Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294)

1905-01-28 / nr. 282

No. 282 EVENIMENTUL vindu-l de sus, își va înstreina mult iubirea, respectul și ascultarea ce se cuvine; și ori­ ce sforțări vor zadarnice, ori­ ce luptă pe terenu economico-cultural, va fi infructuoasă Acum nu știu cum ași termina mai bine de cit amintind cuvintele Onor d-lui Gh. Ghibănescu, cuvinte, care trebue să ne fie farul conducător în viața noastră dăscălească : „învățători, pentru cari școala nu va e o carieră, ci un apostolat, gîn­diți-vă și ridicați pe toate căile nivelu, moral al școalei și al vostru“. N. I. Rîpeanu Tabâra-Bivolari. CUT­A CU SCRISORI Primim următoarele rînduri din partea d-lui. D. Sach­elarescu, revizor școlar. Spi­ritul de imparțialitate ne face să le dăm publicităței, aceasta pentru a face din nou dovada că rea-credință n’a existat nici dată din partea noastră—și in cazul special al d-lui Sach­elarescu reau-credință a fost din partea unuia care a lucrat mult timp alăturea de fostul revizor școlar, Domnule Redactor, La întrebarea ce mi se face prin ga­zeta »Evenimentul“ No. 297 din 25 Ianuarie a. c. relativ la subven­ția careurilor cul­turale și la sumele oferite de comunele rurale pentru procurarea de pensii școlare pe a­nul 1903 904, pentru restabilirea a­­devărului, răspund cele ce ur­mează : a). Pe timpul cât am funcționat ca revizor școlar al acestui județ mi se cerea pe lângă cele 12 zile de ins­pecții școlare reglementare să ins­­pectez și cercurile culturale, șezeto­­rile serale, cantinele din județ, gră­dinele școlare și cîmpurile de expe­riența și, pănâ la o vreme eram in­sărcinat chiar și cu controlul bănci­lor populare. In vedere că mi se cerea un sur­plus de muncă față de cele legale și, din motivul că salaril ce îl primiam —393 50­1.—era absolut insuficient pentru aducerea la îndeplinire a tu­turor atribuțiunilor ce mi se cereau; ■—in budgetul unora din comunele mai înstărite, sub titlul de „subven­ția revizorului școlar pentru inspec­tarea cercurilor culturale“ se preve­dea anual cite o mică sumă, variind între 20 și 80 lei, ceea ce făcea lu­nar cam vr’o 80 lei. Această sumă s’a încasat și de predecesorul meu la revizorat, după cum se va primi și de actualul revizor școlar. Ba, după informațiunile ce le am, sunt încre­dințat că subvenția va fi ridicată pâ­nă la 120 lei lunar, sumă ce nu ar fi de loc mare, față de multiplele o­­cupațiuni ce se cer astă­zi unui revi­zor școlar. In rezumat deci, declar că subven­ția cercurilor culturale de care vor­bește gazeta „Evenimentul" în nu­mărul mai sus citat, aparține revizo­rului școlar și nici de cum nu e des­tinată altor scopuri. b). In chestia sumei prevăzute în budgetele comunelor rurale pentru procurarea de premii școlare pe anul 1903—1904, răspund : Știut este că în anul școlar expi­rat prin excepție împărțirea premii­lor la școalele urbane și rurale s’a făcut în zilele de 2 și 4 Iulie odată cu sărbătorirea a 400 ani de la moar­tea Marelui Voevod Ștefan cel Mare. Cum la această dată apăruse multe cărți, tablouri și medalii ce descriau viața și faptele mărețului Voevod și comemorau însemnătatea zilei de 2 Iulie, dorința Ministerului de Instruc­țiune a fost ca elevilor să li se dea ca premii cît mai multe din cărțile, tablourile și medaliile apărute oca­zional Pentru aducerea la îndepli­nire a ordinelor primite de la Minis­ter și în urma înțelegerei ce am a­­vut’o cu dl. Prefect de pe atunci, s’a dat ordin de prefectură ca d-nii primari ai comunelor rurale să adu­­ca banii destinați pentru premii la prefectură. In urmă, prin librăria Ili­escu și Grossu s’au furnizat școale­­lor rurale cărțile, tablourile și me­daliile necesare, în limitele sumelor depuse la prefectură. Librarul, presentînd d-lui Prefect compturi în regulă pentru cărțile fur­nizate, și-a primit costul lor de la dl. Secretar al consiliului județan. După cite îmi amintesc însă, co­muna Tăutești nu a primit cărți pen­tru premii la 2 iulie, pentru că a trimes banii după această dată. Su­ma de 45 lei depusă, a stat în lada prefecturei până la începutul acestui an școlar cinc din ea s’au cumpărat cărți de studiu pentru elevii săraci de la școalele din Tăutești, Rediu lui Tatar și Zahorna, cite 15 lei de școală. Lista cărților furnizate se gă­sește la revizoratul școlar, iar acte­le justificative la prefectură. Cu această ocazie ași putea, d-le Redactor, să dovedesc că, nu numai că nu mi-am însușit nici odată o su­mă ce nu-mi aparține, dar că pe timpul oit am fost revizor școlar al jud. Iași am dat din banii ce mi se cuveneau vr’o 500 lei pentru furni­zarea aparatelor de proccțiune la cercurile culturale. Nu am însă obi­ceiul de a face reclamă in jurul nu­melui meu. Dosarele revizoratului șco­lar dovedesc aceasta. Primiți vă rog, d-le Redactor, asi­gurarea distinsei mele considerațiuni I>. Sachelarescu Iași, 26 Ianuarie 1905 NR­. 1B*— INFORMAȚII Alegerile generale din Iași, vor avea loc In ordinea următoare Colegiul l­iu la 1 Februarie; ale­gerea se va face numai in localul primăriei și va fi prezidată de d Buzdugan. Membru la Curtea de Apel. Colegiul al ll-lea la 3 Februarie; alegerea se va face in trei secțiuni: La primărie, un­de va presida d Buzdugan, la școala Adamachi, unde va presida d. Schina și la școala Sen­escu, unde va presida d. Alevra, președintele tribunalului din Piatra, Colegiul al lll-lea la 5 Februarie, alegerea va fi presidată de d. Buz­dugan, Colegiul I de Senat la 7 Februa­rie și colegiul ll-lea de Senat la 9­ebruarie. Alegerea acestor 2 colegii, se va face numai la primărie. O D. Ștefan Ciudin, a fost numit intendent al spitalului din Huși. O A fost adus și înaintat parche­tului țiganul Uie Cojocariu, care se adeletnicea cu falsificarea de mo­nede. Numitul țigan, a declarat că se o­­cupă cu falsificarea monedelor, de mai b­ne de un an, și că a cutreerat toate satele din județul nostru, inșe­­ind pe țarani. O Consiliul Comunal, din comuna Săboani, județul Roman, a fost di­­solvat. S’a numit o comisiune interimară, sub președenția d-lui I. Fantochi.­­ Mai mulți indivizi, rămași încă necunoscuți, spargind o ușă a lo­cuinței comerciantului Herman Jus­­ter, din Tg. Frumos, i-au furat un mare număr de obiecte de valoare, precum și o însemnată sumă de bani.­­ Soldatul Haralamb Morariu, din regimentul 8 de artilerie, dezertînd de mai mult timp și refugiindu-se m­ocalitate, și-a retezat el singur de­getele de la piciorul sting, crezînd că ast­fel va putea scăpa de servi­ciul militar. Starea lui însă, inspiră serioase îngrijiri.­­ Funcționarii inferiori de la poștă, vor ținea Duminică 30 Ianuarie, o întrunire, pentru a se consfatui asu­­pra înființarei unei societăți de aju­tor reciproc. * Cu începere de la 1 Martie, se va împărți sămință de porumb, pe a săteni, pentru cultivare. împărțirea se va face pînă în ziua de 5 Mai a. c. O In intervalul de la 1 la 31 Ia­nuarie st n., s’au importat din Ru­sia, din gubernia Ecaterinosav, în ară la noi, prin Ungheni, 94 va­goane cu furagii. Dintre acestea 74 vagoane fin pen­tru armată și 18 vagoane fîn și paie pentru particulari.­­ Actualmente sunt în ju­dețul no­stru numai 7 cantine școlare; revi­zoratul școlar a trimis circulari în­vățătorilor de a stărui cît mai mult pentru infiiințarea de cantine la fie­care cerc cultural. D­escindu-se o descindere de cătră și agenții poliției, la individul Moise Sim­­­on din strada Moara de Vînt, s’a găsit o mare cantitate de tutun și tabac de contrabandă. Numitul a fost arestat iar contra­­­­banda confiscată. • Parchetul a fost înștiințat că­­ locuitorul Vasile Iftime, din comuna I Păușești, luîndu-se la ceartă cu so­ția sa Agripina, i-a aplicat mai mul­­­­te lovituri puternice cu o coadă de­­ topor. Sărmana fomee, a fost atît de grav maltratată, în cit după o jumataV de oră incetă din viață. Criminalul soț a fost imediat arestat.­­ Sătenii din Comuna Costești, au fost viu impresionați de o neno­rotire, ce s’a întîmplat alaltă ori, în biserica satului. Locuitorul Grigora M. Tataru, pe cînd se afla în biserica satului, a fost apucat de un atac de apoplexie și câzînd jos, și-a sfărâmat craniul de pietre. Nefericitul sătean, fiind transpor­tat acasă, încetă din viață. 0 D. I M. Nedelcu, a fost numit amploiant clasa l­a, la vama din Ungheni.­­ Autoritățile Berlineze, cer au­torităților din orașul nostru, urmări­rea și prinderea lui M. Nordhaim, casierul unei bănci private, care de­­lapidînd suma de 82.000 de coroa­ne, a dispărut, luind drumul spre Romînia. D­ezi dimineață mai multe com­panii din regimentul 13 Ștefan cel Mare, au plecat în marș, până la Repedea.­­ Primarii din comunele rurale, din judeșul nostru, au fost invitați să facă un recensemînt complect și exact, de animalele domestice.­­ D-nii Dim. Timotei și Magheru, licențiați în drept, s-au înscris în ba­roul avocaților din localitate.­­ Cu acceleratul de aseară, dl. Alex Stroia, directorul ziarului nos­tru, a plecat la București.­­ A găsit tangentă. Mîncări­­mea evolutivă care mincea se­cretate pe dl. Starea a ieșit suprafață. Pretext nd că amicii sei politici luptă in alegeri în alte con­­dițiuni, dl. Sterea a scos o gazetă personală, care in primele ei cîr­duri proclamă pe dl. P. P- Carp cel mai briliant om politic. Ci și-o fi zis fostul demagog de carnaval . Pe puțin, pentru patru ani colec­tiviștii sunt demonetizați , dacă mi fac mînă bună cu Carp­ie pe acu­­­ma, posibil că diplomatul de la Ți­­bănești, peste doi ani să-și facă și el urnă bună cu conservatorii,—și a­­­­tunci și eu mă apropii de putere­­ cu­­ cel puțin doi ani Înaintea celorl­alte haramuri colectiviste pe lângă care mă ’nhămasem. f Ce înclinație pentru tangențe !... ! Q Joi 3 Februarie va avea loc pri­ma reprezentație la Teatrul Național­­ a celebrei companii „Chat Noir“ din­­ Paris. 1 Principalii artiști sunt: d-nii Jules Moy, Milo de Meyer, Dean, Wagne, Verlet și d-rele Claudie de Sivry, J Alice Liberty, Aime Raynat, Marcelle , Norcy. ] Biletele la „Thalia". . Conservatorii sau Liberalii trației conservatoare propriile lor fap­te. Așa, pentru pildă, liberalii au cu­tezanța să strige pe toate tonurile că conservatorii au tăiat în carne vie de cînd au venit la putere. La min­ciunile lor vom respunde cu fapte pentru a le închide gura odată pen­tru totdeauna învinuiți, ci lor, administrația con­servatoare că, din prima zi, a înlo­cuit un număr foarte mare de fun­­cționari, desorganizind serviciile, lu­cru ce liberalii nu l’au făcut, dînd exemplu cu totul contrar ?. Oare așa să fie ? Nu oare cum­va umiliți și de data aceasta ? Noi cre­dem că da și iată pentru ce Administrația comunală conserva­toare nu a înlocuit nici un funcțio­nar, pe cînd liberalii i-au schimbat cu duiumul. Și pentru o mai per­fectă edificare a publicului cetitor, dăm mai la vale lista funcționarilor înlocuiți de d. Pennescu la Comună, ca și a celor numiți tot de insufici­entul domn Pennescu. lat.o: Au fost înlocuiți de către d. Pennes­­cu odată cu venirea d-sale în fruntea comunei, funcționarii : M. Antoniu, C. Lambrino, I. Ba­darera Al. Giurea, Ion E. Andronic, Lapteș, I. Haretu, Al. G. Dabija, Codrescu, Z. Simionescu, T. Alexan­­drescu, P. Ștefaniu, G. Cristea, G. Jradinescu,D. Harnea, C. Caramfil, A. Mănăscurtă, Botescu, St. Huiban, Gh. Atanasiadi, Andoniu, Dim. Jippa, K­. Hoisescu și T. Maxim. Au fost numiți tot ded Pennescu, sau mai bine zis au fost căpătuiți: N. D. Dimitriu, Z. Buznea, P. Ghițescu, A. Missir, dr. Gh. I. Bo­tez, O Velciu, Mavromi­t­, M. Bre­­viman, D. Hornia, Turculeț, Gh Surugiu, A. Berze, A. Dimitriu, Const. Siminescu, P. Ștefaniu, dr. Paul An­­ghel, Gh Colceag, D. N. Ionescu, T. Scriban, D. Stroescu, Gh. Profir, Ion Onescu, Gr. Alestar, O. Brevnman, N. Cugler, N. Gheorghiu, V. Ciocoiu, D. Burghelea, G­hicuWu, V. Stăn­­etar­i­, A. Livaditi, V. Brăescu și V. Bej . Acum, d lor, puteți sa ne răspun­deți care e tabloul funcționarilor în­­ocuiți de actuala administrație co­muna­lă ? Cine minte ?­­ Anotimpul prin care trecem este fatal copiilor, bâtrînilor celor slabi, ceri din causa vitalitaței lor micșorate sunt rău apărați contra influenței care acum domnește. Există, cu toate a­­cestea, un remediu specific al afec­­țiunei pulmonare și anume: Vinul Br&vais care, grație acțiunei sale e­­fective asupra peptului, reprezintă un agent eroic în cozurile grave cind, după cum zice doctorul Huebard, „boala e la plămîni și pericolul la inimă“. O Duminică va avea loc o frumoasă serbare la școala din Comarna, com. Poeni. Foștii elevi ai învățătorului Al. Sa­­vloschi vor sărbători împlinirea a 35 de ani de serviciu ai fostului lor în­vățător. * Concertul Alberti.—In astă seară joi la Teatrul Național va cînta ma­rele tenor Alberti. Artist incompara­bil cu o voce colosală Câutul lui Al­berti emoționează, interpretarea și căldura cu care te face să simți pie­­sele ciitate de dînsul este cu totul originală, nimic nu este comun, totul este pătruns de cea mai rafinată artă. Bine nu va auzi pe Alberti în astă seară va perde de­sigur cea mai fru­moasă poasie care vr'o­dată i-ar fi putut-o da Iașul. O Comitetul Ateneului român din Botoșani, ne comunică seria conferin­țelor ce se vor ținea în anul acesta, in ordinea următoare: Duminică 30 Ianuarie 1905, d. ingmnar Giuseppe Barberis, despre Alpinism; d. E. Giur­­gea, despre desvoltare și degenerare; d. inginer Lazarovici, Din regiunile pitorești; d-na Lucreția Ciolac, foloa­sele educațiunei și culturei femeei; d. C. Mighiu, copiii nelegitimi; d Lucian R­iiu, Inteligența animalelor ; părintele Pavelescu, I­ntemnoi schiz­­matici, d. A. Iacobeanu, Hazul lui loan Creangă, d. inginer Giuseppe Barberis, despre relaț­iiile noastre omerciale cu Italia (Duminică 27 Martie), d. Lazăr Theodor, Trebue ndustrie țărei românești ? d. Grigorie Goilav, Legenda Budistă, Are un semn de recunoaștere de la Senioria Voastră, asta l-ar încredința și mai mult, zise Rendian. — Luați inelul acesta, zise limita. Rendian porni cu harabalele lui, servitorii sei, trei cadavre și răniții printre care Josna Butrym. In lungul drumului, el privia ine­lul al cărui piatră strălucea sub lu­mina lunei. * Duminica Ianuarie, doua școli din localitate, își vor serba patronul: Seminarul „Veniamin Costachi“ și școala Normală de băeți „Vasile Lupu“. La seminarul „Veniamin“ va înce­pe serbarea patronului, printr’un ser­viciu Divin oficiat la Mitropolie, de cătră I. P. S. S. Mitropolitul Partenie, și acompaniat de corul seminarului. După aceea, va urma o recepție, în cancelaria seminarului, la care va asista și I. P. S. S. Mitropolitul. Elevii școalei normale „Vasile Lupu“, vor organiza cu această pcnsie o ser­bare. Mai mulți elevi vor ținea cuvîntări ocazionale; de asemenea d. C. Io­nescu, profesor la acea școală, va ți­nea o disertație, tratînd despre : „Ro­lul educativ al științelor“. După aceea elevii școalei, vor juca cite­va piese de teatru, naționale. • La poliția de siguranță a fost a­­restat individul Gherghe Popoi, găsit vagabondînd pe stradă, fără nici un act. La întrebările ce i s’au pus, a respuns numai că e soldat rus de­zertor. * Toți concediații, milițienii și re­zerviștii, sunt chemați pentru ziua de 17 Februarie la regimentul 13 Ștefan cel Mare, pentru a li se viza libretele. • Cu acceleratul de azi dimineață, a sosit în localitate de General Tell.­­ Cu începere de la 15 Fevruarie, regimentele de infanterie din locali­tate, vor începe exercițiile de tir și tragere la țintă pe platoul din fața Șorogaribof. In iazul de pe teritoriul comunei Gioara comuna Coarnele­ Caprei, a fost găsit cadavrul unui sătean. Inspectorul plășei Belcești a fost însărcinat să ancheteze. • Am spus acum câte­va zile, că la locul numit „Capul dealului“, de pe teritoriul comunei Râdiu, într’un șanț a fost găsit cadavrul locuitoru­lui Alexandru Codreanu. Parchetul deschizînd o ancheta, a stabilit, că la mijloc nu există crimă, ci că numitul sătean fiind beat, a că­zut de pe cal. • Aseară poliția a arestat în stra­da de Sus, pe maniacul Ștefan Ale­xandra, care se pretindea a fi fiul reginei Natalia, a Serbiei. • Soldatul Haralambie Morariu din regimentul 8 de artilerie, care și-a tăiat degetele de la piciorul sting, a fost internat in spitalul militar, din localitate. Autoritățile militare au deschis o anchetă, pentru a afla adevărata ca­­usă care la împins la acest act desperat.­­ Astă­zi parchetul a început cer­cetările pentru a stabili identitatea cadavrului găsit alaltă­ ori, într’un pa­ravan al caselor cu No. 39 din șoseaua Socola. Lingă acest cadavru au fost găsite și două cuțite mari. • Astă­zi s’a oficiat de cătră un mare număr de preoți, hramul bise­ricei Sf. loan gură de aur, din Dedic. A asistat un mare număr de cre­dincioși. FOIȚA ZIARULUI EVENIMENTUL HENRIK2 SIENKIEWICZ Potopul Lupta reîncepu aproape de trăsuri­le lui Rendian, sub care se refugia­se servitorii săi. Landsnienii se adă­posteau de asemeni, dar servitorii, luindu­-i drept agresori, treiera asu­­pra lor. Predați-vă! strică bătrinul Ki­emlici, bagnd lam­a săbiei sale prin­tre­ schițele roatelor, și lovind la in­­tîmplare în oamenii ascunși după ele Opreștete ! ne predăm. Acum tinerii Kiemlici, în ele stîn­­du și minele în capetele oamenilor lui Wasosz­ii t­răiau afară din adă­postul lor, cînd bătrinul strigă: — In hărăbăli ! Luați totul ! Iute ! Iute 1 In hărăbăli 1 Tinerii oameni se năpustiră spre căruț­"". Ei smulseră țoalele care acopereau pachetele strinse ale lui Rendian. De­dată răsună glasul lui Kmita . — Opriți-vă ! Și Kmita, pentru a aduce ordinea începu să-i bată cu latul săbiei sale încă insingerată. — Semore, este oprit ?.... întrebă umil bătrinul. — E oprit. Să-mi aduceți pe sta­roste ! Un sfert de oră după aceea, cei trei Kremlici aparură din nou, con­­ducînd pe Rendian, care se Închina adine și zise: — Să bine voiasca a mă scuza Senioria Voastră, dar eu n’am cău­tat creiori nimănuia. Eu n’am pricinuit vre-o nemulțu­mire nici Suedezilor, nici hatmanului. Mă duceam să întîlnesc pe d. Wolo­dowski, pentru câ-i o veche cunoș­tință a mea. — Acoperiți din nou hărăbălile strigă Andrei, și voi, adunați răniții și duceți-vă dracului ! — Mulțumesc umil Senioriei Voas­tre zise fermierul din Waso*z. Minciunile­­ Liberalului*.— Minciuni și rea credință. Cine a tăiat un carne vie?—Tabloul funcționarilor înlocuiți. — Cine minte ? Cei de la ,Liberalul“ ilustrează zilnic coloanele ziarului d-lor cu proza cea mai scîrboasă ce s’a scris vre-odată în presa rominească. Nu e zi lasată de la Dumnezeu ea însăși, așa zișii fruntași ai colectivităței ieșene, să nu pună pana lor înmuiată în mocirla cea mai infectă, la disposiția ziarului liberal. |.Rea credință, minciuni, calomnii și invenții nerușinate, pentru a induce in eroare opinia publică, iată armele așa pretinșilor oameni cinstiți din partidul liberal în lupta politică fi­rească de alt­fel—cu adversarii lor Nu am da nici o atenție lamentă­rilor și svi­colirilor neputincioase ale celor de la „Liberalul", dacă în rea­ua lor credință nu ar avea îndrăs­neala de a pune în seama adminis Bătrinul Kremlici zicea tînguitor. Senioria Voastră... dar... o pentru noi o oglindă a drepț­ței... noi.. Kmita îi aruncă o căutătură de ochi astfel în­cit bătrinul nu mai în­drăzni să rostească o vorbă. Servitorii lui Rendian se duseră să înhame caii la hărăbăli. Andrei se întoarse iar cătră staroste. — Luați pe toți răniții și morții ceia, care se află acolo, conduceți-i la domnul Wolodowski, spuneți-i, din partea mea, că eu nu sunt dușmanul seu, ci un prieten, și poate mai mult de­cit și-o poate inchipui... Spuneți-i asemeni că acei oameni, m’au atacat și că eram obligat să mă apăr. — E adevărat că așa s-a și petre­cut, afirmă Rendian. — Așteptați... Să spuneți încă d-lui Wol­dowski sa-și stringă puterile în o massă compactă. Radziwill »e poate pe drum. Pala­tinul de Witebso vrea să pătrundă pina în Poldachia Să se ducă trupe­le d­lui Wolodowski înaintea lor și să le dea mină de ajutor întârindu-le și voi spune ca și cum ași­­ fost plătit s-o fac. Dar dacă ași avea CAPITOLUL V O oră mai tirziu in adîncul nopței, Rendian intră în Szuczyo. In zorii zilei el se duse la domnul Wolodowski, care 1l primi cu bucu­rie și îl conduse imediat la locuința fraților Kretzuski și a domnului Zagloba. Rendian izbucni în plins la vederea vechiului său stăpîn Ioan Kretzuski. *) — Stăpînul meu... stăpînul meu !.. Pe ce timpuri ne mai găsim acum... — Dar tu, RendinD, tu ești tot­dea­­una favoriatul soartei, zise Zagloba. 1) A se vedea ,­Par le Fer et par le Feu". (nu ver. ediția, La revue blanche.) 56 Va urma Dovada capacităței d-lui Gane R&POnTUL DE DISCU­f £ V2E D. Vera de la Liberalul a îndrăznit să afirme că administrația comu­nală a d­lui Gane a fost o administrație model. Iată ce spune raportul No. 8614 din 21 Aprilie 1899 prin care se cere dizolvarea acelui consiliu. Sire, D. prefect al județului Iași, prin ra­portul cu No. 2.209, îmi aduce la cu­noștință că afacerile comunei Iași sunt periclitate din cauza incapacităței și neglijenței actualei administrațiu­ comunale. In special, situațiunea financiară a comunei se află într’o stare deplora­bilă, care cere o intervenire energică spre a schimba mersul lucrurilor an­gajate pe o pantă foarte primejdi­oasă. Prin legea din 1893 s’a dat comu­nei Iași 6.500.00­0 lei în schimbul ce­­dărei către Stat a mai multor moșii. Acestui fond i s’a dat chiar prin lege o anumită destinațiune, între care, în primul foc, alimentarea orașului cu apă. In repartiția ce s’a făcut chiar atunci acestui fond, s’a afectat pentru aducerea apei 2 716 310 lei, dar, sub pretext că alimentarea orașului cu apă va costa mult mai mult, a între­buințat acest fond la alte destinațiuni din care multe pentru a acoperi chel­­tueli cari trebuiau făcute din budge­tul ordinar. După ultima repartiție votată de ac­tualul consiliu comunal, se lasă la capitolul apei numai suma de 60 de mii lei. In repartiția tăcută în timpul anului budgetar 1898—99, s’au luat 250.000 lei de la fondul milioanelor pentru a se acoperi deficitul budgetului ordi­nar 1897 98. Autoritățile superioare n’au autori­­zat viramentele. Au autorizat un fel de împrumut cu totul provisoriu, cu obligațiune expresă de a se restitui din budgetul ordinar aceste sume la fondul milioanelor. Așa, prin jurnalul consiliului de mi­niștri No. 2 din 17 Februarie 1898, se pune expres obligațiune comunei de a se restitui la fondul milioanelor suma de 332.094 lei, luată din fon­dul apei. Prin decisiile consiliului, de la 7 Aprilie și 18 Maiu 1898, s’au mai luat de la capitolul apei 317.906 lei, tot cu obligațiune de a i se restitui din budgetul ordinar. Aceset sume nu numai că nu au fost restituite, ne­­prevăzindu se prin veri­ un budget a­­ceste restituiri, dar chiar cu pensiu­­nea votului din Februarie 1899, pen­tru facerea împrumutului de 3.479.500 lei, nu se menționează nimic despre aceste restituiri. Pentru a induce în eroare publicul și, după cit văd, ai ajuns un senior. Nu ț’am prezis eu, că dacă nu te-i da prins, vom avea parte să fim mul­țumiți de tine?.. Tu nu mai locuești dar la Ren­dian ? întrebă Kretzuski. — Părinții mei trăesc la Rendian ca și în trecut, eu locuesc la Wasosz și n’am a mă plînge .‘ Dumnezeu m’a bine­cuvlntat. Am trimis or­ o recunoaștere de partea ceea,­­zisa Wolodowski. De­sigur că ea te-a condus aice? —... Să mă conducă aici! Ea tocmai eu în acela care am con­dus o... sau mai bine au adus-o, căci, dintre toți oamenii care o alcătuiau, au e mai rămas unul singur, care să aibă puterea să se ție pe șea. —■ Cei ? Ce s-a întîmplat, întrebă Wolodowski. — I-a bătut teribil. — Cine ? — Dom­nul Kmita. Brusc se ridicară in picioare și Kre­­țușiții și Zagloba. — Domnul Kmita ? Oare prințul palatin a înaintat deja pînă aice? Haidel spune repede, ce s-a in­și autoritățile, adm­isstrațiunea și consiliul comunal au făcut operații de expedient asupra diferitelor fonduri. Așa, prin votul din 17 Decembrie 1897, s’au luat da la art. canalului 97 000 lei, și s’au dat la pavaj, iar prin decisia de la 30 Iunie 1898, se iau 400.000 lei de la fondul de lei 1.400.000, împrumutul acordat prin legea din 15 Maiu 1896, pentru școli, și cu el se sporește fondul milioane­lor pentru a se destina această sumă canalizarei și pavajului. Actuala a­dministrație comunală, cu autorizația consiliului, a început lu­crări de o urgență mai mult de­cît problematică, fără a se ocupa din timp­ul de mijloacele cu cari se vor aco­peri cheltuelile respective. Pentru a’și creia titluri în lupta electorală, con­siliul a votat canalizarea Caleaiiei, crearea de bulevarde pe marginea a­­cestui pîrîu, canalizarea ripei galbine, și abia acum un an, după ce s’au în­ceput lucrările și s’au făcut contracte cu antreprenori, prin votul din Fe­bruarie 1899, au cerut acordarea u­­nui împrumut, din care 1 200.000 lei să servească pentru lucrările de mai sus. Acest împrumut nu a fost încă autorizat prin lege, în­cît comuna se găsește actualmente în o mare în­curcătură. Budgetul pensiunilor comunale a fost format cu violarea art. 12 din legea pensiunilor, acoperindu-se defi­citul nu cu subvenții din budgetul ordinar, ci atăcînd chiar fondul cassei prin luarea din acest fond a sumei de 124.000 lei. Un fapt care între altele dovedește lămurit deplorabili stare a finanțelor comunei e relevat de neplata p­nă în present a cupoanelor de Noembrie și a obligațiunilor eșite la sorți din da­toria comunei pentru asfalt; că aceste cupoane deja în 1897 s’au plătit tot din fondul milioanelor. Consiliul e departe de a -și da seama de gravitatea situațiunei financiare a comunei și cu atît mai puțin de re­mediile pe cari le propune. Așa, în Decembrie 1898, a votat un împrumut de 71­« milioane, și în fața dificultă­ților de diferite ordine, același consi­liu, prin votul din Februarie a. c, a declarat că s’ar mulțumi cu un îm­prumut de 3 479 500 lei, trecînd cu vederea o mulțime de datorii, precum și sumele împrumutate provisoriu din fondul milioanelor­ tîmplat ? Wolodowski acum și eșise afară, nerăbdător de a verifica cele auzite asupra dezastrului și a stărei oame­nilor sei. Atunci Rendian zise : E mai bine să așteptăm ca să se întoarcă dom­nul Wolodowski, el e cel mai intere­sat în această afacere. — Ai văzut pe limita cu ochii tăi proprii ? întrebă Zagloba. — Cum vă văd. — Și i-ai vorbit? — Cum­ nu i-ași fi vorbit ? Noi ne am întilnit nu departe de aice, eu cîrteam împotriva Suedezilor, și el de asemenea în contra lor... Contra Suedesilor ? întrebă Kret­zuski. — Ca în potriva dracilor, cu toate că se ducea să-i intilnească.

Next