Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294)
1905-01-15 / nr. 270
I IV REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 14 STRADA LAPUȘNEANt 44 IAȘI Apare in toate zilele de lucrit Un numar vechin 30 ban! Soarele| r. | a. 10 Luni—C. M. ți S. G. | 7.53] 4.52 11 Marți—Cone,a 70 Ap 7.52Í 4.54 12 Merairi-St. T. sighj 7.52 4.55 10 bani—Seria II Anul XII. No. 370 MAMBATA 15 IANUARIE 1905 EVENIMENTUL 'Ziar conservator Cojocar? Iubiți Cetățeni In vederea viitoarelor alegeri, subsemnații cetățeni ai Iașului, vă convocăm la o consfătuire, care va fi avea loc Duminică 16 Ianuarie 1905 ora 2 p. m. IN SALA CIRCULUI SIDOL 1 In această consfătuire, la care va lua parte întreg consiliul de miniștri, se va expune pe larg programul de guvernămînt al partidului Conservator: V. Vlădoianu, V. Sculy, D. A. Greceanu, N. Nanu, D. Alexandrescu, P. C. Constantinu, A. B. Brandia, Colonel L. Sterea, Gr. Buțureanu Lascar Rosetti, Gh. Ghibănescu, maior-A. Jippa, dr. N. Leon, G. Dimachi, I. Catargi, dr. A. Peride, Gh. S. Cristofor, D. Boroianu, Savel Manu, Gh. D. Șerban, D. Grigorovici, Căp. Grig. A. Ghica, I. Vasiliu pro0t, N. Ștefănescu, dr. A. Culianu, Al. Dabija, I. Zarifopol, Kirilă Constantin, Alexandrescu P. Alexandrescu T. Alexandrescu Al., Anastasiu C. G., Andoniu E. I., Andriescu G, Antoniu M., Antoniu Lascar, Arama Gh., Atanasiu A. D., Atanasiu I. V., Aurescu Al., Aritino A., Alexandrescu N Spinoasa, Anastasiu Vasile Belcești, Balș C., Bădăreu N. A. Bădărău, C. I, Bancov Gr. căp., Bîrjovanu Gr., Bădărău T., Baiardi Scarlat, Botez Gh. V., Gordon, Botez V. N, Bogonos O., Botez Panaite, Bogdan Gh, Botez C, Botez M., Bendescu I. Căp., Bejan V. dr., Brandia A. Al, Buțureanu C. V., Buțureanu C., Buznea Em., Burada T. T., Burghelea Ilie, Buznea C., Buri mescu N, Burcovanu Gh., Buzescu Gh., Burghelea O., Bulău Gh., P. Preot, Beldiman Gh, Bădărău Gh., Cantacuzino Pașcanu C., Cantacuzino-Pașcanu AL, Caudella AL, Calognomu Eustrat, Colognomu Gh., Caimacan S. Căpitan, Calmuschi Gh., Călimănescu Al., Ciurea I. Alex., Ciurea I. Anibal, Ciurea I Gh., Ciohodariu Al., Ciorapciu Filip, Costin Gh., Costin I., Constantinescu I., Constantinescu Em., Constantinescu N., Codreanu M., Constanțius Ilie, Codrescu Corneliu, Constantinescu C. L, Crivătz T., Cruceanu M., Cristea T., Donică, Cristea T. Cristea, Cumpăta C., Cojocariu T. V., Caius T. Anton, Daraban Gh., Dragomir State, Draghici St., Dogariu V., Donat Carol, Donat August dr., Dobias I. Gh., Dumitrescu Radu maior, Dumitriu I., Dimitriu Gh. căpitan, Eust. Caligari V. Roșu, M. C. Socor, Ioan Cucu, Dimitriu D, Dudurea N, Duzescu Gh. Duzescu Scarlat, Evghenie D, Ecsarcu Leon, Finkelstein V. dr, Fonescu I, Filipescu T. D, Filipescu C. D, Frunză Acsinte, Fătu Alfons, Furnică V. P, Fotiu N, Ghica Leon, Ghica T, Goldental S, Grecea L, Gavrilescu A. dr. Ghica Icăp Greceanu A, Grigoriu V, Gh, Grigoriu I, Gh, Gafencu I, Gaman Gh, Gărbăcescu I. Gh, Chiorghiu C. D, Garofeanu D, Iconom, Groholski S. I, Groholschi I. C, Giind H. N, Hogaș Calistrat, Herovanu E, Hóiban V, Haralamb M, Hax Leopold, Hoeiungescu O, Haret C. I, Herovanu AN, Ivașcu M, Ionescu D. A, Ilutza Gh. B, Ionescu C, Iacob T, Irimescu Sp, Juvara Ernest Gr, Ibănescu Gr. Ivanovici I, Ianculescu P, Ianculescu M Al, Irimescu C. Iliescu Haralamb, Iamandi Gr. Gr, Iamandi Gr. D, Iamandi Gr. Al, Kirilă C. G, Kirilă C. I, Kirilovici A, Kiriac D, Kiriac D. C, Lascar Gh. Lefter Em., Liteanu V. M., Lohan V., Lambrino C., Lapteș C, Lupescu T., Lăzărici I. V., Miclescu D. M. , Mănescu A., Mihail Gh., Maxim., Maximovici P. T., Marcopol N., Marhasovici C., Marcopol L, Mitescu I. Preot, Mitescu Ilie, Miclescu M. , Maxim Gh. preot., Manoescu— Mladian C., Mănăscurtă Al., Mihailescu I. C., Morțun Gr. I., Mok G., Mestes G., Maxim T., Mogridici Aritonovici, Muzicescu G. N., Mureșanu Sever, Munteanu C., Mandrea T., Mavrodi Al., Negruzzi St., Neculau T. dr., Negrutz V., Nică Gh., Neddschi Ilie, Negoescu P. C., Nițescu S, Negrea Gh., Neculau Gh., Negrutz Al. T., Oraga V., Pastia G. N., Popa G. D. iconom, Popovici Al. preot, Popovici I. G., Praja V. I., Petrescu Toma, Popescu Gh., Penel C. B., Papana D. C., Paruș D. S, Paladi I, Panuș V., Patrașcu M, Panu D. T., Pitescu Uj Procon Nap.,Panțru D.Gh., Paraschivescu P Petrone,Pastia I.,Perițel I locot., Pascu Șerban, general Paladi I. I., Popovici N. I., Roznovanu Rosetti Anton, Roznovanu Rosetti Emil, Ropală O. Gh., Radu I V., Rusu Achil Căpitan, Rotbart L Rusovici V., Răducănescu A., Rohr Anton, Racovitză D., Reileanu Th. Sculy Leon dr., Suțu A . , Suțu R., Suțu Henry, Socor Gabriel dr., Sadoveanu P., Ștefanescu N., Swiecinski I., Știubei M., Știubei D., Simionescu I. L, Scorpan Gh, Stavăr V. 1, Sion Gh Arthur, Săndulescu I, Ștefăniu Ilie, Săvescu Enache, Săvescu C., Săvescu Gh., Ștefăniu P, Simu D. P., Severin V. C., Scheia H, Stamatopol Ah., Sacară V. D., State Gh. Gh., Stănilescu Gh., Stoenescu N, Stroja Al, Șendrea L, Ștefănescu Matei, Stroja I., Stamatiu L, Tuduri Gh., Tisescu G., Tilenschi M., Tanasachi V., Țuchel Romulus Diacon, Tineu M., Tomița N., Virlănescu C. I., Voinescu Grig., Voișel I., Vasiliu C., Vasilescu Anton Căpitan, Vivoschi I., Verdeș Gh. C., Vesbianu Gh., Vișinescu I , Vâitoianu T., Xenopol D. A., Zaharia C , Zaharia Al, Zota D. Zota N. Monitorul junimist. Epoca grupată și care a înebunit-o desfășurarea ultimelor evmimente politice se năpustește cu o furie neputincioasă în contra d-lui Al. A. Bădâriu, ministru de justiție. Epoca vorbește de numiri î magistratură făcute de d. Bădăreu și cart ar însemna căpătuire de savorp. Să facă bine Epoca și să nu insiste asupra acestei chestiuni -calomnie infamă in ce privește pe actualul ministru de justițiecăci ne vom vedea și noi siliți să vorbim de unele numiri făcute de un fost ministru oarecare junimist, numiri care priveau nu numai morala publică dar și morala privată. Exploatatorii Statului Un scurt dar foarte semnificativ apel pe care îl face unul din organele oficioase ale partidului colectivist, ne arată din nou interesul pe care îl depuneau colectiviștii, la putere fiind, împotriva statului. Organul colectivist se revoltă împotiva ideei că o societate oferă statului un combustibil pe care îl dă cu 38/6 m»ieftin decît toți furnizorii de pînâ azi ai Căilor ferate române. Și de aci o adevărată indignare, dar încă ce fel, împotriva tuturor acelora cari au pus mai presus de interesele particulare, interesele superioare ale Statului. S’ar părea că cea mai neagră crimă ce se poate concepe consistă în dorința de a se renunța la jefuirea statului, și în tendința de a se oferi pe un preț scăzut, o marfă pe care alții o cedau cu mare greutate, cu un cîștig enorm. Această explozie de indignare se datorește unui organ special al d-lui Sturdza, al acelui d. Sturdza care de formă susținea în fiecare ocazie că „binele țârei trebue pus mai presus de binele c tor-va inși“. Noi ne explicam in desjuns supărarea aceasta a colectiviștilor, căci prin faptul că s’ar da sprijin unor oameni cari ar cerca să reducă prețurile, ușurînd cheltuelele statului s’ar rupe cu obiceiul pe care ei l’au cultivat de mult, obicei consistînd a se considera tot ce este al țarei, al statului, ea fiind bun de exploatat în interesul cîtorva particulari. Aceste triste obiceiuri și procedeele cari se unesc cu ele, au contribuit la aducerea țarei noastre pînă in pragul falimentului. Și tot aceste obiceiuri au silit pe liberali să prezinte pe de o parte trei excedente mincinoase, pe cînd în realitate ele nu erau decît deficite, sau în cel mai bun caz, situații abia echilibrate prin smulgerea pîinei de la gura săracului și a copiilor lui. Tot acestor procedee și obiceiuri se mulțumește și împrejurarea că s’a oprit exportul porumbului la noi, pentru a se urca prețurile și a cumpăra de la partizani scump cu banii statului, și tot acestui trist obiceiu s’a datorit apoi, cind partizanii au fost ghiftuiți din banii statului,—ridicarea măsurei de oprire a exportului de porumb. Tot acestui obiceiu colectivist se datorește o serie întreagă de cumpărări făcute de statul nostru, și tot acestuia se datorește cercarea de în CUM AU ADMINISTRAT LIBERALII — DEZASTRUL DE LA COMUNA IAȘI — Iată situația comunei Iași pînă la 31 Decembrie 1904, și care dovedește ciă dreptate am avut, cînd am susținut că trecerea pe la primărie a d-lui Pennescu a însemnat un dezastru pentru Comuna Iași : Lei B. 1 4,962,449 50 rest din împrumuturi neamortizate 300,000 împrumutul în numerar cu proc. 6 la sută, efectuat în 1903 pe termin de 2 ani, platibil la 31 Decembrie 1905 179.126 01. Datoria flotantă a Comunei pentru diferite cheltueli. 2 540 59. Deficitul bănesc al budgetului ordinar pentru exercițiul 1903— 904* constatat la 30 Septembrie 1904, data închiderei exerci 220,000 00. Deficitul aproximativ ce va lăsa budgetul ordinar pe exercițiul curent 1904 1905+ 5,664,116 10 Total. Mandate ramase neschitate din budgetul ordinar pe exercițiul curent 1304-1905, la 31 Decembrie 1904 sunt de lei 342,963 bani 03. Liberalul de aseară contestă acest tablou. Avea dreptate căci nu era complect. Omisesem a releva următoarele datorii ce grevează asupra primăriei Iași: moștenirea de la administrația comunală a d-lui Pennescu : 93,696 lei 75, datorie către d. Inginer Gr. Bejan pentru întreruperea lucrărilor Calcaniei, sumă repartizată precum urmează : 73,472 lei 75 bani, daunele cauzate / 7000 cheltueli de judecată, 13,224 lei procent de 67% de la 25 August 1901 și pînă astăzi lăturarea unei anume naționalități de la avantajele ce se acordau unor societăți în țara noastră. Așa s’a făcut că produs ale țărei noastre, au fost oferite prin străinătate societăților germane, și tot așa se face că anumiți evrei, cari apoi au fost împăminteniți de către d. Sturdza, umblau cu planurile unor ținuturi ale țarei noastre în buzunare pe la toate societățile germane, oferindu-le pe prețuri, din cari țara perdea, dar particularii, cîștigau enorm. Strigătul lui Ioan Brătianu, îmbogățiți-vă, își dă azi roadele: colectiviștii în lupta lor pentru ca să se îmbogățească cu orice preț, au ajuns ca acei funcționari din piesa lui Gogoli cari găsesc foarte firesc ca cineva să fure statul „după rangul ce are“. Și astfel stînd lucrurile nu numai că se revoltă, nu numai că sînt pătrunși de o sfîntă indignare față de cei cari nu vor să fure statul, dar încă îi și denunță opiniei publice, ca pe niște criminali, cerînd ca alegătorii să nu acorde voturile lor acelora cari nu pricep că adevarata menire a statului este să fie exploatat in interesul cîtorva particulari. Credem că un regim care a avut astfel de principii și care—după ce a căzut din cauza lor,—se mai susține, nu mai are nevoe de a fi semnalat desgustului public : el se impune de la sine disprețului unanim al țarei, și alegătorii la timp vor ști să aprecieze pe acești patrioți gheșeftari.—V. FU QITIVE In stilul lui Ionel, bardul de la Liberalul. Toți lătrătorii din registrul Ținut la clubul liberal, Să năpustiră pe ministrul Justiției, în așa hal, Că turbă, de la cel mai mare Și păn’la cel mai mic cățel Ce'n Liberalul latră tare Sub semnătura Ionel X. Halucinați si de rea credința De când liberalii au pierdut puterea ,și-au pierdut și mințile Aceasta o dovedește în desjuns halucinațiunile ce de un timp încoace le au zilnic. In starea aceasta bolnăvicioasă ei văd, lucrurile și faptele așa cum dorința lor, le înjgheabă. Astfel în lupta (?) ce presa liberală ne dă în acest moment ei văd numai „nemulțumiri” în partidul conservator. Clownul presei din localitate anunță în fiecare zi câte o nouă demisie a vreunui membru din partidul nostru. In ultimul său număr, caraghioaza forță colectivistă anunță retragerea d-lui Xenopol. Și această retragere, resultatul imaginațiunei bolnave a redactorilor Clownului, o prezintă ei cu multe cuvinte de laudă pentru domnul Xenopol. E singura dată când „Liberalul" vorbește drept, căci zice despre d. Xenopol că „e un savant, un om de merit și de talent, etc“. Cetitorii însă își amintesc în ce mod necuviincios și nedemn acelaș ziar, făcând cor cu presa colectivistă din Capitală, a atacat pe d Xenopol în o chestie în care nu i se putea imputa nimic, corectitudinea d-sale find tot atât de indiscutabilă ca știința și talentul său, deci cetitorii să judece acum despre buna credință și despre cinstea politică a celor ce patronează apariția „Liberalului“. Dar furia a turbat pe oamenii aceștia făcându-i inconștienți și cu astfel de bolnavi nu se poate discuta. Furie Neputincioasă Ca ci secta jumimstă se mi apropie de liberali, și cu cît dl. Carp împinge an ca an și zi cu zi nerea la brațele colectivităței, cu atit ziarele partizane acestui grup iau mereu alură colectivistă, sau mai bine, pamfletistă. De pe vremea cind Telegraful și Jichipercea țineau recordul presei-revolver în politică, de pe vremea cînd gazetăria roșie afirma că boerimea țărei pusă în serviciul unei sarje păcătoase se pregătea să arunce România sîngerîndă la picioarele contelui And irassy, — și sunt de atunci vre-o 35 de ani, tocmai pe cînd junimismul umbla să scoată capul în lume — tocmai de pe acele vremuri și pînă azi, ziaristica românească nu a produs specimene mai grețoase, mai ciocoace și tăvălite în noroiul diatribei, cum e acel pe care ni-l dă Epoca, gazetă ca pretenție de asanare de moravuri. Furia decrepțiilor ei patroni, spumele turbei care au cuprins pe cioclovinele care’l inspiră, transpiră zilnic în coloanele acestui wa Ur-closet junimist, care nu mai poate fi luat decit ca cleștele. Și proza Epocei, mai an obraz nartizimi ramolita lui care diriguește banda cerșitorilor In ha’ne negri și o așează pe la capete de podari cu minele întinse cind la conservatori cînd la liberali, mai au zic, obraz acești oameni să o dee ca mostră de bună cuviință și d moderațiune ?! ! Este lumea cu capn’n j»«si... Nu e număr, în care pamflanul junimist să nu inșire ignominii h adresa d-lor Cantacuzino, general Manu, Take Ionescu, Lahovary, Bădăreu și a tuturor fruntașilor noștri ; și la aceste ignominii suntem hotărîți să răspundem cu ceva procente. Astăzi am început a scoate puțin mănușile, și vom continua a le scoate tot mai mult. Nu de altă, dar ca să putem fi mai bine înțeleși de asanatorii de moravuri. Scourt T. C. Stere, e o are foarte vendicativă. Cele ce se petrec între dna și d. G. B. Pennescu ne fac dovada. Se știe că d. Sterea a început în clubul liberal o campanie pentru a forma o grupare aparte a tineretului colectivist In acel scop d-sa apelașe și la fostul primar, cerîndu-i ca, în baza faptului că pe vremuri i-a întocmit procetul pentru aducerea apei, să se declare partizanul mișcărei începută de tineret. D. Pennescu a refuzat categoric. Purtarea d-lui Pennescu nu putea lăsa indiferent pe tînărul generos, care hotărî să se răzbune. In acel scop d-sa a intervenit pe lîngă conducătorii Ocultei din București, cerndu-le ca să nu numească pe d. Pennescu în postul de avocat al Creditului. Pus în curent cu cele petrecute, d. Pennescu e foarte furios contra amicului său Sterea. Un ultim cuvânt o domnișoară își face intrarea în una din librăriile noastre. Librarul, cam mucalit de felul lui o întâmpină cu galanterie : — Ași paria că știu ce voiți .. — Da, răspunde domnișoara. Paria de Eugen Herovanu. Infama atitudine Cetitorii vor erta utilizarea unui astfel de calificativ, dar și răbdarea noastră are o margine. Ea ne-a fost pusă greu la încercare printr’un articol apărut aseară în Liberalul și prin care d. Pennescu are tristul curaj de a-și apara opera sa. In acel articol, scris într’un stil de talbar de la judecătorie, nefastul fost primar al lui găsește de cuviință ca, drept la curespuns la eloquentele cifre publicate di noi, să arunce insulte triviale la adresa actualei comisiuni închipuiți situația. De interimare. Vă Pennescu contestă calitățile de administrator allui Lascar și exclamă ironic : .,ci sa nu cunoaște decit rubricele din cataloage1". Ah! Dar d. Lascar nu cunoaște și multe alte lucruri. Astfel d-sa_ n’a mai fost prin consilii de familii, n’a distrus avere de minori, n’a prezentat tribunalului comturi de cite 5000 lei adică cinci mii pentru construirea unui balcon la locuința de la țară, remasă moștenire acelui m'nor. Aceasta pentru trecut. Și iarăși d. Lascar nu va cunoaște o mulțime de lucruri în viitor. Astfel d-sa nu va împrumuta ani de la funcționarii primăriei, nici nu va pune pe funcționari să garanteze pentru d-sa împrumuturi. Dar d. Pennescu,tudinea sa infamă și persistă în at merge până a contesta una din cifrele date de noi. D-sa nu contestă cele stabilite în mod definitiv ci se oprește la cifra de 220.000, deficitul aproximativ al budgetului anului curent. D-sa contestă aceasta cifră și se arată indignat că am relevat’o. Or, această atitudine e o curată nerușinare, căci d-sa_ știe că noi avem dreptate. Inconștiența la d-sa n’a mers atit de departe încît să nu știe că într’adevăr acesta va fi deficitul anului curent. Noi afirmăm că deficitul va fi de ce puțin 220.000 lei și suntem gata a face dovadă. Așa de sigur ie ca deficitul va fi așa cum l’am anunțat noi, încît propunem un pariu și lăsăm d-lui Pennescu facultatea de a fixa condițiunile acelui pariu. ABONAMENTUL ‘s m an 24 lei, pe 8 luni 12 lei pe 3 luni 8 lei la străinătate pana an 30 lei Anunciuri, inerții și ieelapiAn. 13 Joi—Botoiul/Joiaiî. 14 Vineri— Sf. bob 15 Sâmb.—M. Do. EÉ trei scoli se pitica Este lucru bine știut că in școalale noastre primare și secondare pănă pe la 1882 nu se dădea nici o educațiune fizică, adică nu se făcea în școale nici un exercițiu corporal, care să alterneze cu exercițiile intelectuale. Intre 1872 și 1882 se făceau exerciții militare sub conducători luați dintre gradele militare în retragere, și atîta tot. Cam de pe la 1882 încoace a început a se introduce gimnastica, întiu in școalele secondare și tocmai recent de tot și in școalele primare. Statele înaintate în cultură ca Anglia, Germania, au fost cele dintăru cari au adoptat principiul pedagogic a lui J. J. Rousseau, și așa au introdus în școalele lor gimnastica. Franța in se a rămas mai în urmă, afară de școalele iezuiților, in cari singurul exercițiu corporal era primblarea, cît mai deasă și mai multă, școalele statului insa au rămas in urmă de tot sub acest punct de vedere, în ciuda principiului filozofului cetățean de Geneva, care vorbind in cartea sa Emile, despre instrucțiunea fizică și intelectuală zicea : „il faut considérer l’un commale délassement de Lautre“. Himene pănă la Rousseau n’a înțeles foloasele educațiunei fizice, și de la el încoace, nimene nu a aplicat preceptele sale mai bine și mai cu punctualitate ca Anglia, în școalele sale. Cînd a fost rîndul la noi, adică atunci cînd a venit timpul ca și în școalele noastre secondare să se introducă exercițiile fizice, atunci s’a turnat în programe, sau mai just vorbind, în coada programelor , gimnastica, ca cel de pe urmă obiect de studiu, prin urmare și cel mai făcut mativ. Singur locul ce-l ocupă gimnastica de program, ne arată că ea a venit în urma tuturor celorlalte obiecte de studiu. Odată ce s’a inscris gimnastica în programe, maiștrii au rescrit ea din râmînt, ași că dacă se zice că Romínul este poet din fire, tot așa am putea zice, și încă cu mai drept cuvint că Romínul se naște gimnastici în adevăr așa a fost. Era destul să se știe ce se înțelege prin cuvântul gimnastică, de aci incolo totul a fost ușor maiștrilor propuși pentru a face acest studiu fizic, fără ca vreunul din ei să bănuiască macar că alte țâri ar fi înaintate sub acest raport și că înainte de a începe noi, ar fi bine să vedem cum se face aceasta de către alții. Iată acum și cele trei școale de exerciții fizice, de la cari trebuia să se inspire maiștrii noștri de gimnastică : școala engleză, germană și suedeză. * 1. Școala engleză întrebuințară în toată întinderea și libertatea jocurile populare cu mingea, și afară de aceasta, vine apoi un cortegiu întreg de exerciții fizice, întocmai cum Rousseau însuși le-a visat, adică: primblări cît mai lungi, făcute totdeauna cu o țintă oarecare; urcări pe dealuri și munți; escursiuni, vinoturi, pescuit cu undița, diferite lucrări manuale, lupte, călărie, etc. etc. n fine tot ce se rapoarta la corp și care recreează spiritul instruindu-l in acelaș timp 2. Școala germană, fără să se fi inspirat de la școala engleză, oferă tot atitea avantagii ca și cei englezi : alergări, sărituri, dansuri, lupte, călărie, innotare, vislire, patinaj, scrimă, și toate acestea făcute intrun scop ideal de a se perfecționa pe sine prin desvoltarea aptitudinilor fizice, cea ce nu fac Englejii, d ei ei consideră toate acestea din punct de vedere utilitar, adică bănesc, ca și Statele Unite nord-americane, unde foarte mulți studenți universitari își cîștigă pînea ucrînd în fabrici. în carele lor libere oricum ar fi, Germania și Anglia, sunt cele dintia state, cari și-au îndreptat privirile îndărăt spre antica Grecie, in care jocurile de tot felul felul erau viitoare alăturea cu cultura intelectuală și estetică. Școala suedeză, pa care o imitează în prezent maieștrii noștri de gimnastică, este cea mai slabă și mai mărginită. Ea se referă numai la exercițiul mușchilor, și ca atare nu poate avea nici o relațiune de ansamblu cu celelalte facultăți ale corpului nici ale spiritului, căci iată ce zice Dubois Raymond în cartea sa: L’Exercice : „Exercițiul corpului nu este numai, cum cred, eu nedreptul, observatorii superficiali, un exercițiu al mușchilor, ci este mai mult, este un exercițiu al substanței cenușii a sistemului nervos central“. Singură această observațiune zice Dugan este condemnarea din punct de vedere fiziologic a gimnasticei suedeze, care