Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294)
1905-01-28 / nr. 282
No. 282 EVENIMENTUL vindu-l de sus, își va înstreina mult iubirea, respectul și ascultarea ce se cuvine; și ori ce sforțări vor zadarnice, ori ce luptă pe terenu economico-cultural, va fi infructuoasă Acum nu știu cum ași termina mai bine de cit amintind cuvintele Onor d-lui Gh. Ghibănescu, cuvinte, care trebue să ne fie farul conducător în viața noastră dăscălească : „învățători, pentru cari școala nu va e o carieră, ci un apostolat, gîndiți-vă și ridicați pe toate căile nivelu, moral al școalei și al vostru“. N. I. Rîpeanu Tabâra-Bivolari. CUTA CU SCRISORI Primim următoarele rînduri din partea d-lui. D. Sachelarescu, revizor școlar. Spiritul de imparțialitate ne face să le dăm publicităței, aceasta pentru a face din nou dovada că rea-credință n’a existat nici dată din partea noastră—și in cazul special al d-lui Sachelarescu reau-credință a fost din partea unuia care a lucrat mult timp alăturea de fostul revizor școlar, Domnule Redactor, La întrebarea ce mi se face prin gazeta »Evenimentul“ No. 297 din 25 Ianuarie a. c. relativ la subvenția careurilor culturale și la sumele oferite de comunele rurale pentru procurarea de pensii școlare pe anul 1903 904, pentru restabilirea adevărului, răspund cele ce urmează : a). Pe timpul cât am funcționat ca revizor școlar al acestui județ mi se cerea pe lângă cele 12 zile de inspecții școlare reglementare să inspectez și cercurile culturale, șezetorile serale, cantinele din județ, grădinele școlare și cîmpurile de experiența și, pănâ la o vreme eram insărcinat chiar și cu controlul băncilor populare. In vedere că mi se cerea un surplus de muncă față de cele legale și, din motivul că salaril ce îl primiam —393 501.—era absolut insuficient pentru aducerea la îndeplinire a tuturor atribuțiunilor ce mi se cereau; ■—in budgetul unora din comunele mai înstărite, sub titlul de „subvenția revizorului școlar pentru inspectarea cercurilor culturale“ se prevedea anual cite o mică sumă, variind între 20 și 80 lei, ceea ce făcea lunar cam vr’o 80 lei. Această sumă s’a încasat și de predecesorul meu la revizorat, după cum se va primi și de actualul revizor școlar. Ba, după informațiunile ce le am, sunt încredințat că subvenția va fi ridicată până la 120 lei lunar, sumă ce nu ar fi de loc mare, față de multiplele ocupațiuni ce se cer astăzi unui revizor școlar. In rezumat deci, declar că subvenția cercurilor culturale de care vorbește gazeta „Evenimentul" în numărul mai sus citat, aparține revizorului școlar și nici de cum nu e destinată altor scopuri. b). In chestia sumei prevăzute în budgetele comunelor rurale pentru procurarea de premii școlare pe anul 1903—1904, răspund : Știut este că în anul școlar expirat prin excepție împărțirea premiilor la școalele urbane și rurale s’a făcut în zilele de 2 și 4 Iulie odată cu sărbătorirea a 400 ani de la moartea Marelui Voevod Ștefan cel Mare. Cum la această dată apăruse multe cărți, tablouri și medalii ce descriau viața și faptele mărețului Voevod și comemorau însemnătatea zilei de 2 Iulie, dorința Ministerului de Instrucțiune a fost ca elevilor să li se dea ca premii cît mai multe din cărțile, tablourile și medaliile apărute ocazional Pentru aducerea la îndeplinire a ordinelor primite de la Minister și în urma înțelegerei ce am avut’o cu dl. Prefect de pe atunci, s’a dat ordin de prefectură ca d-nii primari ai comunelor rurale să aduca banii destinați pentru premii la prefectură. In urmă, prin librăria Iliescu și Grossu s’au furnizat școalelor rurale cărțile, tablourile și medaliile necesare, în limitele sumelor depuse la prefectură. Librarul, presentînd d-lui Prefect compturi în regulă pentru cărțile furnizate, și-a primit costul lor de la dl. Secretar al consiliului județan. După cite îmi amintesc însă, comuna Tăutești nu a primit cărți pentru premii la 2 iulie, pentru că a trimes banii după această dată. Suma de 45 lei depusă, a stat în lada prefecturei până la începutul acestui an școlar cinc din ea s’au cumpărat cărți de studiu pentru elevii săraci de la școalele din Tăutești, Rediu lui Tatar și Zahorna, cite 15 lei de școală. Lista cărților furnizate se găsește la revizoratul școlar, iar actele justificative la prefectură. Cu această ocazie ași putea, d-le Redactor, să dovedesc că, nu numai că nu mi-am însușit nici odată o sumă ce nu-mi aparține, dar că pe timpul oit am fost revizor școlar al jud. Iași am dat din banii ce mi se cuveneau vr’o 500 lei pentru furnizarea aparatelor de proccțiune la cercurile culturale. Nu am însă obiceiul de a face reclamă in jurul numelui meu. Dosarele revizoratului școlar dovedesc aceasta. Primiți vă rog, d-le Redactor, asigurarea distinsei mele considerațiuni I>. Sachelarescu Iași, 26 Ianuarie 1905 NR. 1B*— INFORMAȚII Alegerile generale din Iași, vor avea loc In ordinea următoare Colegiul liu la 1 Februarie; alegerea se va face numai in localul primăriei și va fi prezidată de d Buzdugan. Membru la Curtea de Apel. Colegiul al ll-lea la 3 Februarie; alegerea se va face in trei secțiuni: La primărie, unde va presida d Buzdugan, la școala Adamachi, unde va presida d. Schina și la școala Senescu, unde va presida d. Alevra, președintele tribunalului din Piatra, Colegiul al lll-lea la 5 Februarie, alegerea va fi presidată de d. Buzdugan, Colegiul I de Senat la 7 Februarie și colegiul ll-lea de Senat la 9ebruarie. Alegerea acestor 2 colegii, se va face numai la primărie. O D. Ștefan Ciudin, a fost numit intendent al spitalului din Huși. O A fost adus și înaintat parchetului țiganul Uie Cojocariu, care se adeletnicea cu falsificarea de monede. Numitul țigan, a declarat că se ocupă cu falsificarea monedelor, de mai bne de un an, și că a cutreerat toate satele din județul nostru, inșeind pe țarani. O Consiliul Comunal, din comuna Săboani, județul Roman, a fost disolvat. S’a numit o comisiune interimară, sub președenția d-lui I. Fantochi. Mai mulți indivizi, rămași încă necunoscuți, spargind o ușă a locuinței comerciantului Herman Juster, din Tg. Frumos, i-au furat un mare număr de obiecte de valoare, precum și o însemnată sumă de bani. Soldatul Haralamb Morariu, din regimentul 8 de artilerie, dezertînd de mai mult timp și refugiindu-se mocalitate, și-a retezat el singur degetele de la piciorul sting, crezînd că astfel va putea scăpa de serviciul militar. Starea lui însă, inspiră serioase îngrijiri. Funcționarii inferiori de la poștă, vor ținea Duminică 30 Ianuarie, o întrunire, pentru a se consfatui asupra înființarei unei societăți de ajutor reciproc. * Cu începere de la 1 Martie, se va împărți sămință de porumb, pe a săteni, pentru cultivare. împărțirea se va face pînă în ziua de 5 Mai a. c. O In intervalul de la 1 la 31 Ianuarie st n., s’au importat din Rusia, din gubernia Ecaterinosav, în ară la noi, prin Ungheni, 94 vagoane cu furagii. Dintre acestea 74 vagoane fin pentru armată și 18 vagoane fîn și paie pentru particulari. Actualmente sunt în județul nostru numai 7 cantine școlare; revizoratul școlar a trimis circulari învățătorilor de a stărui cît mai mult pentru infiiințarea de cantine la fiecare cerc cultural. Descindu-se o descindere de cătră și agenții poliției, la individul Moise Simon din strada Moara de Vînt, s’a găsit o mare cantitate de tutun și tabac de contrabandă. Numitul a fost arestat iar contrabanda confiscată. • Parchetul a fost înștiințat că locuitorul Vasile Iftime, din comuna I Păușești, luîndu-se la ceartă cu soția sa Agripina, i-a aplicat mai multe lovituri puternice cu o coadă de topor. Sărmana fomee, a fost atît de grav maltratată, în cit după o jumataV de oră incetă din viață. Criminalul soț a fost imediat arestat. Sătenii din Comuna Costești, au fost viu impresionați de o nenorotire, ce s’a întîmplat alaltă ori, în biserica satului. Locuitorul Grigora M. Tataru, pe cînd se afla în biserica satului, a fost apucat de un atac de apoplexie și câzînd jos, și-a sfărâmat craniul de pietre. Nefericitul sătean, fiind transportat acasă, încetă din viață. 0 D. I M. Nedelcu, a fost numit amploiant clasa la, la vama din Ungheni. Autoritățile Berlineze, cer autorităților din orașul nostru, urmărirea și prinderea lui M. Nordhaim, casierul unei bănci private, care delapidînd suma de 82.000 de coroane, a dispărut, luind drumul spre Romînia. Dezi dimineață mai multe companii din regimentul 13 Ștefan cel Mare, au plecat în marș, până la Repedea. Primarii din comunele rurale, din judeșul nostru, au fost invitați să facă un recensemînt complect și exact, de animalele domestice. D-nii Dim. Timotei și Magheru, licențiați în drept, s-au înscris în baroul avocaților din localitate. Cu acceleratul de aseară, dl. Alex Stroia, directorul ziarului nostru, a plecat la București. A găsit tangentă. Mîncărimea evolutivă care mincea secretate pe dl. Starea a ieșit suprafață. Pretext nd că amicii sei politici luptă in alegeri în alte condițiuni, dl. Sterea a scos o gazetă personală, care in primele ei cîrduri proclamă pe dl. P. P- Carp cel mai briliant om politic. Ci și-o fi zis fostul demagog de carnaval . Pe puțin, pentru patru ani colectiviștii sunt demonetizați , dacă mi fac mînă bună cu Carpie pe acuma, posibil că diplomatul de la Țibănești, peste doi ani să-și facă și el urnă bună cu conservatorii,—și atunci și eu mă apropii de putere cu cel puțin doi ani Înaintea celorlalte haramuri colectiviste pe lângă care mă ’nhămasem. f Ce înclinație pentru tangențe !... ! Q Joi 3 Februarie va avea loc prima reprezentație la Teatrul Național a celebrei companii „Chat Noir“ din Paris. 1 Principalii artiști sunt: d-nii Jules Moy, Milo de Meyer, Dean, Wagne, Verlet și d-rele Claudie de Sivry, J Alice Liberty, Aime Raynat, Marcelle , Norcy. ] Biletele la „Thalia". . Conservatorii sau Liberalii trației conservatoare propriile lor fapte. Așa, pentru pildă, liberalii au cutezanța să strige pe toate tonurile că conservatorii au tăiat în carne vie de cînd au venit la putere. La minciunile lor vom respunde cu fapte pentru a le închide gura odată pentru totdeauna învinuiți, ci lor, administrația conservatoare că, din prima zi, a înlocuit un număr foarte mare de funcționari, desorganizind serviciile, lucru ce liberalii nu l’au făcut, dînd exemplu cu totul contrar ?. Oare așa să fie ? Nu oare cumva umiliți și de data aceasta ? Noi credem că da și iată pentru ce Administrația comunală conservatoare nu a înlocuit nici un funcționar, pe cînd liberalii i-au schimbat cu duiumul. Și pentru o mai perfectă edificare a publicului cetitor, dăm mai la vale lista funcționarilor înlocuiți de d. Pennescu la Comună, ca și a celor numiți tot de insuficientul domn Pennescu. lat.o: Au fost înlocuiți de către d. Pennescu odată cu venirea d-sale în fruntea comunei, funcționarii : M. Antoniu, C. Lambrino, I. Badarera Al. Giurea, Ion E. Andronic, Lapteș, I. Haretu, Al. G. Dabija, Codrescu, Z. Simionescu, T. Alexandrescu, P. Ștefaniu, G. Cristea, G. Jradinescu,D. Harnea, C. Caramfil, A. Mănăscurtă, Botescu, St. Huiban, Gh. Atanasiadi, Andoniu, Dim. Jippa, K. Hoisescu și T. Maxim. Au fost numiți tot ded Pennescu, sau mai bine zis au fost căpătuiți: N. D. Dimitriu, Z. Buznea, P. Ghițescu, A. Missir, dr. Gh. I. Botez, O Velciu, Mavromit, M. Breviman, D. Hornia, Turculeț, Gh Surugiu, A. Berze, A. Dimitriu, Const. Siminescu, P. Ștefaniu, dr. Paul Anghel, Gh Colceag, D. N. Ionescu, T. Scriban, D. Stroescu, Gh. Profir, Ion Onescu, Gr. Alestar, O. Brevnman, N. Cugler, N. Gheorghiu, V. Ciocoiu, D. Burghelea, GhicuWu, V. Stănetari, A. Livaditi, V. Brăescu și V. Bej . Acum, d lor, puteți sa ne răspundeți care e tabloul funcționarilor înocuiți de actuala administrație comunală ? Cine minte ? Anotimpul prin care trecem este fatal copiilor, bâtrînilor celor slabi, ceri din causa vitalitaței lor micșorate sunt rău apărați contra influenței care acum domnește. Există, cu toate acestea, un remediu specific al afecțiunei pulmonare și anume: Vinul Br&vais care, grație acțiunei sale efective asupra peptului, reprezintă un agent eroic în cozurile grave cind, după cum zice doctorul Huebard, „boala e la plămîni și pericolul la inimă“. O Duminică va avea loc o frumoasă serbare la școala din Comarna, com. Poeni. Foștii elevi ai învățătorului Al. Savloschi vor sărbători împlinirea a 35 de ani de serviciu ai fostului lor învățător. * Concertul Alberti.—In astă seară joi la Teatrul Național va cînta marele tenor Alberti. Artist incomparabil cu o voce colosală Câutul lui Alberti emoționează, interpretarea și căldura cu care te face să simți piesele ciitate de dînsul este cu totul originală, nimic nu este comun, totul este pătruns de cea mai rafinată artă. Bine nu va auzi pe Alberti în astă seară va perde desigur cea mai frumoasă poasie care vr'odată i-ar fi putut-o da Iașul. O Comitetul Ateneului român din Botoșani, ne comunică seria conferințelor ce se vor ținea în anul acesta, in ordinea următoare: Duminică 30 Ianuarie 1905, d. ingmnar Giuseppe Barberis, despre Alpinism; d. E. Giurgea, despre desvoltare și degenerare; d. inginer Lazarovici, Din regiunile pitorești; d-na Lucreția Ciolac, foloasele educațiunei și culturei femeei; d. C. Mighiu, copiii nelegitimi; d Lucian Riiu, Inteligența animalelor ; părintele Pavelescu, Intemnoi schizmatici, d. A. Iacobeanu, Hazul lui loan Creangă, d. inginer Giuseppe Barberis, despre relațiiile noastre omerciale cu Italia (Duminică 27 Martie), d. Lazăr Theodor, Trebue ndustrie țărei românești ? d. Grigorie Goilav, Legenda Budistă, Are un semn de recunoaștere de la Senioria Voastră, asta l-ar încredința și mai mult, zise Rendian. — Luați inelul acesta, zise limita. Rendian porni cu harabalele lui, servitorii sei, trei cadavre și răniții printre care Josna Butrym. In lungul drumului, el privia inelul al cărui piatră strălucea sub lumina lunei. * Duminica Ianuarie, doua școli din localitate, își vor serba patronul: Seminarul „Veniamin Costachi“ și școala Normală de băeți „Vasile Lupu“. La seminarul „Veniamin“ va începe serbarea patronului, printr’un serviciu Divin oficiat la Mitropolie, de cătră I. P. S. S. Mitropolitul Partenie, și acompaniat de corul seminarului. După aceea, va urma o recepție, în cancelaria seminarului, la care va asista și I. P. S. S. Mitropolitul. Elevii școalei normale „Vasile Lupu“, vor organiza cu această pcnsie o serbare. Mai mulți elevi vor ținea cuvîntări ocazionale; de asemenea d. C. Ionescu, profesor la acea școală, va ținea o disertație, tratînd despre : „Rolul educativ al științelor“. După aceea elevii școalei, vor juca citeva piese de teatru, naționale. • La poliția de siguranță a fost arestat individul Gherghe Popoi, găsit vagabondînd pe stradă, fără nici un act. La întrebările ce i s’au pus, a respuns numai că e soldat rus dezertor. * Toți concediații, milițienii și rezerviștii, sunt chemați pentru ziua de 17 Februarie la regimentul 13 Ștefan cel Mare, pentru a li se viza libretele. • Cu acceleratul de azi dimineață, a sosit în localitate de General Tell. Cu începere de la 15 Fevruarie, regimentele de infanterie din localitate, vor începe exercițiile de tir și tragere la țintă pe platoul din fața Șorogaribof. In iazul de pe teritoriul comunei Gioara comuna Coarnele Caprei, a fost găsit cadavrul unui sătean. Inspectorul plășei Belcești a fost însărcinat să ancheteze. • Am spus acum câteva zile, că la locul numit „Capul dealului“, de pe teritoriul comunei Râdiu, într’un șanț a fost găsit cadavrul locuitorului Alexandru Codreanu. Parchetul deschizînd o ancheta, a stabilit, că la mijloc nu există crimă, ci că numitul sătean fiind beat, a căzut de pe cal. • Aseară poliția a arestat în strada de Sus, pe maniacul Ștefan Alexandra, care se pretindea a fi fiul reginei Natalia, a Serbiei. • Soldatul Haralambie Morariu din regimentul 8 de artilerie, care și-a tăiat degetele de la piciorul sting, a fost internat in spitalul militar, din localitate. Autoritățile militare au deschis o anchetă, pentru a afla adevărata causă care la împins la acest act desperat. Astăzi parchetul a început cercetările pentru a stabili identitatea cadavrului găsit alaltă ori, într’un paravan al caselor cu No. 39 din șoseaua Socola. Lingă acest cadavru au fost găsite și două cuțite mari. • Astăzi s’a oficiat de cătră un mare număr de preoți, hramul bisericei Sf. loan gură de aur, din Dedic. A asistat un mare număr de credincioși. FOIȚA ZIARULUI EVENIMENTUL HENRIK2 SIENKIEWICZ Potopul Lupta reîncepu aproape de trăsurile lui Rendian, sub care se refugiase servitorii săi. Landsnienii se adăposteau de asemeni, dar servitorii, luindu-i drept agresori, treiera asupra lor. Predați-vă! strică bătrinul Kiemlici, bagnd lama săbiei sale printre schițele roatelor, și lovind la intîmplare în oamenii ascunși după ele Opreștete ! ne predăm. Acum tinerii Kiemlici, în ele stîndu și minele în capetele oamenilor lui Wasoszii trăiau afară din adăpostul lor, cînd bătrinul strigă: — In hărăbăli ! Luați totul ! Iute ! Iute 1 In hărăbăli 1 Tinerii oameni se năpustiră spre căruț"". Ei smulseră țoalele care acopereau pachetele strinse ale lui Rendian. Dedată răsună glasul lui Kmita . — Opriți-vă ! Și Kmita, pentru a aduce ordinea începu să-i bată cu latul săbiei sale încă insingerată. — Semore, este oprit ?.... întrebă umil bătrinul. — E oprit. Să-mi aduceți pe staroste ! Un sfert de oră după aceea, cei trei Kremlici aparură din nou, conducînd pe Rendian, care se Închina adine și zise: — Să bine voiasca a mă scuza Senioria Voastră, dar eu n’am căutat creiori nimănuia. Eu n’am pricinuit vre-o nemulțumire nici Suedezilor, nici hatmanului. Mă duceam să întîlnesc pe d. Wolodowski, pentru câ-i o veche cunoștință a mea. — Acoperiți din nou hărăbălile strigă Andrei, și voi, adunați răniții și duceți-vă dracului ! — Mulțumesc umil Senioriei Voastre zise fermierul din Waso*z. Minciunile Liberalului*.— Minciuni și rea credință. Cine a tăiat un carne vie?—Tabloul funcționarilor înlocuiți. — Cine minte ? Cei de la ,Liberalul“ ilustrează zilnic coloanele ziarului d-lor cu proza cea mai scîrboasă ce s’a scris vre-odată în presa rominească. Nu e zi lasată de la Dumnezeu ea însăși, așa zișii fruntași ai colectivităței ieșene, să nu pună pana lor înmuiată în mocirla cea mai infectă, la disposiția ziarului liberal. |.Rea credință, minciuni, calomnii și invenții nerușinate, pentru a induce in eroare opinia publică, iată armele așa pretinșilor oameni cinstiți din partidul liberal în lupta politică firească de altfel—cu adversarii lor Nu am da nici o atenție lamentărilor și svicolirilor neputincioase ale celor de la „Liberalul", dacă în reaua lor credință nu ar avea îndrăsneala de a pune în seama adminis Bătrinul Kremlici zicea tînguitor. Senioria Voastră... dar... o pentru noi o oglindă a drepțței... noi.. Kmita îi aruncă o căutătură de ochi astfel încit bătrinul nu mai îndrăzni să rostească o vorbă. Servitorii lui Rendian se duseră să înhame caii la hărăbăli. Andrei se întoarse iar cătră staroste. — Luați pe toți răniții și morții ceia, care se află acolo, conduceți-i la domnul Wolodowski, spuneți-i, din partea mea, că eu nu sunt dușmanul seu, ci un prieten, și poate mai mult decit și-o poate inchipui... Spuneți-i asemeni că acei oameni, m’au atacat și că eram obligat să mă apăr. — E adevărat că așa s-a și petrecut, afirmă Rendian. — Așteptați... Să spuneți încă d-lui Woldowski sa-și stringă puterile în o massă compactă. Radziwill »e poate pe drum. Palatinul de Witebso vrea să pătrundă pina în Poldachia Să se ducă trupele dlui Wolodowski înaintea lor și să le dea mină de ajutor întârindu-le și voi spune ca și cum ași fost plătit s-o fac. Dar dacă ași avea CAPITOLUL V O oră mai tirziu in adîncul nopței, Rendian intră în Szuczyo. In zorii zilei el se duse la domnul Wolodowski, care 1l primi cu bucurie și îl conduse imediat la locuința fraților Kretzuski și a domnului Zagloba. Rendian izbucni în plins la vederea vechiului său stăpîn Ioan Kretzuski. *) — Stăpînul meu... stăpînul meu !.. Pe ce timpuri ne mai găsim acum... — Dar tu, RendinD, tu ești totdeauna favoriatul soartei, zise Zagloba. 1) A se vedea ,Par le Fer et par le Feu". (nu ver. ediția, La revue blanche.) 56 Va urma Dovada capacităței d-lui Gane R&POnTUL DE DISCUf £ V2E D. Vera de la Liberalul a îndrăznit să afirme că administrația comunală a dlui Gane a fost o administrație model. Iată ce spune raportul No. 8614 din 21 Aprilie 1899 prin care se cere dizolvarea acelui consiliu. Sire, D. prefect al județului Iași, prin raportul cu No. 2.209, îmi aduce la cunoștință că afacerile comunei Iași sunt periclitate din cauza incapacităței și neglijenței actualei administrațiu comunale. In special, situațiunea financiară a comunei se află într’o stare deplorabilă, care cere o intervenire energică spre a schimba mersul lucrurilor angajate pe o pantă foarte primejdioasă. Prin legea din 1893 s’a dat comunei Iași 6.500.000 lei în schimbul cedărei către Stat a mai multor moșii. Acestui fond i s’a dat chiar prin lege o anumită destinațiune, între care, în primul foc, alimentarea orașului cu apă. In repartiția ce s’a făcut chiar atunci acestui fond, s’a afectat pentru aducerea apei 2 716 310 lei, dar, sub pretext că alimentarea orașului cu apă va costa mult mai mult, a întrebuințat acest fond la alte destinațiuni din care multe pentru a acoperi cheltueli cari trebuiau făcute din budgetul ordinar. După ultima repartiție votată de actualul consiliu comunal, se lasă la capitolul apei numai suma de 60 de mii lei. In repartiția tăcută în timpul anului budgetar 1898—99, s’au luat 250.000 lei de la fondul milioanelor pentru a se acoperi deficitul budgetului ordinar 1897 98. Autoritățile superioare n’au autorizat viramentele. Au autorizat un fel de împrumut cu totul provisoriu, cu obligațiune expresă de a se restitui din budgetul ordinar aceste sume la fondul milioanelor. Așa, prin jurnalul consiliului de miniștri No. 2 din 17 Februarie 1898, se pune expres obligațiune comunei de a se restitui la fondul milioanelor suma de 332.094 lei, luată din fondul apei. Prin decisiile consiliului, de la 7 Aprilie și 18 Maiu 1898, s’au mai luat de la capitolul apei 317.906 lei, tot cu obligațiune de a i se restitui din budgetul ordinar. Aceset sume nu numai că nu au fost restituite, neprevăzindu se prin veri un budget aceste restituiri, dar chiar cu pensiunea votului din Februarie 1899, pentru facerea împrumutului de 3.479.500 lei, nu se menționează nimic despre aceste restituiri. Pentru a induce în eroare publicul și, după cit văd, ai ajuns un senior. Nu ț’am prezis eu, că dacă nu te-i da prins, vom avea parte să fim mulțumiți de tine?.. Tu nu mai locuești dar la Rendian ? întrebă Kretzuski. — Părinții mei trăesc la Rendian ca și în trecut, eu locuesc la Wasosz și n’am a mă plînge .‘ Dumnezeu m’a binecuvlntat. Am trimis or o recunoaștere de partea ceea,zisa Wolodowski. Desigur că ea te-a condus aice? —... Să mă conducă aici! Ea tocmai eu în acela care am condus o... sau mai bine au adus-o, căci, dintre toți oamenii care o alcătuiau, au e mai rămas unul singur, care să aibă puterea să se ție pe șea. —■ Cei ? Ce s-a întîmplat, întrebă Wolodowski. — I-a bătut teribil. — Cine ? — Domnul Kmita. Brusc se ridicară in picioare și Krețușiții și Zagloba. — Domnul Kmita ? Oare prințul palatin a înaintat deja pînă aice? Haidel spune repede, ce s-a inși autoritățile, admisstrațiunea și consiliul comunal au făcut operații de expedient asupra diferitelor fonduri. Așa, prin votul din 17 Decembrie 1897, s’au luat da la art. canalului 97 000 lei, și s’au dat la pavaj, iar prin decisia de la 30 Iunie 1898, se iau 400.000 lei de la fondul de lei 1.400.000, împrumutul acordat prin legea din 15 Maiu 1896, pentru școli, și cu el se sporește fondul milioanelor pentru a se destina această sumă canalizarei și pavajului. Actuala administrație comunală, cu autorizația consiliului, a început lucrări de o urgență mai mult decît problematică, fără a se ocupa din timpul de mijloacele cu cari se vor acoperi cheltuelile respective. Pentru a’și creia titluri în lupta electorală, consiliul a votat canalizarea Caleaiiei, crearea de bulevarde pe marginea acestui pîrîu, canalizarea ripei galbine, și abia acum un an, după ce s’au început lucrările și s’au făcut contracte cu antreprenori, prin votul din Februarie 1899, au cerut acordarea unui împrumut, din care 1 200.000 lei să servească pentru lucrările de mai sus. Acest împrumut nu a fost încă autorizat prin lege, încît comuna se găsește actualmente în o mare încurcătură. Budgetul pensiunilor comunale a fost format cu violarea art. 12 din legea pensiunilor, acoperindu-se deficitul nu cu subvenții din budgetul ordinar, ci atăcînd chiar fondul cassei prin luarea din acest fond a sumei de 124.000 lei. Un fapt care între altele dovedește lămurit deplorabili stare a finanțelor comunei e relevat de neplata pnă în present a cupoanelor de Noembrie și a obligațiunilor eșite la sorți din datoria comunei pentru asfalt; că aceste cupoane deja în 1897 s’au plătit tot din fondul milioanelor. Consiliul e departe de a -și da seama de gravitatea situațiunei financiare a comunei și cu atît mai puțin de remediile pe cari le propune. Așa, în Decembrie 1898, a votat un împrumut de 71« milioane, și în fața dificultăților de diferite ordine, același consiliu, prin votul din Februarie a. c, a declarat că s’ar mulțumi cu un împrumut de 3 479 500 lei, trecînd cu vederea o mulțime de datorii, precum și sumele împrumutate provisoriu din fondul milioanelor tîmplat ? Wolodowski acum și eșise afară, nerăbdător de a verifica cele auzite asupra dezastrului și a stărei oamenilor sei. Atunci Rendian zise : E mai bine să așteptăm ca să se întoarcă domnul Wolodowski, el e cel mai interesat în această afacere. — Ai văzut pe limita cu ochii tăi proprii ? întrebă Zagloba. — Cum vă văd. — Și i-ai vorbit? — Cum nu i-ași fi vorbit ? Noi ne am întilnit nu departe de aice, eu cîrteam împotriva Suedezilor, și el de asemenea în contra lor... Contra Suedesilor ? întrebă Kretzuski. — Ca în potriva dracilor, cu toate că se ducea să-i intilnească.