exercitâ intr’un partid acel care reprezintă tradiția și vremurile de globe ale partidului. Ei recurg la mijoace extraordinare și anume d. Ionel Brătianu cere prietenilor săi și acelor care se declară partizanii Ocultei să se înscrie în lista d-sale și să iscălească că-l urmează întocmai. ). Brătianu inaugurează deci sistemul partizanilor cu cistanță ! Dar in afară de partea ridicolă a lucrurilor, nu înscenarea In chestiune se degajază și o parte serioasă. Se dă lupta întărită pentru șefia d-lui Brătianu. Rolul cadrelor Vechi D. Dim. Sturdza se arată dirj, dar nu Costinescu și Lascar se arată foarte îngrijiți. D lor și In special d. Costinescu a relevat lipsa de concurs serios al acestora. Cadrele vechi sunt elementele partidului liberal, crescute la școala lui Ioan Brătianu al căror ideal politic se rezumă in upta pentru a fi și rămînea la putere Odinioară deputații din această grupare erau contrar lui Lascar fiind ABONAMENTUL Pe anui 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 lan! 6 lei la străinătate pe an an 30 lei Anin eiuri, inserții și reclame 50 bani rîndul Soarele 9 Joi—Z#m. St. Ana 10 Vineri—M.Mina și Er. ll^Sâmb.—O. Daniil st. K. I A. rrsr 7.51 439 7.52 4.39 că vedeau un pericol pentru partid și lupta electorală, in reformele administrative ale actualului ministru de interne. Astăzi ei sunt contra ocultei fiind-că li se pare că aceștia amenință remînerea la putere. D. Sturdza pentru luptă Părerea generală este că sub nici un chip liberalii nu continuă guvernare. Cei mai optimiști liberali speră că d. Sturdza o va duce până la Februarie și că ’n acest interval va căuta să arate ocultei că grosul partidului liberal se cu d sa. Alegerile generale însă nu vor fi prezidate de liberali și hotărîrea d-lui Sturdza de a lupta nu urmărește alt scop decit acel de a arăta tuturor că d-sa este șeful real al partidului. G. D. ȘELIBAN Consul Meseriașilor in Chestiunea a 15-a, concurența, statului. Asupra acestui punct congresul decide: 1) In închisori, condamnații de penitenciare sa se îndeletnicească numai cu meșteșuguri pur manuale înlăturându se orice mașini. Produsele să nu se mai pună la comerciu și meseriile în penitenciare să se împartă în așa fel ca produsele lor să satisfacă numai necesitățile condamnaților din penitenciare. 2) In atelierele de confecțiuni militare să nu se primească nici o comandă particulară. 3) In atelierele de pe lângă școalele elementare de meserii, acestea să se suprime, rămânând pentru teorie numai, iar elevii să facă practică prin atelierele particulare. Acest disident cuprinde 3 disposițiuni diferite unele de altele și care trebuia să fie discutate cu totul separat unul de altul. Ceia ce n’a făcut congresul, vom face-o noi. Primul aliniat relativ la penitenciare e greșit pentru că casele de închisoare sunt în multe cazuri corecționale, iar societatea nu are interesul scoate din închisoare un criminal mai rafinat și mai crud. Din contra societatea are și interesul și datoria corecționa (corige) pe arestat și dacă e posibil să-i dea și o meserie la vndămină pentruna cind părăsind Închisoarea va intra in societate ca membru al ei. E de datoria societății să se gădeasca la starea sufletească a acestor nenorociți, care stind la închisoare să abrutisază, devin sălbatici și deci, cu atât mai periculoși cînd vor fi puși Ia libertate. Sunt interese de ordine socială, care primează pe acele ale meseriașilor și deci soluția dată de congres în această chestiune e greșită. Noi credem tocmai din contra, ca închisorile ar trebui să devină niște adevărate ateliere □ care meseria să fie Învățată cit mai bine, astfel ca condamnatul să ajungă n mijlocul societăței după terminarea osândei, un om folositor, nu un periculos criminal. Nu pledăm causa criminalităței, ci pe acea a umanităței. Produsele atelierelor din penitenciare să fie date comerciului, nu consumatorilor. Aceasta însă numai în cazul cînd acele produse nu sunt necesare însuși administrației penitenciarelor. In chestiunea a doua, atelierele de confecții militare, congresul are porechi dreptate. Dacă pentru trebuințele armatei nu se cumpără de pe FOITA ZIARULUI EVENIMENTUL r Invățămîntul primar LA ROMANI In afara, da © reglat Din acest punct de vedere, Românii stau cel mai rău, căci după un tablou al știutorilor de carte socotit la mia de locuitori, dă: Germani 629 la mie Unguri 557 , Slovaci 527 „ „ Croați 477 „ , Slrbi 319 „ „ Romîni alia 144 ,, „ Și în Transilvania Rominul se luptă cu nevoile, cu distanța și mai ales cu sărăciile școalei confesionale și de stat.In privința școalelor avem următoarele statistice: In Transilvania Romînii sunt uniți și neuniți. Direcțiunea școalelor atîrninate biserica și ele se împart au pe diacese adică episcopate. Greco-catolici in 4 diacese (Blaj, Gherla, Lugoși și Oradia mare) au 1295 școli primare. Greco-Orientali, în 3 diacese (Sibiu, Arad și Caransebeș) au 1990 școale primare, la care mai trebue adăugate încă 69 școli comunale, 193 grănițărești și 440 de stat, adică 702 școli primare. Total 3285 școli sau mai drept 3987 școli primare în total. La aceste școli funcționează: Greco Orientali 1866 învățători nou definitivi Greco-Catolici 1283 învățători 3149 învățători Pentru prepararea acestui corp didactic slujesc 6 școli normale, la Arad, Caransebeș, Sibiu (Greco-orientali) Blaj, Gherla și Oradia mare (Gr. Catolici. Pentru toate aceste școli avem copii în vârsta de școală cifra de 400000 din care 234065 ortodoxi, 168935 greco -catolici. Din aceștia urmează la școală ci fra de 200000 copii, din care grocoorientali 127072; greco-catolici 73000. Proporția dar se menține aproape ca la noi, căci la noi din o populație școlară de 850,000 copii cu circa 6000 învățători, frecventează cam 620,000 regulat, adică 47*/o> la Ardeleni la o populație școlară de 400,000 copii cu cifra 3700 dăscăli, frecvența este de 200,000 de copii, adică 50*/o Pentru școala primară se cheltuește 3110370 coroane, cu mult mai puțin in proporție ca la noi unde avem cifra de 10 milioane pentru învăț, primar; salarul in mediu e mai mic in Ardeal sub 600 coroane pe an, iar la noi e de 1100 lei pe an. In schimb viața acolo e relativ maieftină și economia casnică mai răspindită. Și cînd ne gîndim că frații noștri susțin cu atîtea greutăți învățămintul primar confesional, că au a mai suporta dările pentru întreținerea școalelor de stat, cheltuelele cultului, nu ne mirăm dacă puterea lor de rezistență e așa de mare !... Ei au multe școli primare față cu populația școlară ; în mediat ar veni la ei 63 elevi de Învățător, iar la noi ar veni 66 elevi. Această scădere da procent vine de acolo că se Intimplă In acelaș sat o școală de stat, care e aproape pustiu, dar salarul merge, și alăturea școala confesională ce geme de copii. Și școli de acestea sunt peste 610 la toți românii, a căror haralele tot ei le poartă !... E înălțător tabloul ce ni-1 desfășoară școalele primare ardelenești. Sacrificiile sunt enorme și băncile populare nu uită a veni în ajutorul Învățămîntului (cele 91 bănci populare ardelenești dau ajutor anual culturei pănă la 100,000 coroane) iar Înalții prelați la moartea lor ca și marii patrioți lasă fonduri pentru creări de școli. II. Bucovina. Trecind de la Românii supuși regatului Ungar la acei supuși monarhiei Austriace, adică la Romînii din Bucovina—lucrurile se schimbă cu totul. Bucovina e leagănul romînismului pentru noi Moldovenii; aicea s’a făcut descălecatul lui Dragoș și Bogdan, aicea a fost 200 ani prima capitală a Voevozilor Moldovei de la 1852—1564. De Bucovina ni se leagă cele mai vechi amintiri de viață la Moldoveni; epoca eroică a istoriei Moldovei de Bucovina e legată acolo la Putna e mormântul lui Ștefan cel Mare 1... Iată de ce interesul e foarte mare pentru mișcarea elementului românesc din Bucovina. In 1890 Bucovina avea o populație de peste 600000 locuitori, din care Romîni erau 208000 cam 35 la sută, din toată populația De unde pănă la 1896 Romînii representau majoritatea populației In timp de 30 de ani elementul rutean a început a acapara toate și s’a sporit in număr, așa că de la 180,000 In 1869 s’a suit la 270000 In 1890, adica la o proporție de 46 la sută, restul de 20 la sută, formîndu-i Germanii, Evreii și Polonii. Din punct de vedere etnic, Românii din Bucovina sunt amenințați de Ruteni, mai ales in partea de șes, ca unii ce sunt favorizați de politica austriacă In dauna Romînilor. Populația Bucovinei e mai mult rurală și agricolă. In 8 orașe din Bucovina abia trăesc 81000 suflete adică 18 la sută, restul de 520000 locuesc la țară, adică 87 la sută, din acestea găsim romîni la orașe numai 1800 sau 8 la sută, iar la țară trăind 190000 sau 92 la sută. Totalul comunelor rurale e de 335. Iată acum starea invățămintului primar. In comunele rurale unde elementul romînesc e în majoritate, școlile sunt mai puține Așa In districtul Suceava și Storojinet sunt 24 comune care au școale și 61 care n’au școli de loc . iar în ținutul Cotman unde sunt Ruteni 31 comune au școale și 21 comune n’au. Iată o deosebire in favoarea Rutenilor: In genere din 335 comuni rurale, numai 150 au școale, restul de 185 n’au școale, și cele mai multe sint in părțile romînești. Nu ne mirăm dacă la 1890 erau în toată Bucovina 79 #/n analfabeți, iar la Romîni procentul era și mai mare, așa In 1867 din 208 locuitori romîni, erau la școală numai 2000 de copii romîni, iar în 1871 din 45000 copii de Romîni In vrîstă de școală erau la școli 3000 copii adică 6 •/•• (Va urma)