Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)
1905-12-08 / nr. 235
Y RHDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LĂPUȘNEAM ! 44 IAȘI -----«cs»— Apare In toate zilele de lucru Un număr vechiu 50 Dani Soare 5 Luni—Cuv S ava 6 Marți— f Sít Nioolaej 7 Mere.—Pttt: Ambrosia to II Ajkai XUi Jfo. 3&> JOI 8 DJSCISMJiltlE 1905 Zieua: c©xxeex-xr©,t©:s: O clipă Declarațiunile din urmă, de la senat, ale ministrului nostru de externe au avut darul să exaspereze pe guvernul grecesc. Intr’o notă, al cărei ton nu cadrează de terul sobru și loc cu caraccumpătat ce cată să’l păstreze reprezentatiunea unui stat în împrejurări delicate, cabinetul din Atena, relevează declarațiunile d-lui General Lahovary și afirmă că ministrul nostru de externe a avut o ținută provocătoare și că a confundat evenimentele din Macedonia, cu faptele ce au motivat concediul ministrului Greciei din București Nota în chestiune adauge, că lista faptelor invocate de guvernu roman este închipuită și fantezista, și în special, actele de violență atribuite celor doi mitropoliți din Macedonia ar fi neexacte, deoarece autoritățile ar fi interzis acelor mitropoliți să-și pârăsească postul. Nota grecească, termină, cu un curaj de palicar prins în flagrant delict, că guvernul elin nu se va lasa intimidat și că va continua să acorde solicitudinea sa a celor ce au dreptul la aceasta. In alti termeni, haiducii recrutați oficios și clandestin în acelaș timp, și trimiși din Grecia liberă să opereze în Macedonia contra romînilor din partea locului, se vor bucura și pe viitor de solicitudinea guvernului grecesc, căci după părerea acestuia misiunea acelor haiduci ar fi dreaptă și demnă de protectiunea guvernului elin. Neaparat că patrioticele și înălțătoarele cuvinte rostite de ilustrul nostru ministru de externe de pe înălțimea tribunei senatului României a exasperat cabinetul din Atena, care nu se aștepta la atîta vigoare de limbagiu și la atîta bărbăție din partea domnului șef al foreign oficiului roman. Conduriotii și Raliști din Atena își vor fi închipuit de sigur, că guvernul român, departe de locurile unde operează bandele de briganzi oficiali ai Greciei civilizate se va găsi în neputință de a-și întinde aripele protectoare asupra neamului romînesc din Macedonia , și represaliile moderate ale Romamaniei, ei au gîndit că pot să ne opuie o desfășurare de acte de brigandagii și de asasinate care sa ne intimideze. Au comptat insă fără simtul de indignare patriotică ce a isbucnit puternic din poptul romînilor din Romania liberă, simt atît de fidel redat de autorizata vocea domnului nostru ministru de externe. „Pe aită vreme, a zis falnic dl. general Lahovary, în „memorabila ședință a senatului, care va rămîne un moment istoric în viața noastră ca națiune,—se vor da „și bande de asasini greci „cari să jăfuiască pe romînii „din Macedonia, pe cîtă vreme patriarhul și mitropoliții din Macedonia vor asur„pri pe preoții romîni, — nu „va exista pace între noi și „regatul grecesc, și vom uza „de toate mijloacele, spre a istorica „face pe greci să simtă resim„timîntul nostru!“ Expansiunea plină de iubire de neam și de sentimentul demnitătei naționale a dlui general Iacob Lahovary a buimăcit întreaga diplomație grecească și a făcut’o să’și piardă sărita, pănă a se demasca sau mai bine a se trada, că acordă toată solicitudinea sa actelor de banditism și de asasinate ce se săvîrșesc astăzi asupra romînilor din Macedonia. • A fost de ajuns tonul energic al patriotului nostru ministru de externe, pentru ca lumea europeană să vadă că haiducia și brigandagiul sunt opere de cinste la greci, sunt acțiuni demne de a se bucura de protectiunea și solicitudinea guvernului din Atena. Precat de energic, patriot și ghibaciu a fost ministrul român în declarațiunile sale de la senat,—pre atît de stîngaciu și de incorect a fost cabinetul grecesc în nota sa oficială. Faptul acesta singur este de ajuns ca să probeze lumei europene că pe cînd cauza romînilor macedoneni a cărei susținere guvern din București a luat-o în minele sale, este dreaptă și legitimă, pre atît protejarea bandelor de asasini ce operează în Macedonia, alimentate de ajutorul Greciei oficiale, este un act care trebue să atragă oprobriul omenirei civilizate Interpreți credincioși ai sentimentelor românești, nu putem încheia aceste cîteva rînduri, fără a aduce tributul nostru de admirație și de recunoștință, d-lui general Iacob Lahovary, demnului actual ministru de exeterne, care prin atitudinea sa patriotică și înălțătoare, a știut să ridice sus prestigiul țarei și al întregului neam romînesc. Onoare lui Așa, la primăria Iașului și-a pus candidatura d. Tomida, care, pentru a trece și a se impune ca elită, bleță, în clubul prea... dem canpocrat al liberalilor, a făcut toate chipurile și s'a înscris în clubul-jokey. Un altul, presimțind că d. Hard nu va mai fi ministru de culte și că prin urmare afacerile vor fi cu totul compromise, se gândește serios la prefectura poliției, unde, un om vrednic in sens liberal, poate încasa pănă la 30.000 de lei pe an. In acest scop cei interesați își promit reciproc tot concursul în realizarea aspirațiunei lor, dar în fond fiecare se gîndește cum să se aranjeze el personal, consimțind bucuros a trăda pe ceilalți cînd i s’ar pretinde aceasta în schimbul unei complecte satisfaceri personale. Observație serioasă s’a făcut de toți membrii băștinași ai clubului și anume, că unele elemente nouă, și cu deosebire socialiștii, critică și injură pe toți liberalii vechi, numindu-i ramoliți, incapabili, iar aceștia, la rîndul lor, ie numesc mai scurt paraziți, pentrucă, fără să aducă servicii partidului, au numai pretenții, susținute cu o îndrăzneală ce samănă de multe ori a amenințare. Așa, un fost director 4e școală, nefiind numit în comisiune la liceul Bașotă, a trimes d-lui Poni o scrisoare amenințătoare, în care spunea curat că de aceea s’a înscris în clubul liberal, pentru ca scLsi mai astupe din cele nevoi, D. Poni a scris pe aceeași scrisoare o rugăminte către d. Haret și a hmapoiat-o celui interesat, iar acesta, trimețind-o ministrului, a fost telegrafic satisfăcut, adecă trimes la Pomîrla, de unde a încasat 700 de lei timp de mai mulți ani. Convingeri, nu glumă!... Din cauza îndrăznelei paraziților și a mijloacelor de care uzează, pentru a triumfa, un mare dezgust domnește printre cei care văd pe sistematic înlăturați, de la nedreptul și locurile ce li se cuvin, pe membrii devotați și mai ales pentru că au ajuns la convingerea că la liberali nu meritul valorează ci lipsa de rușine și meșteșugul de a intriga și a calomnia. In adevăr, pentru speranța unor ușoare avantaje, vezi oameni, pe care i ai crede absolut onești, indeletnicindu-se cu această tristă și degradatoare meserie. Cei care nu se pretează la aceste mijloace de luptă, stau retrași de acest amestec, primind ocazia de a-și arăta prin fapte, nemulțămirea lor de speranță din ochii ei strălucitori ca cJocul și adinei ca oceanul. L’ami ascultat, tăcut pe acel ce-mi impartășia cu sinceritate, tainele sufletului sau indurerat, iară cînd terminînduși povestirea, unii aruncai privirea asupra lui, văzui o lacrimă curată , picurînd din ochii singurarului meul prieten, Mircea— Aldea Din tabăra adversă — Egoismul manșelor — Proiecte pentru viitor: înțelegeri și trageri pe sfoară. Paraziții partidului.— Nemulțumire și indiferență Liberalii au acest obicei curios, că fiecare membru al partidului privește lucrurile din punctul de vedere pur personal. Personalismul este foarte desvoltat la acest partid, sau mai bine, educația politică a masselor liberale n'a ajuns la punctul de a starea primitivă scoate pe individ din și a-l ridica într’o stare mai omenească, mai puțin egoistă. Din momentul ce partidul vine la putere, toți aleargă și stăruesc ca, să vină mina pe ceva cît mai bun. Dacă se aleg cu puțin sau cu nimic, îndată înclp a dori căderea partidului, căci, ia o nouă revenire, norocul poate să lese mai favorabil. De aici se explică întru ce liberalii răstoarnă guvernul or propriu și apoi îndată încep campania de răsturnare a guvernului partidului advers La dînșii sunt calcule personale, iar nu considerațiuni politice sau de interes general. Cind, spre a salva aparențele, ei invoacă un ineres general, sunt prinși în flagrant diet de vădită contradicție, ca și țiganul care fura ceapă din grădina cuiva Așa este cazul recent dintre d. Costinescu și d. Take Ioneseu. Cel dintâi a reproșat celui din urmă fapte, pe care trebuia să și le reproșeze sieși.... Îndată ce liberalii intră în opoziție, se și încep sondări asupra intențiilor ce are fiecare pentru viitor. De ex 3ennescu, nu va mai fi primar, Săndulescu e bun la județ, la poliție să aducem pe junele Georgel, pe Ganea să-l punem la paraclisul Sf. Spiridon, și așa mai departe Insă, pentru ficare din aceste posturi, mai candidează te patru cinci, a căror speranță este ntreținută și chiar ironic alimentată. OAMENI ȘI LUCRURI emea Patru ore dupe miezul nopței ;—mă întorcesem de la Bat. Viatul și tera a pustiu prin hornul casei, pe cinci, în sărăcăcioasa’miodăiță de modest mînuitor al condeiului, frigul te pătrundea până la oase. Nici, un scromot nu tulbura tăcerea lugubră din juru'mi, doar tirtacul unui ceasornic— hodorogit și acela—ce'și urma cu nepăsare drumul, marcînd timpul- Un fior rece îmi străbătu corpul, mă cutremurai -o clipă, și amețit, trudit, m’am aruncat enervat pe felurile unei canapele dărăpănatei lăsînd gindul să oboare la voia întîmplărei, in contro Vor duce aripele. Prin fumul de țigară,—era cea din urmă, îmi apăru vedere chipul duios al unei femei ce, cu blîndele ei șoapte, venise pare că sa mi îndulcească clipele de desnădejde sufletească, să aline suferințele inimei mele îndurerate, să’mi luminese cu o rază de speranță întunericul gîndurilor [UNK] Era ea, mintuirea, făptura nespus de scumpă pe care, cu ctteva ore mai înainte, o văzusem strălucind de grație și frumusețe in splendoarea orbitoare a primului Bal. Ceasurile-a rîndul am stat cu ochii ațintiți asupra i și, din tot noianul acela de femei, n’o vedeam decît pe dinsa, nu gîndeam decit La ia. M'am mulțumit ,cu o privire aruncată n fugă, cu un surîs furat parcă, cu un iest, numai cu gândul ei chiară, pentru că știam fiecare clipă consacrată aceluia ce-inchinase iluziile, speranțele și puterea tineretei lui. Oui, femmes, quoi qu’on puisse dire, Vous avez le fatal pouvoir De noua jeter par un sourire Dama 1’iTresse ou le désespoir. Atît ! Conveniențele sociale nu permiteaui mai mult, iar tirania lor zugrunzătoare a făcut și din omul cu firea cea mai independentă un umil supus. Totuși, o revoltă tor aceasta. Le vezi pe ființa atît de dragă vie inconjurată de un roi de pierde vară, silită să găsească cu haz glumele lor nesărate, să rida și, să fie vesela fiindică și ceilalți sunt bine dispuși, iar tu—acel care ai putea-o face cu o singură vorbă, să guste o clipă de, adevărată mulțumire—să stai de-oparte. Să privești la toate astea și, să nu ai nici măcar dreptul să te revolți, pentru motivul ridicol că... așa vrea lumea. Iată de ce, enervat, plictisit, venind de la Bal, m’am aruncat desnădăjduit pe felurile canapelei dărăpănate, trăind cu mine în‘ su’mi pănă ce zorile își arătară primele librăriri de lumină. Apoi, pe nesimțite, zdrobit de oboseala, mă fură somnul pe cînd, chipul duios al dragei, îmi luminase întunericul plaiurilor cu răs pelarii false Epoca de feri consacră întreaga ei revistă, remarcabilului discurs al d-lui Mihail Cantacuzino, și ca de obiceiu, se-ncearcă să dee cuvîntarei fruntașului nostru un sens, care, dacă nu rat, să aibă cel puțin e cel adora aerul că«bundă în ideile junimiste. Mareta gazetei d-lui Filipescu este, precum toată lumea o știe, că liturghia pur conservatoare se oficiază numai în bisericuța d-lui Carp, și că actualul partid conservator nu ar fi alcătuit, sadea, din autohtoni de aceia, cum sunt figurile care populează insuficient clubul junimist, sa marele apeluri de întrunire. Am cugetat asupra reflecțiilor Epocei, și mă credeți ca n’am putut trage alte concluzii, decît că, gruparea d-lui Carp a întrat absolut în faza inconștienței. Auziți mă rog : Dl. Cantacuzino și-a adus aminte de vechile tradiții, de vechile podoabe, de sântele odăjdii etc..., zice Epoca, având aerul să spuie că junimiștii represint vechile tradiții și podoabe și că în altarul lor stau atîrnate în cui sântele odăjdii!.. Cu atît mai trist, respundem noi, dacă d-voastră îmbrăcați în sângele odăjdii, ați dus tradițiile poclon colectiviștilor, dușmanilor noștri cari nu pot avea alt interes decît să ne vadă pe noi conservatorii reduși, sdrobiți și slabi. Și în acest mare interes al dușmanilor noștri, cei cu odăjdiile, au dat în toate ocaziunile mînă de ajutor colectiviștilor, cari la rîndul lor au acordat junimiștilor scaune în parlament și locmale de tot felul. Apoi nu sunt ridicole, jelațiile Epocei ?.... tradiții conservatoare sunt cartelurile junimisto -colectiviste ? Sfinte odăjdii sunt sinecurile și misiunile gras plătite, pe care le-au obținut junimiștii de la colectiviști ?... Ecouri politice ’ om reveni pe larg asupra magistralului discurs pronunțat în Cameră de fruntașul nostru D-l Mihail Cantacuzino cu ocaziunea desbaterilor asupra proiectului de răspuns la mesagiul tronului, pentru astăzi însă ne mărginim a înregistra impresia care a produs-o in opinia generală a țărei, această remarcabilă cuvîntare. D. Mihail Cantacuzino s’a relevat ca orator politic de mîna întâia, atît ca om de tribună, cit și ca înțelept și adine cugetător. Partidul conservator e mîndru cînd vede răsărind ca strălucire campioni puternici care ’l înalță și ’î dau speranța de frumos și mare viitor. citim în Epoca : „Eri la Cameră, a vorbit in numele majorităței d. Iihail Cantacuzno, pronunțînd un rnng, și ne grăbim a spune, frumos discurs ca formă. D. M. Cantacnzino a dovedit ca 1 tați oratorice ce ll pm printre tinerii parlamentari distinși“. Relevînd cuvintele de laudă ale Epocei cu privire la remarcabilul discurs al d-lui M. Cantacuzino nu ne putem opri de a vesteji faptul că presa liberală, cu reaua credință fie care este vecinie animată, caută a micșora prin aprecierile sale imensul succes obținut de la tribuna parlamentară de către simpaticul și distinsul fruntaș conservator, în acelaș timp ce drotă osanale răsuflaturilor d-lui Costinescu. De data aceasta „Epoca”, judecind drept ne face impresia că s’a desfăcut, cel puțin pentru o clipa, din adunătura in care o asvîrlise aiurările pătimașe ale unei politici foarte puțin abile. ABONAMENTUL • Pe nn an 24 lei pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei In străinăttate pe un an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame 50 bani rîndul în pag. III Soarele 8 Joi—Cut* Patapie 9 Vineri—ZanjiaL St* Ana JO JS S mb.— M Ș îvMR- 4. 7.50 4 38 7.51 4.38 .ia și JE nn DISCURSUL D-lui TIE IONESCU Rostit în ședința Camerei de 1^40 Noei^ie urmare D . Take Ionescu, ministru de finanțe . Nu au ce inspecta, spune d. Costinescu. D . Costinescu are avantajul oamenilor care se instruesc singur, ci omnisolent.Eu am învățat la școala și am citit și citesc mult, dar omnisolent nu sunt. In chestiunile de timbrare care sunt mbru și înregisat aproape de chestiunile de drept, mă pricep mai bine decît d-sa, de ce e nevoe și de ce nu e nevoe. Cum stăm gistrare? D cu chestiunile de înzee cînd s’a înființat impozitul pe moșteniri o mare parte scapă de taxe. Tribunalele dau termene și se uită. Asemenea cînd e vorba de înzestrare, știți că trebue să se plătească taxa tîrziu, cînd vine înzestrata sa moștenire. Și dacă renunță, nu știi de unde să o afli, că, a fost cîndva zestre. Deci e absolută nevoe de inspecții în tribunale, căci numai în tribunale se poate alia chestiunile de Înregistrare. Acești trei inspectori — și le voi spune și numele, căci vreți să spunem totul i-am făcut, nu avocați, ei inspectori ai timbrului și înregistrării și am împărțit țara în trei circumscripții. Misiunea lor este, nu de a pleda, dar de a merge în toate tribunalele și a face inspecții. Ați citat pe d. Scarlat Cornea, un jurisconsult. Foarte bine am făcut, că l-am numit, d-nealui a descoperit ori contravenția societăței „România” care uitase să plătească taxa de înregistrare (Aplauze). CPrintr’un singur proces-verbal dornea a câștigat 21 mii de lei pentru Stat, ceea ce este mai mult decd tot onorariul celor trei inspectori pe un an. Pe cine am numit deci ? Am numit pe d. Cornea, este d Scarlat Chaimornea un agent electoral, oana? Am numit pe d. G âlinescu, fost secretar general sub liberali D . Em . Costinescu: Am spus eu cuvântul de haimana ?D . Take Ionescu, ministru de finanțe. — Ați spus la cei numiți în comisiunile de recensămînt. Am mai numit pe d. Oromolu C agent electoral ? Pare este al lor Pentru d Călinescu majoritatea ar fi fost în drept să mă întrebe. Cind ai creat funcționari, nu erau destui jurisconsulți in rândurile partidului nostru, ce ai cătat să iei de aiurea? Iată, d-lor, cum am făcut numirile Ce am mai făcut ? S’au schimbat sub mine trei inspectori financiari. Cum vă prezintă d. C chestia? „Eu luasemoștinescu trei ingineri pentru că trebuiau, și i-ai înlocui cu d. Dame și cu d Rusu-Abrudeanul“. Cînd se prezintă așa chestiunea poate cineva să surîdă. D . Rusu-Abrudeanul nu este inspectorul financiar. Cei trei inspectori financiari, ingineri, au fost înlocuiți cu drăbunea, inginer din Paris, dacă nu mă înșel, din același prem liberaloție cu viitorul șef al partidului D . I Brătianu : mi se pare că tot așa sunteți în drept să’mi dați acest nume, cum are diplomă d. Găbunea. I. ministru de finanțe : Nu este inginer d. Găbunea ?D . I. I. Brătianu . Cercetați, dar trebuia să vedeți diploma cînd l-ați numit. Take Ionescu, ministru de finanțe: Nu-mi trebuia diploma de inginer, ca să numesc pe drăbunea Vicine o să vă aduc și diploma.Am numit po d. Dimopol.Cine este d. Dimopol?Un funcționar de 15 ani în minister. D . Em . Costinescu: L-ați luat de de unde trebuia să răm Take Ionescu, minăinistru de finanțe. Apoi de aceea sunt eu acolo, d-le Costinescu, și nu ești d-ta, ca să aleg eu pe funcționari, iar nu d-ta. (Aplause). Este d-lor, intolerabilă pretențiunea, nu numai să-mi discuți dacă fiecare funcționar este bun, dar să-mi și spui unde am să pun pe fiecare Dv., poate în partidul dv. primiți asemenea roluri la noi lucruri de acestea nu sa poate. Al treilea numit este d. Damé. Fiindcă d. Damé a avut darul si provoace îndoelile d-lui Costinescu asupra aptitudinelor sale de inspector financiar, voi publica In „Monitorul Oficial“ raportul pe care l'a făcut d. Damé ca inspector financiar, privitor la chestiunile pendinte între Stat și fabricele de hirtie, și veți vedea dacă știe sau nu să-și îndeplinească misiunea sa. (Aplause zgomotoase). Dar este, d-lor deputați, o cruzime la d. Costinescu, o cruzime, la care nu mă așteptam ; d. Cam leg de redacțiune la „Re a fost eoomenul* cu d-nul Costinescu, cum s fost și cu mulți alții cari s’au suit sus. Este aici un exemplu viu că î n societatea nu duce la totodernă jurnalistica poata De ce un jurnalist, care a avut norocul ca din jurnalistică să se sue la cele mai înalte trepte, să privească așa de sus pe un jurnalist, care ajunge un simplu inspector financiar, sau pe altul care ajunge de abia regisor la contrabande. (Aplause furtunoase. Bravo). Acestea sunt, d-lar deputați, nuirile de la ministerul de finanțe. Acum trec la Regie. La Regie ce am creat ? Am culturi și am creiat un inspector la numit ca unul din oamenii cei mai competenți, un fost funcționar asupra căruia, oricine II cunoaște, nu poate să aibă îndoială . Maximilian Popovici, omul care a făcut proiectul de lege al mironopolului bârtiei de țigară, cel care singur a înnemurit socoteala, căci de unde credeam , că nu’mi va da mai mult decât două milioane, el a făcut socoteala, că va da patru milioane, și dacă și eu ași fi crezut așa cum a crezut el, poate că se făcea contractul de împrumut în condițiuni mai bune pentru Stat. (Aplauze furtunoase). Am creat, d-lor, un casier la Regie. Să fie aceasta un lucru cu totul extraordinar ? Un casier la Regie a existat până la 1903. Nu puteam și eu să judec, că este nevoe de un casier ? D . Costinescu ’mi spune, că am numit un agent electoral. D lor, sunt aci în Cameră multi din aceia cari au făcut politică militantă în opoziție, ați auzit d-voastră de vreun agent electoral Ghermani? Dar știți cine este acesta ? Este, pare-mi-se, fiul fostului senator liberal de Vlașca, repausatul Efrem Ghermani." (Aplause). Acesta este agentul electoral pe care l’am pus la Regie, de care d-voastra mă acuzați, ca ’l’am numit, ca să’mi fac partisani personali In sinul partidului conservator. I Am mai creat, d-lor la Regie un serviciu pentru inspectiunea contrabandelor, care exista și înainte cînd se numeau revisori de contrabande, și nu pe regiuni sau pe județe, cum mă acusat Costinescu, că am numit revisor la Buzău pe d. Leonida Condeescu, nu pe toată țara. A numit trei inspectori, cu un șef, d.tefănescu, D . Costinescu ’l numește Pellissier. C vînt de Pred, că nu este un cuarlament. Știți de ce’i chiamă Pellissier ? D . E . Costinescu . A fost un general francez, Pellissier. (Mare ilaritate). D . Take Ionescu, ministru de finanțe. Nu. D -sb, sau cineva din familia sa a fost blănar, și i s’a tradus în franțuzește porecla, care nu cred, că are dreptul de cetățenie în Cameră. Puteți însă să vă informați de la colegul d-voastră d. Vasile Lascar, care la 31 Martie 1904, ’i numise inspector de poliție în București, și ’i numise la 31 Martie, ca să apuce să fie numit sub legea nouă. Dceea vă rog, să luați informe națiuni de la d. Lascar. D . E Costinescu. L’a destituit imediat. D . Take Ionescu, ministru de finanțe •• Pentru că s’a certat cu prefectul de poliție la gară. Intre cei trei inspectori mititei, cari iau 300 lei pe lună, este și Rusu Abrudeanul, care are cusurul că n loc să fie un doctor în drept ca mine, este un simplu gazetar. cînd însă gazetăria este o pată inedelebilă, care te face viabil chiar pentru inspector de contrabande la regia monopolurilor Statului ? e am nu Amai creat ? creat avocați. Curios lucru ! 3. Costinescu spune : ați creat avocați la ministerul de finanțe. Știți oare este cel d’întii nu creat avocați la ministru, care ainisterul de finanțe ? D . Costinescu, care a creat postul, In care a numit pe d. Angliei.D . E . Costinescu: Mă iertați, vă așelați. Era unul la cassa pensiunior. 1 ' m