Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294)
1904-11-26 / nr. 234
REDACȚIA și administrația 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 1 AS 1 Apare In toate zilele de lucru Un numar rechin 30 bani Soarele 22 Luni—M. Filimon 23 Marți—P. Amfl, Ep. 24 Mercuri—Climent pop R. I A. ”7.38 4.88 7.39 4.35 7.40 4.35 Agonia Gierimni Din pricina incapacităței de care a dat dovadă guvernul colectivist în dezastruoasa-i guvernare, partidul conservator, cînd va fi peste puțin timp chemat să ia conducerea afacerilor țarei, va avea in față una din cele mai grele opere de realizat. El va trebui să reînceapă de la cap opera de reorganizare a țarei, el va trebui să plece urechea la nevoile pe cari incapacitatea colectivistă le-a suscitat în popor, el va trebui să înfrîngă cu mîna de fier, și să dezrădăcineze toate obiceiurile abuzive ce-a împlântat în scurta dar dezastroasa-i guvernare. Va fi o operă enormă, care va costa multă muncă, multă cheltuială de energie, dar partidul nostru a fost capabil de lucruri mai grele, a întîmpinat situații mai desperate decît este acea de astăzi, și a știut să le facă față, cu acea hotărîre caracteristică puterei sale. Chemarea partidului conservator a fost totdeauna, pe cît ne arată evenimentele, să repare aceea ce au stricat colectiviștii. Atît la 88, cît și acum în urmă în 99, nici un alt partid din lume n’ar fi putut să ia asupra și ducerea la bun sfîrșit a unei opere de îndreptare a țarei de ridicare a finanțelor ei, de unde se tîrîse risipa colectivistă. Și aceasta a știut să o facă singur, fără ajutorul ni mânui, și nici falșii prieteni, dar adevarați dușmani, n’au lucrat, n’au contribuit la munca depusă de partidul nostru. Azi, cînd partidul conservator este așa de puternic organizat, cînd numai grație conștienței de forța ce reprezintă va veni la putere, nu avem nevoie de nici un amestec de politiciani obișnuiți sa ,,eczemeze‘s avantagii pe urma muncei depusă de alții. Noi am avut și avem curagiul de a munci pentru țară, noi avem forța care duce la izbîndă, și silește victoria să fie de partea noastră. Partidul nostru are în el vigoarea, are hotărîrea și curagiul necesar pentru a izgoni la nevoe pe incapabili de la putere. Țara întreagă are ochii îndreptați spre partidul conservator, și milioanele ei de locuitori nenorociți prin indolența și incapacitatea colectivistă întind mînile rugătoare spre noi,îndemnîndu-ne să izgonim cu o oră mai devreme pe vinovații de la cîrmă. Și ora fatală pentru regimul colectivist a sosit. Agonia guvernului nu mai poate dura căci ar însemna să pericliteze întreaga noastră viață socială. Azi nu mai este altă salvare pentru țară decît într’un guvern conservator, sub șefia veneratului barbat de stat d. Gh. Gr. Cantacuzino Și întreaga națiune are ochii ațintiți asupra noastră, căci în noi este speranța țărei întregi ; și în noi este curagiu, în noi este energie, în noi este forța dătătoare de izbîndă și a noastră trebue să fie puterea, chiar dacă am fi nevoiți să răsturnăm totul pentru a o lua.—Lear. PUNITIVE Mijloacele ? Orice fel de meschinărie numai reușita scopului să fie asigurată. „Liberalul“ Un asemenea cortegiu De mijloace a ’nșirat, Cinci al treilea colegiu Sterea’n Iași Vaștigat. Kix ajutorul armatei.. dar a doua oare ., cine poate prevedea dezastrul către care ne mina ticăloasa indolență a guvernului. Cine poate prevede ce vor fi în stare țăranii, atunci cînd ei vor avea dreptul să zică încruntați. Cînd foamea ne va râscula Cind nu vom mai putea răbda, Hristoși so fiți... nu veți scapa.... Visul cu Convenția Deși guvernul răspîndise zvonul că in curînd se va lua in dezbateri convenția comercială cu Germania—zvon pe care lam înregistrat și noi,—azi sosește știrea dată de ziarele Germane după ziarul Koelnische Zeitung. Acest ziar a ptimit de la corespondent- seu din București— inspirat direct de d. Sturdza—o telegramă, din care rezultă că noul tarif vamal nu se va aplica la întâia Decembrie anul curent, cum se prevede in articolul 2 al legei ce însoțește tariful vamal. ..Data la care se va supune Camerei convenția comercială romîno-germană este încă nedeterminată. ..Se poate admite că după ce se va termina discuția mesagrului vor începe in primul rînd dezbaterile budgetului“. * Se cunosc relațiile dintre Koelniske Zeitung și d. Sturdza , și deci se poate pune oarecare temei pe afirmația zonei germane. Totuși nu ne putem impedeca de a zimbi de ideia pe care o are d. Sturdza despre durata guvernului seu. Noi credem a ști că visul d-lui Sturdza de a vota și aplica convenția comercială cu Germania va râmîne a ceea ce este, un vis, și încă unul irealizabil. Foametea, cerealele Negligent guvernului,indolența și lipsa lui de prevedere își dau 5 > azi roadele. In urma unui an de secetă, care ia adus ruina pe capul țăranului, guvernul colectivist recunoaște azi in sfirșit dreptatea afirmațiilor noastre, recunoaște că‘i,bine[am spus ' noi cînd am afirmat că înseamnă ■ să și bată numai joc de cei lipsiți de hrană, cînd le-a dat numai minusculul ajutor ce a hotărît în toamnă. Prin convocarea, și apelul ce a făcut și de astă, dată la fruntașii conservatori, întru ce privește votarea sumei ce trebue destinată nouelor ajutoare, guvernul colectivist recunoaște dreptatea spuselor noastre și totodată dovedește că este incapabil de a lua o hotărîre,pe care o crede urgentă și folositoare țarei, fără consimțimîntul partidului conservator. 1 Incapacitatea guvernului n’aveau nevoe de acest certificat ce îi dă * d. Sturdza ; și nimeni nu-și mai face iluzii asupra soartei ce așteaptă pe astfel de guvernanți. Dar nu e aci chestia numai de lipsa de porumb și de incapacitatea guvernului, ci și de nemulțumirile ce s’au provocat în țărănime prin măsurile ridicole, luate pînât aci, cît și de spiritul de revoltă ce domnește în țărănimea exasperată de lipsă și nevoi.— Guvernul a promis odinoară pâmînt prin emisarii sei și nu s’a ținut de cuvint Atunci am avut răscoalele țărănești abia potolite azi, și oricînd gata să reînceapă. Guvernul a promis porumb, și i s’a făcut un titlu de glorie din aceste promisii, dar nu s’a ținut de cuvint și deja încep să fișnesca pe nici colo flăcări din focul revoltei, c Guvernul să ia aminte : pentru a doua oară a înșelat țărănimea, Intîi pămînt, apoi porumb. Intîia s dată au scăpat colectiviștii cu a-s 10 bani—Seria II Amil XH. No. 234 TINERI 26 NOEMBRIE 1904 ABONAMENTUL Pe mi — 21 fei. pe 0 luni 17 lei pe 3 luni 6 lei (a străinătate pe an an 39 ai An unei uri, inserții și reclame 50 bani rundul Soarelei R-25 Joi—M. Ecaterina 17.41 26 Vineri—Cuv. Alpie 17.42 27 8omb.—M. Iacob 17.43 3?ena.tr ip. Iași * Din frumoasa cuvîntare rostită de fruntașul nostru iubit d. Take Ionescu, în seara da 22, la clubul conservator, trebue să relevăm, pentru a fixa in memoria tuturor, frumoasele sale cuvinte, pe cari în numărul de eri le-am rezumat. Ele sună astfel: „Înainte de a termina țin să vă afirm Domnilor, iubirea ce partidul conservator din întreaga țară o are pentru Iași în special. Iașul este orașul de unde s’a pornit înpra mal cu înverșunare. Iașul este orașul în care s’a declarat desfacerea insinnei. Iașul este centrul care a știut să se impună prin puterea și munca sa organizatorie, Iașul, așii putea să zic, a dat curajul, bărbăția și sprijinul cel mai puternic în momente grele, și ca atare acst oraș, merită o deosebită luare aminte. Venind la putere, partidul conservator va ști să țină socoteală de toate acestea, și ceea ce se va face va fi,„ spre cinstea lașului și a partidului nostru conservator“. Aceste frumoase cuvinte arată cît de mult interes va depune pentru orașul nostru partidul conservator venind la putere : ele arată că necesitățile comunei noastre, vor fi avute în vedere și că nimic din ceea ce va fi folositor pentru înflorirea orașului, nu va fi neglijat. Senatului taitar — Chestii de principii și oportunism — Ultima ședință a Senatului Universitar de Iași a fost în întregime consacrată unei importante chestiuni, care privește asigurarea bunului mers al învățămîntului nostru superior. Din caracterul de generalizare și spiritul de obiectivism cu care a fost discutată chestiune, s’ar părea în primul moment că dreptatea ar fi de partea majorităței, care a decis importantul vot de aseară. Desigur nimenea nu poate admite ca folositor pentru școală, sistemul profesorilor ambulanți, care consideră Universitatea de Iași ca un purgatoriu pentru a ajunge la raiul visat, adecă a profesa la Universitatea din Capitala un rău incontestabil și, păsrund caracterul de generalizare, dreptatea ie din partea celora care comaat acest sistem nenorocit. Chestiuni de coterți Pare însă că ceea ce a determinat votul în sensul de a respinge pe d. dr. Teohari de la un drept al său, conferit de lege, sunt considerați uni de altă natură decât acele care privesc bunul mers al învățămîntului superior. D. dr. Theohari, nu putea fi respins pe nici un considerent de capacitate, știință sau sirguință căci nimenea nu-i poate contesta toate aceste calități. Acel care face o figură atît de frumoasă în rîndurile profesorilor mediciniști nu putea fi respins pe considerațiuni de știință și conștiințiositate. Atuncea a trebuit să se ridice această chestiune de ordin general și un grup compact a votat o rezoluție—ilegală cum vom vedea imediat pentru că afinități de o anumită natură trebuia să-i adune în contra candidatului de astăzi, care nutrește, in afară de invățămînt, alte idei și aspirații. Votul Senatului Universitar ie ilegal din punctul de vedere al legilor și regulamentelor în vigoare. Nu există text de lege, nu există articol de regulament, în bază căruia, un agregat, dovedit ca element de valoare, autor de lucrări serioase și posedînd un raport favorabil din partea consiliului profesoral al facultății de medicină,—să fie respins pentru motivul că nu are domiciliul fix. Deciziunea Senatului, care trebuie să fie motivată, oricare ar fi ea, nu poate reminea în picioare. Dar în afară de ilegalitatea comisă, Senatul Universitar a dovedit, în ședința de aseară, că știe a se lăsa condus de considerațiuni care n’au nimic a face cu interesele învățămîntului. Formulele pe care le inventează pot fi mai mult sau mai puțin inteligente, ele pot simula intrucîtva adevărul și dreptate, dar mmmmmmmmmmmmimemmmmmmmmmmmmm Legile în vigoare fondul este acelaș : nedreptate și spirit de... părtenire Consecințe Int'mplări de aseminea natură și repetarea lor dovedesc că sistemul de astăzi al recrutării corpului profesoral Universitar este defectuos, mai defectuos poate, in orice caz egal, cu sistemul concursului. Moravurile de la noi nu îndrituesc reforme grație cărora, în alte țări, cu moravuri stabilite prin civilizație Îndelungată, se obțin rezultate bune. Oricum, cei chemați să aprecieze starea de lucruri în ființă și măsurile de îndreptare ce se impun trebuie să aibă în vedere un lucru : cu actualul sistem în vigoare nu există răspundere, sancțiune necesară pentru asigurarea unei juste aplicări al unei măsuri, ci tronează spiritul de coterie cu toate consecințile lui nenorocite. Și partidul conservator, care a făcut azita pentru invățămintul în genere, nu va nesocoti desigur și această importantă chestiune. Scourt CRIZA NKISSTERIStuI Probabil că criza ministerială nu va lua o soluție decit în săptămîna viitoare, adică îndată după ce corpurile legiuitoare vor fi votat și remis Suveranului respunsul la mesagiul tronului. * * * Cu toate sbuciumările, la care se dedă d-1 Sturza, criza ministerială n’a putut și nici poate fi aplanată. D-1 Lascar persistă in demisiunea sa. d-1 Costinescu persistă de asemenea în ideia sa de a se solidariza cu d-l Lascar, iar d-l Ionel Brătianu pretinde cu orice preț eșirea drapeliștilor din guvern, amenințînd că în caz contrar, d sa și*d-l Stoicescu vor demisiona imediat din minister. Față cu această situație, d Sturza neavînd nici o soluție plausibilă la îndemîna, găsește nimerit a se eschiva de ochii lumei, și cînd inevitabil silit să se arăte, atunci umblă cu șoalda și schimbă vorba imediat ce i se pun întrebări relative la criză. * * ♦ Solicitat de către funcționarii superiori de a rezolvi unele chestii importante de resortul departamentului seu, d-l Lascar le răspunde stereotip că se consideră ca demisionar și că nu face pentru moment decît a gira afacerile curente ale ministerului de interne. * * * Un fapt care sa leagă de această atitudine a d-lui Lascar, este că s’a suspendat numirea titularior în posturile vacante de inspectori generali admininistrativi, pîna ce nu se va rezolvi mai intâi criza ministerială. COLOANA LITERARA Tîrgul de le imnesti Amintimi duioasa DIN CARNETUL UNUI POSAC .In fiecare an, de Isvoru Tămăduirii, e tirg mare la Nămăești. Și eu, care știu să prețuesc toate bunurile și bucuriile unui tîrg, m’am hotărît să’l cinstesc cu prezența mea; ș’am vorbit in ajunul tîrgului, cu încă cinci, chibzuind focu de întîlnire , iar a doua zi, disde-dimineață, eram cu toții ’n păr. Soarele,—încă nu răsărise acu, fiind-că noi ne sculasem mai devreme, așteptam să se scoale și el, și din depărtări nemăsurate, i‘l vedem cum se ridică Încet îndărătul munților se freacă la ochi somnoros, nespălat, cu părul vilvoiu, par’că l’ar fi înșelat nevasta.. Da unu din noi , Ptiu, da unu tată a mai avut și soarele !‘ Altu : —„ Mă, n’o fi dormit săracu U Iar altu c’un aer proteguitor: —„ Lăsați omulre, că nu v’a făcut nimic; nu vedeți ce îndirjit e dracu ? Și soarele par’c’aude prostiile astea ; că se ’nalță aruncindu-și ochii peste munți ca să poată zări pe îndrăzneții cari își bat joc de el ; și cînd vede cu ce pitici are a face, pornește a rînji; iar rînjita se schimbă un vis măreț și ride cu atita foc, încît norii din jurul lui se spulberă topiți și arși pănă’n măduva panalor, de risului Dumnezeesc. In fața măreției cu care se înălța dătătorul de lumină și viață, tăcem mile ! și luăm drumul spre Nămăești. Da tăcerea n’a baut mult, că pe la jumătatea drumului pune unu mîna p’un pietroi și pleosc intr’o ceașcă de telegraf. Atît a trebuit ; păi ținte bombardare cu pietre. N’au speriat nebunii bietele cești, dă sburau una cite una, păn’cei a rămas telegrafu’ lefter ! De acolo altu, și altu, păn’am ajuns. Și cum era de vreme, ne ducem la biserică să ascultăm leturghia. Da par’pă nouă de leturghie ne ardea?... Ba ciupește iei o fată, dincolo alta, se făcuse un rîs in biserică... popa un ăla cu barbă căruntă și ochelari,—p’aci p’aci să ne’njure... Oliu I 1 cînd s’a uitat odată la noi peste ochelari, credeam că ne și plesnește cu evanghelia ! Nu-i vorbă, mult n’a lipsit. Insă cu tot necazu, nu ne-a făcut popa mai nimic, numai pe dascălu l’a înjosit rău că l’a pus să ne poftească afară. Dascălu, dascăl, ce știe el de coda manierelor elegante ?... politeță, cuviință..., mofturi ! El de colo : —„ Eștii afară mă ! ! !“ Da par’d noi am stat să ne punem mintea cu el ? Păn’să poft el mina p’un sfeșnic, noi eram tocmai in mijlocul tirgului. Stăteau cei din Nămăești cu gura căscată par’că n’ar mai fi văzut oameni fugind de cînd lumea ! Noi.. ne-am văzut de treabă, dulapu-aproape, hai la dulap !.Haide ! Ne-am dat un dulap, ba ne-am mai dat și pr in cîrciumi.. că slavă Domnului eau destule ... Bani, berechet! băutură, iar ce ne mai lipsea ! De umblat prin tîrg mei n’a fost vorbă toată ziua , că la adică vorbind, tirgul... eșeai în prag, și-l vedea-i... mare lucru? De tîrg să vorbești cînd e departe.... Descriere ? cum să-l descriu? C# ■MNBM HBMM Man BMflHMI Conferința d-lui ep. Culianul Dăm azi textul frumoasei conferințe ținute de d. Doctor Culianu în seara de 23 Noembrie în saloanele Clubului Conservator din Iași. Domnilor. Nu ne putem întruni aicea, fără ca să nu simțim o lipsă, care ne întristează. Această lipsă o suferim in persoana mult regretată noua tuturor a fostului nostru președinte, Grigore Kogălniceanu, care deși ne-a părăsit ca om, totuși ne-a ramas ca o impresiune neștearsă a sufletului nostru. Propun Domnilor să ne cotizăm pentru facerea bustului seu, care să rămîe in acest club, ca dovadă de devotament ce am avut cătră dînsul. Domnilor, să-mi dați voie ca să vedem împreună activitatea de patru ani a partidului liberal, de cînd a venit la putere și pănă azi. Pentru a ne da bine samă de aceasta, să cercetăm lucrurile cum erau la plecarea lui de la putere— cum le-am găsit noi — cum le-am lasat și ’n fine ce s’a făcut de dînsul. Cu toții știm că la căderea partidului liberal de la putere, la venirea noastră adică, lucrurile erau din cele mai încurcate, — așa le-am găsit. Am găsit votate budgete exagerate, luate angajamentele cele mai grele. Se vede Domnilor din acestea, că dînșii, nici nu se gădeau, cum merg, —nici nu se întrebau la ce rezultat vor ajunge. In această situația tristă pentru țară și pentru noi, au căzut de la putere pentru fericirea tuturor. Și noi, Șefii noștri dînd peste această situație cu totul periclitată s’au înspăimîntat și pe dată au și luat mașinele cele mai energice pentru a înlătura o rușine. Bineînțeles au făcut primul pas punînd o stavilă la un mers, care ne ar fi condus cu siguranță la o ruină și l’au făcut Domnilor pentru lauda a noastră tuturor cu cea mai mare chibzuință Din nefericire însă, pentru țară, oarecare împrejurări ne-au impedecat de a isprăvi o operă începută, care cu drept cuvînt ar fii ramas o adeverită operă. Domnilor nu vrea să insist asupra faptelor petrecute, nedorind să vă vorbesc prea mult de lucruri bine cunoscute fiecăruia dintre noi și indiscutabile pentru om și care dintre opuși noștri. Urmașii noștri, din nefericire pentru tată, nu puteau fi aici decu acești oameni, acest guvern, cu’n cap, fără ochi, fără urechi, dar Domnilor, cu gură. In fine iată-i la lucru și ca întotdeauna la lucru de a gata, căci dealmintrelea sunt oameni cu noroc. Să vedem dar ce au făcut, ce idei noi au emis. Țin de la început chiar a declara că nu au creat nimic bun, nimic solid și vom vedea îndată. Cunoscînd toate ideele noastre s’au decis să le puc în practică, dar nici macar aceasta nu au făcut’o, așa cum ar fi fost cuminte ca să o facă. Ei au procedat astfel ca toată lumea să știe că au creat ceva mai mult ca noi și cred domnilor, că nu există ființă omenească în această țară, care să nu fie în cunoștință că s’au făcut economii, că s’au sporit impositele atît către Stat cît și către comune, că s’au desorganizat serviciile și cîte altele ; în fine domnilor s’a echilibrat ceva, să le dăm aceea ce este drept; da, domnilor, s’au echilibrat liberăli, numai țara și cetățenii au rămas tot în desechilibru cu toate sacrificiile fără samăn, care au fost primite cu atîta bună voință. A’ți crede poate că aicea s’a mărginit activitatea acestui guvern, după o sforțare intelectuală atît de mare ? nu, domnilor, ei în ultimul timp au făcut legi sau proiecte, au făcut tarifuri vamale și altele. Vedeți domnilor am fi fost injușii trecemi peste aceste fapte, căci au făcut ceva cuprins in volume mari, dar ceva rău întocmit. Nu avem decit să dăm o ochire cum au echilibrat budgetul prin trecerea a unor taxe comunale la încasările statului, incontestabil că s’ar fi echilibrat dacă nu ar fi dat deficite Despre tariful vamal nici nu trebue să pomenim, e foarte bun, dar e de nevoe să se modifice pentru a se pune în aplicare. A ti mai auzit domnilor, că într’o țară agricolă să se impue la taxe colosale, toate mașinele necesare agricultorilor sub cuvînt că de acum înainte țara noastră trebue să devie eminamente industrială, așa se dorește în sînul guvernului liberal. Este o adevărată aberațiune mentală, ca să nu spunem lucru cum s’ar merita să ’i spunem, de a se admite astfel de tîlcuiri și tocmai cînd, acum, cînd este timpul să ne gîndim cu toții de a aduce o desvoltare economică solidă pentru a nu se perde nimic, din aceea ce am cîștigat pînă odinioară. Dacă dînșii, cu adevărat, cred, că un asemenea tarif vamal poate da desvoltarea economică necesară acestei țări pentru a merge către un progres evident, atunci să-i ertăm, căci nu știu ce fac, dar încă ar fi a zice: ertare humanum este așa ar fi domnilm» Hanii Hînsîi nu ar avea un și oricît ar vroi să -i ascundă, nu vor putea, căci gîndul lor ne este tălmăcit;—doresc să permim și aceea ce avem, pentru a deveni robi la marii industriași români. Domnilor, este firesc lucru, ca totul să se facă la timpul său și cred, că nu este acum și mai puțin acum decît altă dată ca să ne gîndim la industrii mari. Omul cuminte ar spune ,să nu dăm vrabia din palmă pe cioara din par". Să lăsăm aceasta și se va face sigur cu timpul și în mod normal, sunt multe altele, care trebuesc gindite și resolvite și acestea sunt date tot nouă a le rezolvi, căci vedem că guvernul liberal nu poate face nimic de la dinsul, este cu totul lipsit de mijloace de a putea crea ceva bun, nu are putere de a raționa lucruri sănătoase; —o nu, numai trageri false, filotimii de tot felul, diurne și multe altele. Va urma